Tuesday, September 30, 2014

BCR va mai putea acorda credite de 136 milioane lei prin Prima casa

BCR a obtinut un plafon suplimentar in cadrul programului Prima Casa prin realocarea sumelor neutilizate destinate achizitiilor de locuinte construite de ANL. Banca poate acorda credite noi in valoare de aproximativ 136 milioane lei pentru orice tip de locuinta. 

BCR estimeaza astfel ca va acorda circa 1.000 de noi credite Prima Casa, pana la mijlocul lunii octombrie. 

BCR a acordat deja aproximativ 3.700 de credite in cadrul etapei curente a programului, iar de la inceputul programului si pana in prezent, circa 35.000, in valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro.
“Evolutia vanzarilor de credite ipotecare a aratat o crestere a creditului ipotecar standard, ce a egalat vanzarile prin programul Prima Casa, insa, ca de obicei la finalul plafonului alocat progamului, evolutiile recente indica vanzari mai puternice pe Prima Casa”, se arata intr-un comunicat de presa al bancii.

Ce comisioane ai de plata la un contract de economisire-creditare?

Clientii care incheie contracte de economisire-creditare au de plata o serie de comisioane. Conso.ro iti arata sumele de plata, in functie de stadiul contractului.

Ca orice contract bancar, si cele pentru economisire-creditare au asociate o serie de comisioane, atat in etapa de economisire cat si in cea de creditare. Conso.ro va prezinta costurile ce pot aparea pe masura ce se parcurg succesiv toate etapele contractului.

La incheierea contractului


In momentul in care ai semnat contractul, ai de plata automat un comision de deschidere. Valoarea sa este destul de importanta deoarece reprezinta intre 1% (BCR Banca pentru Locuinte) si 1,2% (Raiffeisen Banca pentru Locuinte) din suma contractata, in functie de banca aleasa.

De exemplu, daca suma contractata este de 100.000 lei, atunci vei avea de plata un comision de aproximativ 1.000 lei. Aceasta suma se va retine din depunerile ulterioare, pe care le vei face in contul de economii.

Pe parcursul contractului

Pe perioada de economisire, vei avea de plata doar un comision anual de administrare. Acesta este in prezent de 28 lei la BCR Banca pentru Locuinte si de 36 lei la Raiffeisen Banca Pentru Locuinte.

In perioada de economisire, nu va mai aparea niciun alt comision. 

Vei achita comisioane suplimentare doar in momentul in care vei dori sa soliciti un credit locativ, cu dobanda fixa. Comisioanele difera in functie de banca aleasa. 

De exemplu, la Raiffeisen Banca pentru Locuinte – ai de plata doar un comision de analiza este de 400 lei.

La BCR Banca pentru Locuinte, creditul nu are asociat un comision de analiza, dar vei achita un comision de administrare de 0,05% din sold, in fiecare luna a perioadei de rambursare a creditului.

La rezilierea contractului

In cazul in care vrei sa reziliezi contractul inainte de termen, poti suporta un comision suplimentar. Acest comision apare atunci cand vrei sa retragi sumele economisite imediat. In aceste situatii, bancile aplica un comision de penalizare de 1%. 

Desi valoarea comisionului este aceeasi, baza de calcul este diferita intre banci: la BCR Locuinte, acest comision se aplica la suma contractata, in timp ce la Raiffeisen Locuinte – doar la soldul economisit.

Acest comision poate fi evitat atunci cand clientul cere ca sumele sa fie retrase dupa minim 3 luni de la data solicitarii.

Chiar traim mai bine ca in 1990?

Anul trecut, indicele castigului salarial net in economie (salariu mediu net/inflatie) a fost de 123% fata de 1990, potrivit INS. Cum ar fi aratat insa comparatia cu 1990 cu o inflatie calculata doar pentru zona urbana si cu pretul caselor inclus?

Aparent, traim mai bine decat la iesirea din comunism daca e sa ne luam dupa datele INS, avem bani mai multi la dispozitie. Raportul dintre indicele castigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum pentru populatie este 123,4% din valoarea din 1990, deci ar trebui sa ne bucuram. De fapt, puterea de cumparare la nivelul populatiei este in scadere, iata cateva argumente care ilustreaza acest fapt.
Indicele preturilor de consum include o medie a cheltuielilor gospodariilor la nivel national, medie ce se compune dintr-o inflatie aproape de zero in rural (utilitatile cam lipsesc, se practica autoconsumul) si una aproape dubla fata de media nationala in urban. Daca am calcula respectivul raport doar pentru zona urbana, cu inflatia din zona urbana, sunt sanse mari ca acesta sa fie sub valoarea din 1990. 

Numarul salariatilor din economie s-a injumatatit din 1990 si pana in prezent. In timp ce preturile mai mari sunt o pacoste pentru toti, de salariile in crestere fata de 1990 se bucura in prezent doar jumatate (4,3 milioane) din angajatii de atunci. Firesc, puterea de cumparare la nivelul gospodariei medii nu are cum sa fie in crestere in aceste conditii.

Indicele preturilor de consum nu include pretul caselor. Un apartament de 100.000 lei in Bucuresti la iesirea din comunism reprezenta aproximativ 30 de salarii medii; acum, 50.000 euro cat inseamna cam 140 (am luat in calcul salariul mediu net din 2013 la nivelul economiei, de 1579 lei, adica 358 euro). Chiar daca am considera veniturile din Bucuresti duble fata de media nationala, tot ajungem la 70 de salarii medii pentru un apartament de 2 camere in Capitala, cu mult peste ce se cerea in 1990. Ganditi-va numai cum a influentat pretul caselor puterea de cumparare a celor care s-au indatorat in 2007-2008, pe verful bulei, pentru achizitia unei locuinte....

Altfel, INS ne mai anunta azi ca in 2013 castigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 2.163 de lei, cu 4,8%, respectiv 100 de lei, mai mare comparativ cu cel din anul precedent, in timp ce, la nivel net, castigul salarial mediu lunar a ajuns la 1.579 de lei, cu o crestere de 4,8%, adica 72 de lei. Angajatorii au cheltuit in medie anul trecut intr-o luna 2.813 lei/salariat.

Scaderea fiscalitatii creste salariile in IMM-uri mai repede decat masurile de stimulare

Marea majoritate (81%) a respondentilor unui sondaj privind impactul cresterii salariului minim organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) considera ca scaderea fiscalitatii asigura o crestere a salariilor personalului contractual, in timp ce numai 54% opteaza in acest sens pentru noi masuri de stimulare a IMM-urilor.

CNIPMMR a realizat in perioada 5-22 septembrie 2014 o consultare care a vizat evaluarea impactului cresterii salariului minim pe economie de la 850 la 900 lei incepand cu 01 iulie 2014 sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro la nivelul membrilor portalului si ai CNIPMMR, respondentii fiind in proportie de 45% microintreprinderi, 18% intreprinderi mici, 27% intreprinderi mijlocii si 9% intreprinderi mari.
Alte tendinte evidentiate de sondaj:

 - Peste 73% dintre cei chestionati considera ca majorarea salariului minim pe economie incepand cu 01 iulie 2014 a avut efecte asupra grilei de salarizare la nivelul intreprinderii (pentru toti salariatii) si 81% considera ca aceasta a adus dificultati societatii de asigurare a cheltuielilor salariale suplimentare, in conditiile in care cererea pe piata nu a crescut si nu au avut acces adecvat la credite bancare.

 - Aproape 82% dintre cei chestionati considera ca pentru stimularea muncii ajutorul social ar trebui corelat mai bine cu salariul minim pe economie si 63% dintre acestia considera ca ajutorul social ar trebui sa fie maxim 30% din salariul minim brut pe tara.

 - Referitor la necesitatea unei mai bune corelari a ajutorului de somaj cu contributiile achitate de salariati, 63% dintre repondenti au solicitat ca valoarea ajutorului de somaj sa fie raportata la contributiile efectiv platite de salariat si angajator pe perioada activitatii.

Monday, September 29, 2014

Trezoreria vrea sa se autorizeze ca acceptator de plata cu cardul

Trezoreria Statului va fi autorizata ca acceptator de plata cu cardul bancar si va presta acest serviciu pentru toate institutiile publice, astfel incat toti contribuabilii persoane fizice care detin carduri apartinand unui sistem de plata ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), sa-si poata achita printr-un punct unic toate impozitele si taxele administrate de catre ANAF, primarii si alte institutii. 

Propunerea este inclusa intr-un proiect de ordonanta de urgenta postat ast?zi pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit proiectului, Trezoreria Statului va accepta conectarea la un sistem de plata numai daca acesta va cumula simultan o serie de conditii intre care limitarea comisionului. Astfel, comisionul avut in vedere in relatia cu institutiile emitente ale cardurilor nu va depasi cumulat 0.3% din valoarea tranzactiei, fara alte costuri suplimentare. 
Acest comision este corelat cu Proiectul de Regulament elaborat de Comisia Europeana privind comisioanele interbancare pentru operatiunile de plata utilizand cardul care prevede plafonarea comisioanelor interbancare pentru tranzactii la 0,2% din valoarea tranzactiei pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit. 

In prezent, comisioanele interbancare sunt de aproximativ 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzactiile la ATM, in care comisionul este platit de banca emitenta bancii acceptante (proprietara ATM-ului), si 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) si 0,7% (petrol) pentru tranzac?iile POS, in care comisionul este platit de banca acceptanta bancii emitente. Aceste comisioane, in cazul sumelor achitate catre comercianti, sunt recuperate de catre bancile acceptante de la beneficiarii sumelor.

Programul Rabla pentru persoane jurice: inca 467 tichete disponibile

Pe 30 septembrie se va incheia depunerea dosarelor in cadrul progamului de innoire a parcului auto pentru companii si institutii publice. Pana in prezent, din cele 3.000 tichete disponibile au fost emise 2.533

Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) a anuntat ieri inchiderea unei noi etape de evaluare si validare a dosarelor depuse de persoanele juridice si institu?iile publice in cadrul programului Rabla 2014. 
Au fost analizate in acest caz 179 dosare din care 81 dosare au fost acceptate pentru 196 autovehicule ?i 98 dosare au fost respinse. De asemenea, au fost acceptate 15 contestatii pentru 27 autovehicule.

Lista persoanelor juridice si a institutiilor publice care au fost acceptate si respinse in program este publicata pe site-ul AFM (afm.ro).

Garantiile financiare sunt folosite cel mai des pentru credite de capital de lucru

In primele opt luni ale anului 2014, FNGCIMM a acordat IMM-urilor circa 6.200 de garantii cu o valoare de peste 1,8 milioane lei, preponderent pentru capital de lucru (88%).
 
Din totalul numarului de garantii emise, 44% s-au indreptat catre IMM-uri din domeniul comertului, 22% au fost destinate sectorului sectorului serviciilor, 18% catre industrie, 10% in constructii si 7% in domeniul agriculturii. 

In functie de marimea companiilor, microintreprinderile si intreprinderile mici au atras fiecare cate 45% dintre garantiile acordate, restul indreptandu-se catre cele medii.
Garantia medie accesata s-a ridicat la 297.000 lei, in crestere cu 4,2% fata de perioada similara a lui 2013. Creditul mediu garantat de FNGCIMM s-a mentinut aproximativ constant in primele opt luni ale anului comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, respectiv la jumatate de milion lei. 

Fondul gestioneaza in prezent, pe baza surselor sale proprii, un numar de circa 14.000 de contracte de garantare, in valoare de 3,4 miliarde lei, care sustin credite acordate IMM-urilor in valoare de 6 miliarde lei.

Prin noul Program Guvernamental de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, aprobat prin OUG nr. 92/2013,  FNGCIMM  a acordat in cele patru luni de functionare, un numar de 126 de garantii in valoare totala de aproximativ 20 milioane lei, pentru sustinerea accesarii unui volum de finantari de circa 51 milioane lei.

Exitul Enel nu mai e sigur, cotatiile Electrica sufera

Dupa ce actiunile Electrica au atins un maxim de 13,2 lei saptamana trecuta, pe fondul speculatiilor ca societatea va prelua o parte a operatiunilor Enel, zvonurile ca Enel ar vrea 1,8 miliarde de euro pentru participatiile sale sau nu mai vinde deloc n-au picat bine investitorilor.

Actiunile Electrica urcasera vertiginos in ultima luna de la 11 la 13 lei/actiune in asteptarea unui anunt privind posibila preluare a Enel Muntenia, desi nu era deloc clar daca societatea are resursele diponibile. 
Surse citate azi de Ziarul Financiar arata ca italienii ar fi dispusi sa renunte la prezenta in Romania numai daca vor primi 1,8 miliarde euro pentru cele 3 distributii de energie electrica din dotare, o suma considerabila pentru resursele Electrica (a strans mai putin de 450 milioane euro in urma unei oferte publice derulate prin bursa), chiar daca ne-am raporta doar la „perla coroanei”, Enel Distributie Muntenia.

O actiune Electrica era cotata azi la ora 12 la BVB la 12,7 lei (-1,8% fata de inchiderea de ieri). Ramane de vazut daca preturile se vor intoarce la 11 lei/actiune in ipoteza ca Enel ramane pana la urma captiv in Romania.

Friday, September 26, 2014

Programul Prima casa continua cu fondurile destinate locuintelor ANL

Guvernul Romaniei a aprobat la inceputul acestei saptamani hotararea prin care  sumele neutilizate din plafonul total de 500 milioane lei destinat initial achizitionarii locuintelor construite de ANL sa poate fi utilizate ca plafon general de garantare pentru achizitionarea tuturor tipurilor de locuinte.

Bancile vor putea utiliza aceste sume in scopul cumpararii oricaror tipuri de locuinte imediat dupa publicarea hotararii in Monitorul Oficial.

Decizia a fost luata dupa ce mai multe banci au solicitat suplimentarea plafonului in conditiile in care multe dintre acestea si-au epuizat sumele alocate in prima jumatate a anului.

Plafonul destinat finantarii locuintelor ANL s-a ridicat la 500 milioane de lei, din care au fost utilizate de catre banci doar 314,5 milioane lei.
Analizele facute pe baza actualului nivel al cererii si estimarile bancilor, indica faptul ca bugetul total neutilizat de circa 710 milioane lei, buget ce include si plafonul realocat, va fi suficient pentru aprobarea tuturor solicitarilor pana la sfarsitul anului 2014, se arata intr-un comunicat de presa al FNGCIMM.

In acest sens, in perioada imediat urmatoare, se preconizeaza ca numarul de solicitari depuse de beneficiarii programului Prima Casa va atinge un varf, generat de realocarea sumelor destinate initial pentru locuintele ANL.

„In acest sens, au fost luate toate masurile organizatorice pentru mobilizarea structurilor operationale implicate in aprobarea garantiilor. Ii asiguram pe clientii nostri ca nu vor fi probleme in procesarea solicitarilor pe care le vom primi in aceasta perioada pentru a ne incadra in continuare in termenul de maxim patru zile lucratoare de acordare a garantiilor, de la data depunerii dosarelor complete si  corect intocmite”, a declarat Silvia Ciornei, presedinte-director general FNGCIMM.

In 2014, FNGCIMM a acordat in cadrul programului Prima Casa circa 17.400 de garantii pentru finantari accesate de circa 2,8 miliarde lei, valoarea medie pentru acest an fiind de 160.000 lei.

Inflatia va ..ieftini accizele la carburanti

Daca euro va ramane mai ieftin la inceputul lui octombrie raportat la valoarea din urma cu un an, accizele se vor calcula pornind de la cursul de schimb din 1 octombrie 2013 - 4,44 lei/euro - actualizat cu rata anuala a inflatiei anuntata in octombrie (probabil sub 1,5%), iar soferii vor avea preturi mai mici la pompa. 

O schema asemanatoare a functionat anul trecut, observa ziarul Adevarul, cand cursul stabilit la inceputul lunii octombrie 2013 a fost sub cel din urma cu un an (4,52 lei/euro in octombrie 2012). Prin modificarea Codului Fiscal, contribuabilii s-au vazut insa nevoiti ca in loc de o acciza mai mica, provenita din cursul de schimb in scadere, sa plateasca una mai mare, generata prin noul algoritm de calcul (cursul de schimb din anul anterior actualizat cu inflatia, cresterea anuala a preturilor in septembrie 2013 fiind de 4,7%). Prin urmare, in final accizele s-au calculat la un curs de peste 4,7 lei. 
Cum la nivelul lunii august rata anuala a inflatiei era de 1,2%, este foarte probabil ca aceasta sa nu depaseasca in septembrie 1,5% (Statistica va anunta respectiva valoare la inceputul lunii octobrie). Or, 4,44 lei/euro indexat cu o inflatie de 1,5% ar da 4,5 lei/euro cursul de schimb la care se vor calcula accizele in 2015, deci incasari mai mici la bugetul de stat (in acest an, reamintim, accizele s-au calculat la 4,7 lei/euro).

Ramane de vazut daca nu vom asista la osculatii mai mari pe curs in ultimele zile de tranzactionare pana la anuntarea oficiala a valorii la 1 octobrie, astfel incat acesta sa sara totusi peste 4,44 lei/euro.

Cum pedaleaza probabilitatile impotriva asigurarii bicicletei?

Grawe are o polita de asigurare impotriva furtului bicicletei care costa 10% din valoarea bicicletei pe an. Cum probabilitatea de a vi se fura bicicleta este semnificativ sub 1%, cine face o afacere mai buna, asiguratorul sau biciclistul?

La nivelul marilor orase unul din 5-6 locuitori poseda o bicicleta, conform aprecierilor unor organizatii ce incurajeaza ciclismul urban. Numarul furturilor nu depaseste insa 1.000 pe an in niciunul dintre acestea (400 furturi in Cluj in 2013, exista aprecieri care plaseaza Bucurestiul la 600-700 furturi pe an, cu 40-50 de reclamatii la Politie lunar).
Ei bine, daca raportam numarul de furturi la numarul posesorilor de biciclete, ajungem cu greu la 1%, incluzand aici si „bonusul de nedeclarare”. 

De exemplu, la nivelul Bucurestiului, din cele peste 400.000 de biciclete (1 din 5 locuitori ar putea avea una), numarul furturilor declarate ar fi de aproximativ 600 pe an. Ca sa fie macar 1% furate, ar trebui ca 3.400 de proprietari sa nu considere ca merita deranjul de a ajunge la Politie pentru o reclamatie.

Merita sa platesti o asiguare de 10% din pretul bicicletei daca probabilitatea de furt este mult sub 1%, mai ales daca nu ai investit in vehicolul cu doua roti o suma considerabila? Ca sa nu mai vorbim ca in cazul in care bicicleta nu a fost asigurata si de proprietar cu un sistem anti-furt (ce procent din bicicletele furate anual aveau asa ceva?), compania de asigurari nu va da nici un ban.

Companiile vor baga in buzunar aproximativ 100 lei/angajat din noiembrie

Reducerea cotei de CAS cu 5% incepand de luna viitoare va lasa mai multi bani la dispozitia angajatorului. Acesta va economisi 45 lei la fiecare salariu minim platit (900 lei brut per angajat) si 125 lei pentru salariile medii pe economie.

Cum majoritatea salariatilor incaseaza sub salariul mediu pe economie (2.378 lei, brut), putem aproxima acest bunus din partea autoritatilor la 100 lei/angajat.
Cu alte cuvinte aproximativ 450 milioane lei proaspeti vor intra lunar la nivelul intregii economii (sunt 4,3 milioane salariati) din noiembrie, o infuzie de capital binevenita. 

Ramane de vazut daca acesti bani vor merge in cresterea marjei de profit a companiilor pe termen scurt (dividende) sau pe termen lung (investitii).

Thursday, September 25, 2014

Publicul larg stie foarte putin despre pensiile private

Un sondaj realizat de ING Pensii confirma ceea ce se stie de foarte multa vreme: pensiile private sunt atat de slab promovate astfel ca unele persoane nici macar nu stiu ca platesc contributii obligatorii la aceste fonduri.

In cazul fondurilor de pensii private obligatorii, principala reclamatie primita de autoritatea de supraveghere este, an de an, aceeasi: La ce fond platesc contributii? Foarte multe persoane nu stiu ca trebuie sa adere la un fond de pensie, astfel ca ajung sa fie repartizate aleatoriu. In ultima perioada, 9 din 10 persoane se afla in aceasta postura.

Un sondaj online realizat de ING Pensii confirma inca o data gradul slab de informare al publicului cu privire la pensiile private.

Unul din trei respondenti a precizat ca nu stie ca are o pensie administrata privat, desi detine un astfel de produs, iar tendinta este mai accentuata in randul tinerilor cu varsta de pana la 25 ani (procentul fiind de 38%).
In jur de 30% dintre respondenti au declarat ca nu sunt suficient de informati cu privire la Pilonul 2. Dintre acestia, un sfert spun ca nu inteleg informatiile pe care le primesc, iar 57%  - pur si simplu nu sunt interesati. Aproape 20% dintre respondenti spun ca au primit scrisoarea de informare de la administrator in 2014 si nu au citit-o. 

ING Pensii explica interesul scazut al publicului cu privire la pensia privata prin faptul ca populatia este obsinuita ca “altcineva” sa aiba grija de veniturile lor la pensie. Majoritatea respondentilor considera ca principalul responsabil ar fi statul (37%).

Pe de alta parte, o astfel de atitudine este intr-un fel fireasca avand in vedere obligativitatea participarii la Pilonul II. Astfel, publicul se asteapta ca daca tot sunt obligati sa contributie, statul ar trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca vor avea o pensie privata adecvata.

Totodata, lipsa de interes trebuie vazuta si prin prisma eforturilor reduse de promovare a pensiilor private din ultimii ani. 

Chiar si pe pietele dezvoltate se manifeste insa un interes scazut din partea populatiei fata de pensiile private. Un studiu publicat in iunie 2014 de Autoritatea Europeana pentru Asigurari si Pensii Ocupationale arata ca deseori, consumatori percep pensiile private ca pe un subiect complex, iar un numar mare de persoane nu inteleg informatiile pe care le primesc de la administrator sau le considera nefolositoare.

Pentru a depasi aceste probleme, este necesar ca cerintele de transparenta ale fondurilor de pensii sa fie imbunatatite, astfel incat documentele puse la dispozitia membrilor sa fie utile, succinte si usor de inteles. 

In acest context, Conso.ro a semnalat in repetate randuri ca scrisoarea anuala de informare pe care fondurile de la noi o trimit anual catre participanti este invechita si nu ofera toate informatiile esentiale pentru consumator. De asemenea, prospectele schemelor de pensii sunt aproape neinteligibile pentru consumatorul neavizat, acestea avand mai mult rolul de a proteja administratorul din punct de vedere legal, decat de a informa clientul.

Cine ne plateste pana la urma pensia?

Un recent sondaj ING Pensii vrea sa scoata in evidenta lipsa de responsabilitate a viitorilor pensionari in legatura cu sursa veniturilor acestora la pensie. Culmea, desi majoritatea refuza sa isi ia soarta in propriile maini si sa filtreze fondurile private in functie de performante, la o privire mai atenta chiar au dreptate raspunzand „altcineva este responsabil”, cel putin in acest moment.

Sondajul, efectuat pe un esantion reprezentativ la nivel urban de 1000 persoane, cu varste intre 18-45 ani, asigurate in sistemul pensiilor private obligatorii, scoate in evidenta faptul ca „unul din doi respondenti apreciaza ca „altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie dupa momentul pensionarii - 37% considera ca principal responsabil statul, 11% angajatorul iar 3% familia”. 

O atitudine ce denota, in opinia autorilor studiului „lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a detine o pensie administrata privat in alegerea informata si deliberata a fondului la care participa”.
Totusi, avand in vedere ca marea majoritate a activelor (peste doua treimi) detinute de fondurile de pensii administrate privat sunt plasate in titluri de stat, pana la urma tot statul este principalul responsabil de plata pensiilor asiguratilor si de valoarea acestora, deci respondentii care au raspuns asa au dreptate. 

Asta ca sa nu ne gandim ca in cazul unor deficite bugetare scapate de sub control, nici n-ar fi exclus ca actualii pensionari „privati” sa redevina „de stat” prin nationalizarea totala sau partiala a pensiilor private (vezi de pilda modelul polonez), ceea ce ar face ca 37% dintre respondenti sa se dovedeasca de-a dreptul vizionari peste ani.

Parlamentul sterge prejudiciile constatate de Curtea de Conturi

Personalul care trebuia sa restituie veniturile de natura salariale drept consecinta a prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi vor fi scutite de la plata.

Legea a fost aprobata de Parlament si publicata in Monitorul Oficial nr. 700/2014. Tot in acest monitor s-au publicat alte doua legi prin care se acorda scutiri pentru debitele provenite din pensii si pentru indemnizatiile de crestere a copilului.
In cazul pensiilor, debitele care au la baza culpa debitorului  - folosirea de documente false, declaratii neconforme cu realitatea – nu fac obiectul scutirii de la plata. Aceeasi restrictie se va aplica si la indemnizatia pentru cresterea copilului.

Pentru debitele anulate, sumele recuperate in perioada 2011-2014 vor fi restituite esalonat in urmatorii 5 ani, incepand cu 2015. Procedura urmeaza sa fie stabilita ulterior prin ordin de ministru.

Sa nu faci ce spun miliardarii, fa ce fac acestia....cu numerarul

Potrivit unui studiu realizat de Wealth-X si UBS citat de CNBC, miliardarii lumii si-au crescut cu 10% ponderea lichiditatilor fata de anul trecut, acestea depasind semnificativ valoarea investitiilor imobiliare din portofolii. Inca un semn ca petrecerea burselor e pe cale sa se termine.

Miliardarii lumii tin, in medie, 600 milioane dolari in lichiditati fiecare, 19% din activele lor totale, cu 60 de milioane dolari mai mult ca in 2013 arata studiul. Activele imobiliare ale acestora totalizau „doar” 160 milioane dolari. 

Faptul ca miliardarii incep sa se replieze pe cash are legatura cu previzionata schimbare de politica monetara in SUA, cresterea graduala a dobanzilor fiind asteptata de anul viitor. Iar cum bursele nu gusta cresterea dobanzilor, mai ales dupa un raliu de aproape 5 ani alimentat de dobanzi zero, este posibil sa contemplam in curand mai mult rosu pe ecranele traderilor.

Wednesday, September 24, 2014

Unde pot cere lamuriri despre situatia de la Biroul de Credit?

Intrebare: Buna ziua. Doresc sa stiu unde sau la cine ma pot prezenta cu situatia de la biroul de credite restante pentru lamuriri. Vreau sa platesc restantele, dar nu stiu cum si nu stiu unde.Pe situatia primita de la biroul de credite restante imi apar doar creditele, nu si firma care le-a preluat (firma de recuperare).
Va multumesc

Raspuns: La Biroul de Credit, pot raporta informatii despre creditele restante doar bancile si institutiile financiare nebancare participante. Prin urmare, in cazul in care un credit este vandut catre un recuperator de creante, acesta nu poate raporta persoana respectiva la Biroul de Credit, deoarece nu are acces la aceasta baza de date.

In aceste conditii, persoanele care vor sa ceara lamuriri despre informatiile cu care figureaza in baza de date trebuie sa se adreseze bancii care i-a raportat. Conform legii, atat Biroul de Credit cat si banca ce a raportat restanta sunt obligate sa completeze, sa modifice sau sa stearga informatiile din baza de date, in cazul in care acestea sunt inexacte sau incomplete.

Informatii despre firma de recuperare ce a preluat creditul restant pot fi obtinute tot de la banca, de unde s-a obtinut initial creditul.

Plata restantelor nu conduce automat la stergerea informatiilor de la Biroul de Credit. Aceste informatii se vor pastra mai departe in baza de date, timp de 4 ani de la momentul inregistrarii lor.

Fiscul, agent de promovare pentru electorata

Contribuabilii din Arges au primit scrisori de la Fisc prin care li se aduce la cunostiinta ca pot beneficia de scutiri la plata impozitelor daca participa la schema de reducere a ratelor bancare prin lungirea cu doi an a scadentei imprumuturilor.

Potrivit Ziarului Financiar, care a intrat in posesia unei asemenea scrisori, reprezentantii Fiscului explica in scrisoare ca Guvernul a luat decizia implementarii electoratei „avand in vedere diminuarea veniturilor persoanelor fizice cu venituri sub media pe economie”.
Situatia este cel putin ciudata, Fiscul - organ de colectare cu restante in planul de incasari trasat de autoritati - grabindu-se sa informeze contribuabilii ca isi pot reduce impozitele desi electorata, emisa prin ordonanta de urgenta la inceputul verii, nu are inca normele de aplicare.

Doar o banca bate titlurile de stat

Un singur depozit la termen cu scadenta pana la 3 ani, de la TBI Bank, ofera un randament peste dobanzile titlurilor de stat, desi teoria spune ca profitul investitorului ar trebui sa fie proportional cu riscul asumat iar titlurile de stat exceleaza la capitolul siguranta.

Ministerul Finantelor vinde in prezent obligatiuni pe zece ani la dobanzi de 4,36%, in crestere fata de un randament mediu de 4,28% lei in august si 4,23% in iulie, evolutie in tandem cu mersul Robor pe piata interbancara, in urcare cu aproximativ jumatate de procent in septembrie. 

Doar putine banci mai sunt dispuse sa plateasca insa dobanzi peste 4%. Potrivit comparatoarelor Conso, pentru o suma de 10.000 lei, cat valoarea unui titlu de stat, la 12 luni gasim cel mai atractiv depozit la TBI Bank (4,4% - depozitul Estival, banca avand in oferta si depozitul Simplu-dobanda 4,2%) si Piraeus (4,05% - depozitul Binevoitor). 

Si la 36 de luni, randamentele sunt comparabile-ProCredit Bank are depozitul Clasic (4,35%) si depozitul Mobil (4,1%) iar urmatoarea oferta (Raiffeisen Bank) coboara direct la 3,85%. 

La 2 ani, doar o banca sare stacheta de 4% (ProCredit Bank-depozitul Clasic - 4,2%).

Bursa are primul indice de dividende

Indicele BET-Total Return va monitoriza actiunile celor mai lichide zece companii listate ca si cum investitorii ar alege sa replaseze banii din dividende in actiunile companiilor platitoare.

Este vorba de dividendele platite de Fondul Proprietatea, Petrom,Electrica, Transgaz, Transelectrica, BVB, BRD, Nuclearelectrica, Banca Transilvania, Romgaz iar indicele se doreste a fi un reper pentru investitorii care reinvestesc periodic dividendele incasate. 
Performantele sale vor fi imposibil de egalat insa in practica, chiar daca cineva ar replica fidel structura noului BET-Total Return, dintr-un motiv simplu: indicele nu tine cont de costurile reinvestirii dividendelor (comisioanele brokerilor).

Tuesday, September 23, 2014

Ce efecte va avea scaderea cotei de CAS?

Parlamentul a decis reducerea cu 5 puncte procentuale a cotei pentru contributiile de asigurari sociale. 

Pe 19 septembrie, s-a publicat in Monitorul Oficial legea prin care contributiile pentru asigurari sociale platite de angajatori scad cu 5 puncte procentuale. Pentru condiitii normale de munca, companiile vor suporta o contributie de 15,8%. Prevederile se aplica incepand cu salariile aferente lunii octombrie 2014. 

Conform unui raport al Comisiei Europene, Romania este una din tarile care taxeaza sever munca. Taxele datorate statutului (impozit pe venit, contributii datorate de salariat si contributii datorate de angajator) ajungeau la 42% din venit, una dintre cele mai inalte cote din UE.
Efectul imediat al acestei masuri este reducerea costului suportat de angajatori cu forta de munca, ceea ce va conduce la majorarea profiturilor. La nivelul salariatilor, este putin probabil ca aceasta masura sa conduca la cresterea venitului net.

Masura ar putea incuraja cresterea locurilor de munca, in special, pe segmentul persoanelor slab calificate. Raportul Comisiei arata ca reducerea taxelor datorate de angajator incurajeaza pe termen scurt, aparitia de locuri de munca pentru aceasta categorie de salariati.

In cazul Romaniei, estimarile Comisiei arata ca masurile pentru atragerea in campul muncii a  persoanelor slab-calificate au potentialul sa creasca gradul de angajare din economie cu 2,4 puncte procentuale.

BCE trece la sistemul de vot prin rotatie

Banca Centrala Europeana (BCE) isi va schimba regulile pentru drepturile de vot din 2015, noul sistem oferind drepturi mai puternice pentru statele cu economiile cele mai mari.

O data cu aderarea Lituaniei la zona euro in 2015, BCE va pune in aplicare sistemul de vot prin rotatie. Consilul de administratie al BCE este format din 21 de membri. Dintre acestia, 6 sunt membri executivi, care voteaza permanent.

Pentru restul de 15 voturi, reprezentantii bancilor centrale din fiecare stat membru vor vota cu randul. Perioada de rotatie este de 1 luna. In fiecare luna au loc 2 intalniri ale consiliului, una pe probleme de politica monetara si alta pentru restul activitatilor desfasurate de BCE.
Statele se vor imparti in 2 grupe. Prima grupa este favorizata si include Germania, Franta, Italia, Spania si Olanda. Aceste tari vor avea 4 drepturi de vot, astfel ca 1 tara va sta pe tusa prin rotatie. 
 
In a doua grupa sunt restul de 14 state membre ale zonei euro, care vor trebui sa imparta 11 drepturi de vot. Prin urmare, 3 tari vor renunta prin rotatie la dreptul de vot. Astfel, o tara aflata in Grupa 2 va vota mai rar (cu o frecventa de 79%) decat una din Grupa 1 (80%).

Daca numarul de state membre al zonei euro ajunge la 21, frecventa de vot pentru statele din Grupa 2 va scadea la 69%.

Si mai mare va fi decalajul atunci cand numarul de membri ai zonei euro va ajunge la 22. In acest caz, se va adauga o noua Grupa, care va avea o frecventa de vot de numai 50%. 

Indiferent de numarul de membri, statele din Grupa 1 isi mentin frecventa de vot de 80%. In plus, membri executivi - care voteaza permanent - provin adesea tot din aceste state membre.

Astra nu mai cumpara AXA

Prinsa in chingile majorarii de capital impusa de ASF, Astra Asigurari se vede obligata sa renunte la achizitia diviziei de asigurari de viata din Romania a AXA, compania franceza anuntand expirarea contractului de vanzare-cumparare incheiat la sfarsitul anului trecut. 

La 3 luni dupa anuntul de achizitie al AXA Life Insurance, Astra intra in administrare speciala , ASF suspendand in februarie 2014 conducerea si dreptul de vot al actionarilor. 
KPMG, administratorul special, urma sa se asigure ca Astra isi majoreaza capitalul cu 490 milioane lei, in mai multe etape. De altfel, aceasta suma nu pare sa fie la dispozitia actualului actionariat, pozitia ASF fiind ca Astra ar trebui sa atraga un actionar strategic.

In aceste conditii, in asteptarea unei infuzii de capital din partea unui grup de renume din piata globala sau regionala de asigurari si pana la materializarea acesteia, anularea achizitiei AXA Life Insurance de catre Astra Asigurari pare o mutare logica.

Si daca Enel nu mai vinde?

Actiunile Electrica si Nuclearelectrica, chiar si cele ale Transelectrica probabil prin ricoseu, au crescut la bursa fulminant dupa ce statul a anuntat ca ar fi dispus sa cumpere o parte din operatiunile Enel. Cum ramane cu dictonul „cumpara pe zvon, vinde pe stire?”

Nu stim ce anume distributii de energie din cele detinute de Enel ar putea achizitiona Electrica, despre Nuclearlectrica, care si-a aratat la randul sau interesul printr-un comunicat la bursa s-a speculat ca ar tinti Enel Dobrogea, desi nu dispune de fonduri ca Electrica (are banii din IPO in spate). 
Cert este ca ambele actiuni au inceput sa urce la bursa vertiginos (plus 7% Electrica si plus 11% Nuclearelectrica doar saptamana trecuta), acompaniate de Transelectrica (+12% in septembrie) - probabil prin simpatie, desi transportatorul nu are nici in clin nici in maneca cu aceste eventuale tranzactii. 

Micii investitori ar trebui sa-si aminteasca dictonul „cumpara pe zvon, vinde pe stire” si sa tina cont de faptul ca zvonul transpirat in presa devine stire, care trebuie confirmata, sau nu. Ce se intampla cu avansul din ultimele zile pentru aceste companii daca tranzactia nu mai are loc sau daca alti investitori cumpara de la Enel?

O decizie referitoare la iesirea Enel de pe piata romaneasca va fi cunoscuta, probabil, in urmatoarele saptamani, declara ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru site-ul emigrantul.it, preluat de Agerpres, precizand, insa, ca inca nu este sigur ca "exit-ul" Enel chiar se va produce.

Monday, September 22, 2014

Dobanzile in lei au crescut cu 0,6% de la inceputul lui septembrie

In intervalul 1-18 septembrie, Robor la 3 luni a urcat de la 2,28 la 2,89%, evolutie care se poate reflecta in valoarea ratelor lunare ale debitorilor a caror dobanda este legata de acest indicele de referinta, la prima ajustare operata de banci.

Daca in ianuarie, Robor cazuse pentru putina vreme chiar sub 2%, acum tendinta este de crestere usoara, pe fondul unei reveniri a cererii de lichiditate, chiar daca bancile nu s-au repezit sa crediteze puternic economia intre timp.
Cel mai mult vor suferi debitorii in lei cu credite ipotecare, o majorare cu jumatate de procent a dobanzilor cantarind cu cateva zeci de lei in plus in rata lunara. 

Pentru debitorii in euro, septembrie a fost pana acum o luna linistita, sporul generat de curs in economia ratei lunare fiind nesemnificativ (de la 4,39 lei/euro pe 1 septembrie, cursul a avansat cu un singur ban, la 4,40 lei/euro). De la inceputul anului insa castigul este ceva mai palpabil, euro fiind cotat atunci la 4,48 lei (apreciere de 1,7% a leului).

Alibaba se listeaza azi la New York, IPO-ul s-a inchis la 68 dolari/actiune

Alibaba a strans 21,8 miliarde dolari din IPO si va intra la tranzactionare la bursa din New York .Yahoo, care a investit 1 miliard dolari in Alibaba acum 9 ani si planuia sa vanda 121 milioane actiuni din cele 320 milioane oferite investitorilor in cadrul IPO-ului, va primi peste 8,3 miliarde dolari. 

Compania chineza va incasa la randul sau 8,4 miliarde dolari din vanzarea unor pachete de actiuni proprii, in timp ce fondatorul Alibaba, Jack Ma, un fost profesor de engleza, se va alege cu 867 milioane dolari.

Alibaba profita in acest mod de valul prelungit de entuziasm ce anima pietele de capital dupa injectiile de capital demarate de bancile centrale si perioada indelungata cu dobanzi la minime istorice. 
In acest moment, capitalizarea Alibaba este de 29 de ori mai mare ca profitul companiei, unul cu o rata insa mare de crestere in ultimii ani (in trimestrul incheiat in iunie veniturile Alibaba s-au triplat, pana la 1,9 miliarde dolari, echivalent cu 84 centi/actiune). 

Unul dintre motivele care face o parte a investitorilor interesati de Alibaba sa fie mai prudenti dupa listare este ca actiunile ”libere” ale companiei, care ar putea fi vandute de insideri dupa cotarea la bursa, reprezinta 18%, mai mult decat pachetul oferit in cadrul IPO-ului. 

Daca acestia aleg sa isi marcheze o parte din profituri, traiectoria actiunilor Alibaba poate semana cu cea a Facebook dupa venirea la bursa in 2011 (corectiile au durat atunci mai multe luni).

Calculatorul varstei de pensionare al CNPP nu ia in calcul schimbarea legislatiei

Introduci data nasterii si genul (barbat/femeie) iar calculatorul de pe site-ul Casei Nationale de Pensii Publice iti spune in ce an te poti pensiona la limita de varsta sau cu o pensie anticipata si care este cuntumul reducerii in acest caz. 

Calculatorul nu tine cont insa de preconizata egalizare a varstelor de pensionare, la 65 de ani, din 2035.

M-am jucat cu calculatorul CNPP incercand sa aflu cand ma pot pensiona la limita de varsta, cu minim 15 ani de vechime in munca: 2035 imi spune calculatorul. 
Cand as putea primi o pensie anticipata? In 2030, cu un stagiu de minim 43 de ani sau tot in 2030, dar cu un stagiu de 35-43 de ani in cazul unei pensii „anticipata partial” dar cu o reducere in cuantum de 0-45% ma informeaza prompt calculatorul. 

Cum exista un proiect de lege aprobat tacit de Senat si avizat favorabil in Camera Deputatilor de comisia de munca privind egalizarea varstei de pensionare intre femei si barbati pana in 2035, am vrut sa vad ce stie calculatorul despre asta. Cum ma asteptam, o femeie nascuta in 1980 s-ar pensiona cu voia calculatorului CNPP la limita de varsta tot la 63 de ani, in 2043, ceea ce inseamna ca va trebui sa-l revizitati pentru noi simulari dupa ce legea va fi promulgata.

Contributiile asiguratorilor la Fondul de Garantare a Asiguratilor vor creste. Urmeaza scumpirea RCA?

Potrivit unor surse din piata, ASF va impune majorarea contributiilor platite de companiile de asigurari de la 1 ianuarie 2015 deoarece primele in cazul politelor cu risc ridicat au crescut mai lent decat despagubirile si rezervele tehnice. 

In consecinta, asiguratorii pot plasa clientilor costurile suplimentare, sectorul asigurarilor mentinandu-se pe pierdere si dupa primul semestru din 2014. 
Potrivit unei scrisori adresata companiilor de asigurari de catre ASF si intrata in posesia Mediafax, dupa cum informeaza Ziarul Financiar, in cazul asigurarilor generale, contributia la Fond va creste de la 0,8% la 1% din primele incasate (+25%) iar in cazul asigurarilor de viata, cresterea va fi de la 0,3% la 0,5% (+66%). 

Cum pe segmentul RCA exista deja o tendinta de crestere a preturilor, dupa ce mai multe companii acuzasera anterior in mod voalat Astra si Carpatica Asigurari ca practica o politica de dumping iar ASF insistase pentru o rigoare mai mare pe parte de reasigurare, anul viitor poate gasi preturi mai mari pe acest segment si din cauza costurilor suplimentare impuse in cazul contributiilor la Fondul de garantare a Asiguratilor.

Friday, September 19, 2014

Service-urile auto dezvaluie capcanele dosarelor de dauna

O asociatie ce reprezinta service-urile auto a dezvaluit capcanele cu care pagubitii se confrunta atunci cand incearca sa isi repare masina pe RCA emis de Astra si Carpatica Asig.

Asociatia Societatilor Auto de Service-uri Independente (ASSAI) a aratat ca Astra si Carpatica Asig apeleaza la diverse tactici pentru a forta consumatorii sa accepte despagubiri mai mici.

Astra forteaza reparatia in regie proprie

La Astra Asigurari, de exemplu, clientul isi face mai intai constatarea la asigurator si se programeaza apoi la service. In urmatoarele 48 ore, e informat de asigurator sa i s-a virat in cont o suma de bani ce reprezinta despagubirea. Suma respectiva acopera numai 25% din costul real al reparatiilor, afirma ASSAI.
Conform legii, daca pagubitul nu anunta in termen de 30 zile asiguratorul ca suma de bani nu este suficienta, se considera ca a fost despagubit corect.

In aceste situatii, ASSAI recomanda pagubitilor ca acestia sa returneze suma respectiva societatii de asigurare si sa o infomeze ca nu e de acord ca despagubirea sa fie platita in contul sau, ci direct in contul unitatii reparatoare, in baza facturilor si devizelor de reparatie. In cazul in care societatea nu achita reparatia in termen de 10 zile, atunci trebuie depusa o reclamatie la ASF.

Carpatica trage de timp pentru a pune presiune pe pagubiti


La Carpatica Asig, pagubitii au parte de alte capcane. Asiguratorul efectueaza constatarea, dar nu elibereaza nota de constatare timp de 3 saptamani, precizeaza ASSAI. Dupa acest interval, pagubitul este informat ca i s-a aprobat dosarul de dauna, insa trebuie sa se incadreze intr-o suma derizorie, care nu acopera costul real al reparatiilor.

Ulterior, clientul merge in service cu nota de constatare pentru a-si repara masina. In urmatoarele 2-3 saptamani, asiguratorul nu raspunde insa la solicitarile service-ului care cere aprobarea pentru lista de piese avariate ce trebuie inlocuite. In acest interval, asiguratorul suna din nou pagibitul si ii propune o suma ceva mai mare. Conform ASSAI, in 80% dintre cazuri pagubitii se resemnaeaza cu o oferta putin imbunatatita.

In cazul in care clientul refuza oferta imbunatatita, dupa 3 saptamani, asiguratorul trimite service-ului acceptul pentru lista de piese avariate si achita apoi partial reparatia, informeaza ASSAI. Pentru ca pagubitul sa isi primeasca integral despagubirea este nevoie sa faca reclamatie la ASF.