Firmele din constructii apeleaza cel mai mult la factoring, iar cele din farma cel mai putin

Piata de factoring a atins 2,7 miliarde de euro in 2014, situandu-se la aproximativ acelasi nivel cu 2013, dupa ce in primele sase luni ale anului semnalau o scadere a pietei de 9% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2013. 

Cele mai multe finantari prin factoring au fost obtinute de firmele din constructii, in timp ce companiile farmaceutice au accesul limitat la aceasta forma de finantare din cauza intarzierlor la plata si a biroctariei.

Potrivit unui studiu realizat de Asociatia Romana de Factoring (ARF), domeniul constructiilor a obtinut cea mai mare parte a finantarilor din totalul operatiunilor de factoring intern derulate in 2014, cu o pondere de 23,82%. 

“O parte importanta din sectorul constructiilor a fost finantata prin operatiuni de factoring, iar datele noastre arata ca sumele s-au ridicat la peste 520 de milioane de euro. Cele mai multe astfel de finantari s-au inregistrat in a doua parte a anului, odata cu deblocarea timida a unor investitii si reluarea unor proiecte private”, a declarat presedintele Asociatiei, Bogdan Rosu.

Totusi, sectorul constructiilor a inregistrat o scadere de la o pondere de 32,8% din totalul operatiunilor de factoring intern in 2013, pe fondul scaderii investitiilor publice si a marilor proiecte de dezvoltare si infrastructura, se arata in comunicatul ARF. 

In acest context, potrivit ARF, multe firme din constructii si-au redus activitatea si personalul, au intrat in somaj tehnic sau chiar insolventa, pe acest sector, rata de neperformanta situandu-se la aproximativ 28%-30% (conform datelor BNR

Dupa sectorul constructiilor, o pondere importanta in totalul operatiunilor de factoring a detinut-o domeniul FMCG, urmat de auto&echipamente (11,74%) si agricultura&produse alimentare (10,29%).

Cel mai mic procent de finantari prin factoring intern a fost inregistrat in sectorul farma (2,5%), in special din cauza intarzierilor mari la plata si a birocratiei din domeniu.

Conform studiului, comportamentul  la  plata  al  debitorilor  se  imbunatateste  semnificativ  ca urmare a cesunii de creante specifice contractelor de factoring, astfel ca, fata de anul 2013, intarzierea medie la plata a debitorilor fata de termenele contractuale s-a redus in 2014 cu aproximativ 7%.

Studiul de piata urmareste si profilul companiilor care acceseaza solutiile de factoring. Astfel, cele mai mari volume derulate prin  factoring in 2014 provin de la companii cu cifre de afaceri de peste 50de milioane de euro (43,30% ). Aportul companiilor cu cifra intre 5 si 50 de milioane de euro a fost  de 36,40%, in timp ce 20,30% provin de la companiile cu afaceri sub 5 milioane de euro.

Studiul realizat de ARF are la baza informatii furnizate de membrii asociatiei, precum si de la alte institutii financiare non-membre.

Guvernul pregateste lista neagra a beneficiarilor de platile directe

Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care clarifica termenul de fermier activ pentru a stabili cu exactitate cine are sau nu dreptul de a beneficia de subventii agricole, astfel incat sa nu mai fie acordate subventii pentru pajistile din proprietatea aeroporturilor, sau pentru terenuri de sport. 

"S-a intocmit o lista neagra a celor care nu trebuie sa mai beneficieze de platile directe in agricultura. Am avut si in Romania exemple destul de rasunatoare: aeroporturi care au primit subventii pentru pajistile pe care le au in proprietate. Odata cu introducerea definitiei fermierului activ si a listei negre valabile la nivel european, dar care poate fi completata cu legislatia nationala, aceste categorii nu mai pot beneficia", a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, este vorba despre "cei care gestioneaza aeroporturi, servicii de transport feroviar, servicii de alimentare cu apa, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport si destinate activitatilor de recreere sau alte intreprinderi cu activitati neagricole similare, companii de constructii, Regia Nationala a Padurilor, administratori privati de paduri, penitenciare, unitati administrativ-teritoriale".

Daniel Constantin a aratat ca aceste categorii nu vor fi considerate fermieri activi decat daca in perioada imediat urmatoare, dupa depunerea cererii de plata, "fac dovada ca activitatea agricola pe care o desfasoara este importanta atat din punct de vedere al platilor directe din veniturile obtinute de acea societate, cat si din punct de vedere al ponderii veniturilor activitatilor agricole din veniturile totale anuale".

Guvernul obliga ASF si ANCOM sa finanteze sanatatea cu 80% din excedentul anual.

Fondul asigurarilor de sanatate va fi finantat si cu echivalentul a 80% din excedentul anual al Autoritatii de Supraveghere Financiara si al Autoritatii pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, pentru acest an baza de calcul incluzand si excedentul ramas neutilizat din anii anteriori.
Sumele astfel colectate vor trebui virate intr-un cont distinct de venituri al bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in termen de 20 de zile calendaristice de la data depunerii situatiilor financiare anuale. "In anul 2015, aceste sume se cuprind in bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate cu ocazia primei rectificari bugetare", se arata intr-o Ordonanta de Urgenta aprobata de Guvern. 

Banii astfel colectati vor fi folositi pentru asigurarea sumelor necesare accesului asiguratilor la medicamente cu si fara contributie personala in tratamentul ambulatoriu, in cadrul programelor nationale de sanatate, precum si pentru unele servicii medicale.

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a fost infiintata prin preluarea atributiilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a fost formata prin comasarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei si cu Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

In iunie 2013, Guvernul a decis ca ASF va trebui sa vireze la buget 80% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la sfarsitul anului, pana la termenul stabilit pentru depunerea situatiilor financiare anuale.
Legea initiala permitea ASF sa reporteze intregul excedent ca sursa de finantare in anul urmator.

Proprietarii Prima Casa vor putea sa schimbe locuinta cu una mai mare si mai scumpa

Proprietarii de locuinte achizitionate sau construite prin programul Prima Casa vor putea cumpara o noua locuinta mai mare si mai scumpa prin program, daca vor îndeplini cumulativ patru conditii, printre care vanzarea proprietatii detinute sau lichidarea creditului garantat de stat, potrivit unei ordonante aprobate de Guvern.

"Beneficiarul Programului care detine o locuinta achizitionata sau construita in cadrul Programului poate achizitiona o noua locuinta in cadrul Programului cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: noua locuinta sa aiba suprafata utila mai mare decat a locuintei achizitionate sau construite initial in cadrul Programului sau valoarea noii locuinte rezultata din raportul de evaluare sa fie mai mare decat valoarea evaluata la momentul acordarii creditului pentru locuinta achizitionata sau construita initial in cadrul Programului", se arata in nota de fundamentare a Ordonantei. 

In plus, proprietarul se obliga sa vanda prima locuinta cumparata prin Prima Casa inainte de a incheia contractul pentru a doua. De asemenea, creditul acordat initial trebuie sa fie lichidat pana la data incheierii noului contract de vanzare - cumparare a noii locuinte sau sa fie refinantat prin acordarea celui de-al doilea credit.

 Alta conditie este ca la data solicitarii celui de-al doilea credit, beneficiarul sa declare pe propria raspundere ca nu detine decat o locuinta, individual sau impreuna cu sotia, obtinuta prin Program, si cel mult inca una, obtinuta din alte surse, dar mai mica de 50 de metri patrati. 

Programul Prima Casa este operational din anul 2009, iar pana la finele lunii ianuarie 2015 au fost acordate peste 132.521 de garantii in valoare totala de 2,58 miliarde euro. Din totalul garantiilor acordate, 329 garantii in valoare de 29 de milioane de lei, au fost executate, aceasta reprezentâad o rata de neperformanta de 0,2%.