Thursday, September 1, 2022

Politele RCA cumparate online vor fi mai ieftine

 

Modificarile aduse normei 20/2017 vizand asigurarile auto ce vor intra in vigoare in septembrie introduc posibilitatea diferentierii tarifelor in functie de modul de vanzare al acestora-online sau fizic.
Noutatea apare in articolul 13 aliniatul 3 al Normei 20/2017, cu modificarile si completarile ulterioare. Doar cateva cuvinte modificate vor fi de natura sa schimbe complet peisajul achizitiei RCA in perioada urmatoare.
Din “indiferent de canalul de distributie utilizat, asiguratorul RCA practica aceeasi prima de asigurare, stabilita pe baza criteriilor specifice unui asigurat” textul se reformuleaza ca “indiferent de canalul de distributie utilizat, asiguratorul RCA practica aceeasi prima de asigurare neta de cheltuieli de distributie, stabilita pe baza criteriilor specifice unui asigurat.
Sunt doar 5 cuvinte in plus, care creeaza insa premisele practicarii unor tarife diferite la RCA, in functie de cheltuielile aferente fiecarei posibilitati de vanzare-prin agent propriu, prin broker, online, etc. 
Cum se va reaseza piata 
Cum costurile de vanzare in cazul in care politele se incheie online sunt, cel putin la prima vedere, cele mai mici, piata RCA se poate reaseza in functie de aceste noi posibilitati. 
Asa incat probabil ca in perioada urmatoare tot mai multi romani vor opta pentru achizitia de polite RCA online, direct de la asiguratori sau de la brokeri sau de pe site-urile care permit acest lucru. 
In prezent, conform unor surse din piata, doar aproximativ 2% din politele RCA se incheie online, iar aproape 90% din vanzari se fac prin brokeri (procent existent si in cazul vanzarilor online). 
In viitor, migrarea catre online se va face atat de companiile de asigurari, cat si de catre brokeri. Singurii care vor pastra neschimbat modelul de business sunt cei care si pana acum vindeau preponderent online, si aici se incadreaza in primul rand site-urile specializate in acest tip de tranzactii. 
Batalia care se va da intre diferitii actori ai pietei va fi focusata pe generarea de costuri cat mai mici de distributie, pentru a putea oferi consumatorilor cele mai mici preturi pentru RCA.
Urmeaza concentrarea pietei de brokeraj?
Vorbim evident de o reasezare si din perspectiva intermediarilor, acestia putand fi obligati sa isi mareasca echipele de vanzari sau sa isi dezvolte mai agresiv propriile canale online de vanzare, pentru a compensa prin volume mai mari pierderile de comisioane din vanzarile online realizate de companiile de asigurari. 
Ocazie cu care, in timp, am putea asista la o concentrare mai mare pe segmentul companiilor de brokeraj. 
“Nu cred ca vom asista la modificari semnificative intre tarifele politelor vandute prin canale diferite inca din septembrie, va fi probabil un proces de durata, de tatonari si ajustari. Din perspectiva companiilor de intermediere, spatiul de manevra pentru reducerea comisioanelor este redus, exista costuri importante cu formarea agentilor, iar noile modificari operante recent Codului Fiscal genereaza cheltuieli in plus pentru IMM-uri” spune Dorel Duta, presedintele UNSICAR. 
Din perspectiva consumatorilor orice reducere de tarif este binevenita, mai ales in acest context inflationist, dar ramane de vazut daca vom si asista la asa ceva odata cu vanzarile online de polite RCA sau daca nu cumva vechile preturi vor fi preluate pentru distributia online, vanzarile fizice urmand sa primeasca un spor de pret corespunzator. 
In orice caz, de acum inainte consumatorii vor avea o misiune mai grea, pentru ca vor trebui sa caute printre oferte pe cele care vor fi cele mai avantajoase pentru ei. Misiune grea, dar si placuta, in masura in care ii va ajuta sa economiseasca bani.

Economiile pentru copii sunt avantajoase si pentru adulti

 

Produsele de economisire pentru copii pot fi folosite ca pretext pentru a pune bani de-o parte de intreaga familie, atunci cand randamentele sunt incurajatoare.
Conturile de economii au avantajul de a nu ne lega de o anumita scadenta, fiind recomandate pentru sumele de bani care pot fi utilizate intr-un viitor apropiat pentru obiective inca nedefinite. 
Constituirea unui depozit cu scadenta lunga, de 1-2 ani ar presupune riscul de a pierde dobanda la o lichidare inainte de scadenta, iar fixarea unei maturitati prea scurte reduce mult randamentul, bancile oferind la 1-3 luni dobanzi semnificativ mai mici la depozite.
Unele dintre conturile de economii pot reprezenta o solutie pentru banii pusi de-o parte de intreaga familie, pentru mai putin de 1 an, dar mai mult de 1-3 luni, iar produsele de economisire pentru copii sunt chiar mai atractive decat cele pentru adulti in acest context. 
Cum bonifica bancile economiile copiilor
CEC Bank propune Depozitul pentru copii cu o dobanda de 7% pe an la lei si 0,5% la euro, produs care functioneaza insa ca un cont de economii, de vreme ce permite depuneri si retrageri oricand fara a pierde dobanda acumulata. 
Conditia este ca sa se pastreze suma minima de constituire, 500 de lei/200 de euro. La scadenta de 1 an  depozitul pentru copii va fi prelungit automat daca nu se depune o cerere de lichidare. 
Adultii au la randul lor tot o dobanda de 7% la lei si 0,5% la euro pentru Planul de Acumulare de la Intesa Sanpaolo Bank. De aceasta data exista insa limitari la depuneri, maxim 10.000 lei lunar si 2.500 euro. Soldul minim este de 150 de lei si 100 de euro, praguri care reprezinta si limita minima pentru depunerile lunare. 
Alte produse de economisire pentru copii 
Banca Transilvania are KidCONT, un produs de economisire pentru copii cu o dobanda de 6% pe an (0,5% la euro), care se plateste insa in momentul aniversarii de 1 an a produsului. 
Cei care depun anual minim 500 de lei sau 120 de euro si nu fac retrageri deloc vor primi un bonus egal cu dobanda lunara. 
Dobanda la contul de economii pentru adulti la Banca Transilvania este cuprinsa intre 4,5% si 5,25%, in functie de suma (5,25% se obtin pentru sume mai mari de 500.000 lei). In acest caz (contul de economii pentru adulti), dobanda se bonifica lunar. 
La BCR avem o situatie identica, avantaj la copil, planul de acumulare pentru minori are o dobanda anuala de 4,5%, iar cel pentru adulti de 4%. 
Se primeste un bonus de dobanda de 0,2% la prelungirea planurilor de acumulare, iar suma minima pentru constituire este de 50 de lei pentru adulti si 40 de lei pentru copii. 
Dobanda se plateste la scadenta. Nu sunt posibile retragerile inainte de scadenta, fiind un produs mai putin flexibil pe partea de retrageri.
La ING Economii pentru copii, dobanda este mult mai mica, de 2% pe an, insa produsul este foarte flexibil si permite depuneri si retrageri oricand fara a afecta dobanda acumulata. Se poate primi un bonus suplimentar de 1% pentru sumele nou economisite, platibil trimestrial. Pentru adulti, ING Economii ofera o dobanda de 2% pe an, dar nu mai exista bonusul pentru depuneri noi, ca la contul de economii pentru copii. Suma maxima pastrata in cont pentru care se bonifica dobanda este de 1 milion lei.
Si la BRD copiii ies avantajati, insa dobanda primita este mai mica. Dobanda la contul de economii pentru minori ATUSTART este de 1,7% pe an, platibila trimestrial (suma maxima din cont 200.000 lei) in vreme ce la produsul ATUCONT este de 1,5% (fara limita de sume in acest caz). 
Contul de economii Junior de la UniCredit Bank ofera o dobanda si mai mica decat la celelalte banci, de doar 1% la lei si 0,2% la dolari, iar cele pentru adulti propun o dobanda de 1% la lei si una de 0,1% la dolari. 
Alternativa Trezoreriei
Pentru sume economisite mai mici, Trezoreria ofera randamente chiar mai bune. Este vorba de un program guvernamental functional din vara lui 2019 (“gROwth”), ce consta in deschiderea conturilor Junior Centenar pe numele fiecarui copil minor din Romania. 
Daca parintele reuseste sa economiseasca minim 1.200 lei anual in respectivul cont, deci cate 100 lei pe luna, statul ii acorda copilului inca 600 de lei (deci 50%, daca ar fi sa calculam in termeni de dobanda la depunerea minima), iar tot soldul acumulat pana la majorat primeste o dobanda de 3% pe an. 

Inflatia si economiile lui Andrei. Studiu de caz

 

Andrei e un tanar inteligent, educat,  absolvent al unei facultati tehnice: s-a angajat in urma cu un an la o companie de top si castiga relativ bine, pentru nivelul si experienta sa. Si-a mai luat si un job part-time si, una peste alta, veniturile sale nete se cifreaza, de la inceput si pana acum, la 5.000 de lei pe luna. 

Fiind din provincie, si-a cumparat un apartament in Capitala, cu credit pe 30 de ani de la banca, si si-a luat si o masina, in leasing, cu care sa poata sa ajunga, din cand in cand, in localitatea sa natala. Ca si multi alti colegi de generatie, mananca sanatos, face sport, e pasionat de tehnologie si gadgeturi. Una peste alta, din cei 5.000 de lei castigati, 4.500 de lei se duc pe cheltuielile lunare, iar 500 de lei sunt banii pe care isi permite sa ii puna deoparte (potentiale economii).

Oare de ce simte ca nu ii mai ajung banii?

A trecut un an de cind a inceput munca: banii castigati de la cele doua joburi (in termeni economici, VENITUL NOMINAL), au ramas aceiasi: 5.000 de lei pe luna. Numai ca, luna de luna, el simte ca nu prea ii mai ajung: cheltuielile sale lunare, cu ratele si traiul de zi cu zi, au crescut. Acum, abia de ii mai raman 50 de lei pe luna de pus deoparte. Oare ce s-a intamplat?

Aude si el, ca noi toti, ca inflatia e cea care ii *mananca* luna de luna, o importanta parte dintre banii castigati cu mult efort si multe ore de munca. Dar ce o fi aceea INFLATIE si de unde o fi aparut asa, pe nepusa masa?

Sa spunem pentru inceput ca ea a fost prezenta in viata noastra zi de zi, luna de luna, an de an: doar ca, atunci cand avea valori mici, aproape ca nu o luam in seama. Incercand sa simplificam pe cat se poate definitiile din dictionarele economice, putem spune ca inflatia reprezenta cresterea generalizata a preturilor.

Altfel spus, in cazul in care Andrei cheltuia in luna iunie a anului trecut 4.500 de lei pentru a se intretine, iar in iunie anul acesta, pastrand aceleasi categorii de cheltuieli, plateste 4.950, diferenta provine din cresterile de preturi ale diferitelor bunuri si servicii utilizate (adica din inflatie).

Cum masuram inflatia?

Inflatia este masurata procentual, cu ajutorul indicatorului numit rata inflatiei. Cum s-ar calcula ea in cazul lui Andrei? Simplu: daca cheltuielile au crescut de la 4500 la 4950, aritmetic, avem o crestere de 10% ((4950-4500)*100/4500)! Deci rata inflatiei, in cazul lui Andrei, ar fi de 10%!

Ce a facut inflatia cu veniturile lui Andrei? Le-a micsorat, le-a scazut puterea de cumparare. Cu venitul sau nominal de 5.000 de lei, astazi el nu mai poate cumpara aceeasi cantitate de bunuri si servicii precum in urma cu un an! Sau, altfel spus, cei 5.000 de lei din iulie 2021 nu mai au aceeasi valoare cu cei din iulie 2022! Valoarea lor nominala e aceeasi, insa valoarea reala (ceea ce poti face cu ei) a scazut!

La nivel national, lucrurile nu sunt la fel de simple, dar tiparul este urmatorul. Rata inflatiei este calculata de catre Institutul National de Statistica pe un cos mediu de consum. Un astfel de cos include produsele si serviciile pe care le achizitioneaza/consuma, in general, romanul de rand. Rata inflatiei ne arata cu cat au crescut aceste preturi de la o luna la alta sau de la un an la altul!

O sa ma intrebati de ce apare INFLATIA sau de ce cresc preturile? In orice economie de piata, pretul este rezultatul confruntarii dintre cerere si oferta. Daca mai multe persoane vor un produs, iar producatorul nu poate livra numarul de produse cerut de piata, fiecare dintre noi va fi dispus sa achite mai mult pentru a avea acel produs cit mai repede!

Nu as omite din explicatii nici cauza ce tine de bani (masa monetara): daca intr-o economie ritmul in care se introduc in circulatie bani e mai mare decit cel al bunurilor si serviciilor produse, in mod evident cererea pentru bunuri si servicii va creste si, implicit, preturile se vor mari!

Cum ma protejez de efectele inflatiei?

Cum il influenteaza inflatia pe Andrei? Am spune, la o prima vedere, ca ii micsoreaza venitul real (adica il face sa cumpere, cu aceeasi bani, mai putine produse si servicii). Foarte corect! Dar nu trebuie sa ne oprim aici: Andrei are si un credit si o rata de leasing – sa zicem, in total 2.250 de lei. Deci, si anul trecut, in iulie, si anul acesta, in iulie, Andrei a platit rate tot de 2.250 de lei (creditul imobiliar e cu rata fixa in primii cinci ani, leasingul e si el cu rata fixa lunara). 

Dar,  extrapoland ceea ce spuneam mai sus, cei 2.250 de lei primiti in iulie 2021 de banca si compania de leasing care l-au creditat pe Andrei nu mai au aceeasi valoare cu cei 2250 de lei din urma cu un an. Putem spune ca Andrei a iesit in castig, pe aceasta cale? Sigur ca DA! Si la fel de corect e sa spunem ca inflatia il avantajeaza pe cel care are datorii de achitat si il dezavantajeaza pe creditor!

Revenind la veniturile lui Andrei: spuneam ca lui ii mai raman ceva bani pe care ii poate pune deoparte, dupa ce isi achita toate cheltuielile legate de traiul lunar. Ce va trebui sa faca Andrei? Sa gaseasca o solutie de pastrare, astfel incit sa le conserve valoarea. Daca ii tine la sertar, dupa cum spuneam, el va pierde: pe exemplul nostru, la o rata a inflatiei de 10% rezulta o devalorizare de 10%! Deci, in principiu, va trebui sa caute o varianta de investire care sa ii asigure o rata a dobanzii cat mai aproape de 10%. 

Solutia cea mai indemana pentru Andrei ar fi sa mearga la banca si sa faca un depozit. Intrebarea e: pot bancile sa urce ratele dobanzilor atat de sus incat sa acopere rata inflatiei? Uneori, DA, alteori, NU. Banca nu face altceva decit sa redistribuie banii - ii ia de la cei care ii au in exces si ii da catre cei care au nevoie de ei. Fiecare operatiune, evident, presupune un pret, numit rata dobanzii. 

Concret, banca ia bani de cei care vin sa faca depozite si le plateste acestora o dobanda. Tot ea da acesti bani sub forma de credite si incaseaza, la randul ei, o dobanda. Ce s-ar intampla daca rata dobanazii platite celor care aduc bani ar urca prea repede? Banca ar trebui sa mareasca si dobanzile la credite! Altfel spus, dacă Andrei ar primi azi 10% rata a dobanzii la un depozit, procent care acopera inflatia, atunci cand se termina perioada de rate fixe, va plati, la randul sau, rate mai mari!

In atari conditii, Andrei va trebui or sa se multumeasca, pentru un timp, cu limitarea pierderii, or sa isi asume o doza mai mare de risc si sa mearga catre alte variante de investire: certificate de trezorerie, fonduri de investitii si pensii, piata de capital, etc. Dar despre toate acestea vom vorbi in urmatorul material de la BANCHEREZA!

Fanii tehnologiei n-au tras lozul castigator la BVB

 

Domeniile noi atrag banii investitorilor, dar conteaza foarte mult si tipul afacerii, calitatea managementului si trendurile pietei.  Aici actiunile Allview, iHunt sau ABN Systems au un numitor comun in ultimul an.
Vorbim de 3 companii care au devenit publice relativ recent (2019-2021) si care au adunat in jurul lor sperantele investitorilor amatori de tehnologie, dar care sufera in ultimul an corectii insemnate de pret la bursa, in ciuda unei evolutii bune per ansamblu a pietei. 
Allview, iHunt, ABN Systems au in comun un model asemanator de business, care presupune importarea unor gadgeturi din China si rebranduirea lor locala cu marcile proprii. 
Allview a intrat in piata ca furnizor in principal de telefoane si tablete ieftine (ca si iHunt) si s-a extins apoi spre televizoare smart, ABN s-a focalizat pe gadgeturi smart home (sub brandul Tellur). 
Allview si iHunt au avut explozii ale vanzarilor in pandemie, cand s-a introdus pe scara larga scoala online, iar statul a cumparat multe tablete pentru dotarea scolilor. Cele doua companii se confrunta acum cu un recul al rezultatelor, in vreme ce ABN Systems nu a anuntat inca date semestriale, dar actiunile sunt in declin accentuat in acest an. 
Cat de mari sunt scaderile?
De la peste 1,4 lei in august 2021 actiunile iHunt valoreaza acum 0,6 lei (-57%) , actiunile Allview s-au corectat de la 22 la 12 lei (-45%) iar cele ale ABN Systems, al carei IPO s-a derulat la finele anului trecut, de la 5 lei la 2,9 lei (-42%). 
In acelasi interval, o actiune la TVBETETF Tradeville, ITF-ul (fond inchis) care replica indicele BET ingloband si dividendele platite de companiile din compozitia sa a urcat de la 17 lei la 18,6 lei (+9%). 
Cu alte cuvinte, companiile de “tehnologie” (de fapt importatori de gadgeturi rebraduite si nu producatori ai acestora sau creatori de soft) au fost abandonate de unii investitori dupa depasirea unor ani cu cerere crescuta conjunctural sau de teama concurentei cu braduri mai consacrate. 
De pilda, de cand producatorii de top precum Samsung, Xiaomi, Vivo, Huawei, etc au inceput sa atace si nisele de produse ieftine, marjele importatorilor care rebranduiau telefoane, tablete s-au redus semnificativ, iar pe termen lung acestia au sanse relativ reduse sa concureze cu numele mari, in lipsa unor schimbari de strategie. 
O paralela cu Hidroelectrica
Faptul ca mai multe companii din zona tehnologiei de la BVB au corectii ample in acest moment raportate la maximele din 2021, un an al exuberantei de altfel, ar trebui sa ne dea de gandit si cand vom fi tentati sa cumparam si alte actiuni la moda. 
O intrebare foarte utila in acele momente va fi “ce poate merge prost de acum?”. Daca s-ar fi gandit mai mult si cei care au cumparat actiuni ale companiilor mentionate mai sus ar fi descoperit ca cererea pentru astfel de produse ieftine sub brand propriu ar putea fi afectata de concurenta dinspre brandurile mari la un moment dat.
Similar, cei care vor avea ocazia sa cumpere actiuni Hidroelectrica la viitorul IPO de la inceputul anului viitor (cel mai probabil) ar trebui sa se intrebe ce ar putea sa nu mearga bine cu o companie in mare voga, cand energia a ajuns la asemenea cotatii? 
Iar raspunsurile nu sunt greu de dat si aici-schimbarea conditiilor din piata, supraimpozitarea profiturilor de catre stat, seceta, etc. 
Nu de putine ori, riscurile investitiei intr-o afacere la moda se pot dovedi destul de curand la fel de mari ca cele ale investitiei intr-una in declin (scaderile pot fi inversate daca reducerea cererii este conjuncturala, pe cand in cazul unei afaceri la mare moda cererea a atins probabil un maxim si declinul nu este exclus). 

Retailerii online testeaza creditele preaprobate

 

Un retailer online a lansat o solutie prin care se pot cumpara produse cu plata in 4 rate contra unui comision de 0,5% din valoarea tranzactiei, utilizand cardurile inrolate pe siteul comerciantului. 
Limita de credit este preaprobata in functie de istoricul clientului (uzual 1.000-2.000 lei), iar dobanzile penalizatoare sunt de 8,25% pe an. 
Practic, nu se foloseste un card special, ci cardul inrolat pe site-ul comerciantului. In pagina de comanda, se bifeaza optiunea de plata in 30 de zile sau in 4 rate lunare egale (aici avem costul de 0,5% din valoarea comenzii, platibil in prima rata), clientul primeste pe mail documentul de creditare, il semneaza si il retrimite si asteapta apoi produsul acasa. 
Cele 4 rate se achita in doar 3 luni 
Dreptul de retragere din contractul de creditare este de 14 zile (se completeaza un formular oferit ca model in contractul de creditare), iar dreptul de retur al produselor comandate oferit de retailer este de 30 de zile, ceea ce presupune restituirea primei rate in caz de retragere din contractul de credit sau de returnare a produsului retailerului (prima rata se achita in momentul in care se da comanda). 
Per total, perioada de creditare este de 90 de zile (sunt 4 rate lunare, dar prima se achita chiar in momentul comenzii). 
Plata in 30 de zile injumatateste limita de credit
Nu toti clientii eMag au optiunea My Wallet in cont si nu toate sumele oferite drept credit sunt egale-au fost preferati in general cei cu conturi Genius, iar limitele de creditare pleaca de la la 1.000 lei, cei cu un istoric bun al comenzilor (mai multe achizitii in perioada de referinta) putand urca la 2.000, 3.000 lei, etc. 
Am facut o simulare privind achizitia in 30 de zile (se plateste intr-o luna de la plasarea ordinului pe site, fara comision) iar in acest caz limita de creditare s-a injumatatit, fata de optiunea de plata in 4 rate. 
Ca si la cardurile de credit, prudenta nu strica
Posibilitatea de a achizitiona produse cu plata amanata si fara prea multa birocratie nu este noua, dar in trecut mai multe versiuni ale creditelor cu buletinul au dat mari batai de cap debitorilor care se intinsesera mai mult decat le permitea plapuma. 
In acest caz,  exista riscul de a cumpara produse de care nu avem neaparata nevoie si de a ne asuma noi obligatii de plata in conditiile in care avem deja unele in crestere, pe fondul majorarii dobanzilor la credite in ultima perioada. 
Folositi deci portofelul eMag cu prudenta, ca orice credit asumat intr-o perioada plina de incertitudini in economie. 

Vor mai creste dobanzile la depozite?

 

Imprumuturile statului pe termen lung s-au ieftinit usor, iar dobanda titlurilor de stat pentru populatie a stagnat in august, in paralel cu renuntarea la scadentele peste 1 an. 
In ultimele luni, bancile au fost fortate sa majoreze dobanzile la depozite pe doua cai: BNR a aspirat lichiditatea din piata, iar statul a lansat emisiuni cu certificate de trezorerie pentru populatie la dobanzi din ce in ce mai mari. 
In iulie, aceste dobanzi erau de 8,25% pe an la scadenta de 12 luni si de 8,6% pe an la cea de 36 de luni. Incepand din 8 august, noua emisiune Tezaur pentru populatie are dobanzi tot de 8,25% pe 12 luni, insa nu mai exista emisiune pentru scadente mai lungi. 
Poate fi un semnal ca puseul inflationist este pe care sa se epuizeze si ca nu vom mai avea, cel putin o perioada, cresteri de preturi substantiale, dupa cum poate fi doar o pauza in asteptarea unei ierni care se anunta extrem de dificila. 
 
Cel putin pana in martie, cand plafonarile din zona energiei pentru populatie expira, nu se intrevad la acest moment motive serioase pentru cresteri accelerate de preturi. 
Faptul ca statul nu mai vrea sa se imprumute de la populatie  pe termen lung arata, daca acest trend se confirma si lunile urmatoare, ca percepe ca un cost nejustificat plata acestor randamente de peste 8% in conditiile in care inflatia isi epuizeaza efectele generate de razboiul din proximitate.
Dupa ce dobanzile la care statul se imprumuta pe termen de 10 ani depasisera 9% in iulie, pe fondul unor evolutii mai bune din pietele de capital externe si al reducerii sentimentului de risc, si dobanzile la care se imprumuta Ministerul Finantelor din piata interna s-au redus recent. 
Pe 4 august de pilda, MF a atras 1,1 miliarde lei printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu o maturitate de 84 de luni, la un randament mediu de 8,36% pe an. 
Care este strategia recomandata acum?
Sa ne amintim ca in ultimele 3 luni, cresterea dobanzilor la care se imprumuta statul de la populatie fusese un catalizator pentru cresterea dobanzilor la depozite. 
Daca in mai 2022 statul platea dobanzi de 5,5% la un an si de 6,15% la 3 ani, in iulie se ajunsese deja la 8,25% la un an si 8,6% la 3 ani, un salt important. 
Sfatul fusese atunci sa plasati esalonat bani in oferta de titluri de stat pentru populatie pentru a ramane cu grosul sumelor pentru perioada cand inflatia se apropie de punctul de inflexiune, iar trendul de crestere al dobanzilor sa se apropie de final. 
Este posibil sa ne apropiem de acel stadiu? Unele semnale par sa indice asta, dar nimic nu mai este sigur intr-o lume atat de afectata in ultimii ani de o pandemie aparuta de nicaieri si de un razboi la fel de surprinzator in regiune.
Din pacate, cea mai lunga scadenta pentru titlurile de stat in august este de un an dar nu este deloc exclus sa avem si o emisiune Fidelis in septembrie si atunci e greu de crezut ca vom vorbi de o singura scadenta pe lei. 
Chiar daca castigul net oferit de depozitele bancare la termen este in prezent, sub cel aferent titlurilor de stat, avand in vedere faptul ca veniturile din dobanzile titlurilor de stat nu sunt impozabile, iar dobanzile bancare sunt impozitate cu 10% (TBI Bank ofera 9% la depozitele constituite pe 1 an, Pro Credit Bank -8%, Patria Bank si Tech Ventures Bank-7,5%, Intesa Sanpaolo Bank -7,25%, CEC Bank-7,2% iar First Bank- 7,15%), putem inca asista la cresteri usoare in urmatoarele luni, pentru a se echilibra ofertele. 
In plus, bancile au si scadente mai lungi in acest moment unde dobanzile sunt ceva mai mari si nu ar trebui ocolite in scenariul in care trendul inflationist e pe final. 
De exemplu TBI Bank plateste dobanda de 9,8% pe an la depozitele constituite pe 3 ani, Intesa Sanpaolo Bank ofera 8% ca si Tech Ventures Bank, CEC-ul 7,7%, etc. 

Cum vor evolua dobanzile la credite pana la finalul anului?

 

Tranzactiile din piata interbancara din trimestrul al doilea, care vor da valoarea IRCC incepand din octombrie, arata cresterea indicelui peste 4%, iar ianuarie 2023 il poate gasi aproape de 6%. 
Valoarea indicelui IRCC, care surprinde media la care se fac tranzactiile interbancare pe toate scadentele, este urmarita tot mai atent de catre debitori incepand din mai 2019, atunci cand IRCC a luat locul mai cunoscutului ROBOR. 
ROBOR isi continua cresterea sustinuta din acest an, atat valoarea indicelui la 3 luni, cat si cea a celui la 6 luni, repere luate in calcul la majoritatea creditelor cu dobanda variabila mai vechi de mai 2019, au depasit 8%. 
Cum IRCC este in prezent la 2,65%, calculat pentru trimestrul I din 2022 si aplicat in intervalul iulie-septembrie, intrebarea care se pune este cat de sus va urca acesta din octombrie si, date fiiind ispravile de data recenta ale ROBOR, cat de sus ar putea urca cei doi indici pana in ianuarie 2023? 
Din octombrie, IRCC va fi peste 4% 
Potrivit calculelor pornind de la valorile zilnice ale IRCC in intervalul aprilie-iunie, indicele va depasi usor pragul de 4%. Este o crestere importanta pentru debitori, de la valoarea actuala de 2,65%. 
La o marja de 2% aplicabila peste IRCC, precum in cazul creditelor Noua Casa, ratele ar putea avansa cu pana la 30%, ceea ce nu este deloc neglijabil. 
Avansul mai accelerat din ultima vreme al dobanzilor de pe piata interbancara, care au afectat deja ROBOR, crescand astfel masiv ratele celor care mai au in contracte acest indice,  a inceput sa se simta insa si asupra valorilor IRCC. Iar in luna iulie, prima luna care va intra in calculul noului IRCC din ianuarie 2023, media valorilor indicelui a fost de 4,8%, iar tendinta este una de continuare a cresterii. 
Astfel, ultimele valori au fost constant peste medie si se apropie de 6%. In intervalul 25.07-01.08 am avut urmatoarele valori ale IRCC zilnic-5,97%, 5,89%, 5,91%, 6,06%, 5,98%, 5,99%. Daca in august si septembrie tranzactiile se vor face constant peste 6% atunci si valoarea IRCC care va fi luata in calcul de la inceputul anului viitor se va apropia de acest reper.
IRCC ramane semnificativ sub ROBOR
De remarcat insa ca, in ciuda cresterilor IRCC, avansul sau ramane semnificativ sub cel al ROBOR, un fenomen explicabil prin metodologia sa de calcul. 
Cum IRCC este o medie a scadentelor la care se fac tranzactiile in piata interbancara iar cele mai multe dintre acestea se fac pe termene scurte (1 zi, 1 saptamana, 1 luna) media va fi mai mica decat valoarea ROBOR la 3 luni care se plaseaza mai aproape de cealalta extremitate a scadentelor (mai avem scadente la 6 luni si 1 an).
De exemplu, valoarea zilnica a IRCC din acest moment, care se apropie de 6%, este foarte asemanatoare cu valoarea ROBOR la 1 zi (6.05% pe 3 august). 
Pentru a profita de aceasta diferenta intre ROBOR si IRCC este recomandata migrarea de pe un contract cu referinta ROBOR spre una cu indice IRCC, adresand o cerere bancii in acest sens. Alternativa este o refinantare, noul imprumut urmand sa foloseasca referinta IRCC. 
Impactul asupra ratelor si ce invatam de aici
In aprilie 2019, inainte de trecerea la IRCC, valorile ROBOR la 3 luni oscilasera intre 3,2% si 3,4%. Cineva care are un credit luat in acea perioada si a ramas cu indice de referinta ROBOR se poate confrunta cu o dublare a ratelor la o marja de 2% aplicata de banca si valorile de 8% pentru ROBOR din prezent.
Valoarea calculata pentru T2 din 2019 a indicelui IRCC a fost de 2,66%, deci cei care au luat credite cu acest reper nu simt acum foarte tare modificari ale ratelor.  Insa nu acelasi lucru se poate spune pentru cei care s-au imprumutat pe valorile minime ale IRCC-1,08% aferent trimestrului doi de anul trecut (credite luate in intervalul iulie-septembrie 2021). 
Si acestia se vor confrunta cu o dublare a ratelor de dobanda din octombrie, la un IRCC de 4% si o marja a bancii de 2%. 
Morala acestei evolutii este ca pe durata unui credit, in special a unuia ipotecar, ne putem astepta si la evolutii neplacute ale dobanzilor, nu doar la scaderi ale ratelor, astfel incat ar trebui sa fim pregatiti si pentru scenariile negre care presupun chiar o dublare a ratelor. Mai ales daca ne indatoram cand dobanzile sunt la minime istorice. 
Dobanda fixa te scapa de emotii
Cei care nu vor sa aiba batai de cap cu evolutia ulterioara a dobanzilor de referinta pot evita aceste riscuri o perioada alegand un imprumut cu dobanda fixa pe cativa ani. 
De pilda, BCR are creditul imobiliar Casa Mea unde in primii 5 ani dobanda fixa pleaca de la 6,88% (ulterior IRCC +2,15%) pentru cei care primesc salariul in cont si au asigurarile optionale incluse.
La Raiffeisen Bank, creditul imobiliar Casa Ta are 7 ani de dobanzi fixe (de la 6,1% pentru cei ce isi incaseaza salariul la banca) iar la BRD, creditul imobiliar Habitat ofera 3 ani de dobanzi fixe (de la 6,8%, ulterior IRCC+3,09%).
Ideal ar fi fost sa va imprumutati cu dobanzile fixe de acum cateva luni, cand mai multe banci aveau in oferte credite cu dobanzi pe primii 5 sau 7 ani in jur de 4%. 
Dar avand in vedere ca acum numai ROBOR este peste 8%, fara sa mai tinem cont si de marja fixa de minim 2%, iar in perioada urmatoare nu este deloc exclus sa depaseasca 9% sau chiar mai mult, chiar si dobanzi fixe de pana la 7% merita luate in calcul de cei care se gandesc sa isi refinanteze creditele luate inainte de mai 2019.

Când să apelezi la un credit rapid?

 


Cheltuieli urgente și neplanificate

Tuturor ni s-a întâmplat să ne apară o cheltuială urgentă peste noapte, care nu suportă amânare, fix atunci când credeam că ne ajunge salariul până la finalul lunii. Este, de obicei, momentul când avem tendința să apelăm la prieteni să ne împrumute cu câteva sute de lei. Totuși, există o soluție cel puțin la fel de bună - creditul online rapid. 

Planuri amânate

Aveai demult în gând să renovezi bucătăria, să-ți repari mașina sau să-ți duci familia în vacanță, însă ai tot amânat din cauza lipsei banilor. Sunt anumite planuri care se poate să nu fie urgente, însă, atunci când este vorba despre siguranța ta și a celor dragi, cheltuiala amânată devine sigur o prioritate, iar un ajutor financiar chiar face diferența!


Bancile isi concureaza propriile campanii promotionale

 


Reducerea lichiditatii din piata interbancara, concurenta cu titlurile de stat si cresterea inflatiei au fortat bancile sa creasca accelerat dobanzile la depozite.
Un caz interesant s-a petrecut la CEC Bank care a avut in perioada 27 iunie-31 iulie o campanie promotionala pentru atragerea de fonduri noi de la clienti in care dobanzile erau majorate la 3,5% la o luna, 4,75% la 3 luni, 5,5% la 6 luni, 6% la un an, 6,25% la 2 ani si 6,5% la 3 ani. 
Nici nu s-a incheiat bine campania promotionala si banca a modificat din nou dobanzile de la 1 august, in sus, pentru toate depozitele astfel incat depozitele la termen sunt remunerate acum cu dobanzi de 5% la o luna, 5,5% la 3 luni, 6% la 6 luni, 7% la un an, 7,25% la 2 ani si 7,5% la 3 ani. 
Dupa cum se vede, o crestere pe toate palierele astfel incat cei care au participat in campania promotionala se pot intreba, facand haz de necaz: Ce este mai bun decat dobanda depozitului la termen de azi? Dobanda de maine.
Este adevarat, nimeni nu ii impiedica sa lichideze depozitele constituite la finalul lunii trecute pentru a beneficia de noile dobanzi, pierderile pentru cele cateva zile fiind compensate de dobanzile mai bune. 
Si bancile mari cresc dobanzile la depozite
Cei 7% platiti de CEC Bank la un an (sau 7,2% daca depozitul este constituit online) reprezinta un model urmat si de alte banci de talie mai mare, care au urcat la randul lor randamentele la depozitele la termen in ultima vreme. 
BRD propune de pilda o dobanda de 6,5% prin aplicatia YOU BRD iar la Raiffeisen Bank dobanda a fost majorata de asemenea la 6,5% la un an. 
Liderul topului randamentelor ramane insa o banca de talie mica, TBI Bank, unde dobanda la un an este de 9% (8,1% net, comparabila cu dobanda de 8,2% oferita de stat la emisiunea Tezaur inchisa in iulie). 
Ramane de vazut cum vor evolua dobanzile la termen dar si cele platite de stat in urmatoarele luni, avand in vedere ca se observa o scadere usoara a randamentelor la care se imprumuta Ministerul Finantelor de la banci in ultima perioada. 
La mijlocul lunii iunie dobanzile la 10 ani erau de peste 9%, dar pe 1 august statul a reusit sa se imprumute cu 749 milioane lei pe 146 de luni la o dobanda de 8,1%. O miscare in ton cu reducerile de randamente in regiune, evolutie care poate avea legatura si cu miscarea de recuperare a pierderilor in pietele de capital, luna iulie fiind una foarte buna pentru bursele din lume. 
Cat obtin persoanele juridice la depozite?
Romgaz a raportat la BVB incheierea unui depozit la termen de o luna cu CEC Bank pentru care va primi o dobanda de 8,9% (valoarea depozitului este de 70 milioane lei). 
La sfarsitul lunii trecute, Romgaz a constituit de altfel 3 depozite la termen de o luna cu banca, pe langa cele 70 de milioane lei amintite mai sus CEC-ul primind inca 200, respectiv 86 milioane lei, pentru care va plati dobanzi de 8,75%, respectiv 8,25%. 
Dobanda depozitului este proportionala in mod cert si cu suma oferita bancii, dar iese in evidenta maturitatea scurta, in conditiile in care compania si-a achitat deja dividendele catre actionari pentru profitul din 2021. 
Sa fie vorba de finalizarea tranzactiei cu Exxon sau de posibilitatea acordarii unor dividende speciale la Romgaz, dupa modelul Petrom, astfel incat compania nu a dorit sa isi imobilizeze lichiditatile o perioada mai lunga? Vom afla acest lucru in momentul in care depozitele ajung la scadenta la finalul acestei luni. 

Aventura subscrierii online a titlurilor de stat Tezaur

 

Desi numarul de pasi pentru generarea unei achizitii online din partea celor inregistrati in SPV-ul ANAF nu este mare, procedura nu e deloc simpla. Complicatiile apar la aproape fiecare etapa care trebuie parcursa.
Cresterea dobanzilor din ultima vreme si oferta mai generoasa a Ministerului Finantelor in comparatie cu o buna parte a depozitelor bancare la termen au dus la un apetit mai mare pentru achizitionarea titlurilor de stat. 
Cei care au o relatie contractuala cu un broker pot face acest lucru direct din platformele de tranzactionare, in perioadele de subscriere pentru noile emisiuni Fidelis (in ultima vreme au fost lansate noi emisiuni la 2-3 luni). Nu exista comision la subscriere iar la vanzare se percepe uzual 0,1% din valoarea tranzactiei. 
Cei care nu sunt insa prea familiarizati cu bursa si intermediarii, pot cumpara titluri de stat din programele Tezaur, care se emit de regula lunar, fie mergand fizic la ghiseele Trezoreriei, dupa ce au virat sumele vizate intr-un cont personal deschis acolo, fie urmarind procedura pentru subscriere online. 
Nu va suparati inutil pe browsere
Subscrierea online este disponibila pentru cei care au un cont deschis in spatiul privat virtual (SPV) al ANAF si presupune descarcarea si completarea mai multor documente. 
Dand o cautare pe Google dupa “Ghid Tezaur online” veti gasi respectivele documente-o cerere de deschidere de cont de subscriere (doar pentru cei care nu au mai subscris titluri de stat fizic anterior, acestia au deja deschis un cont la Trezorerie), o cerere de subscriere (aici se va trece numarul de titluri ce se doresc a fi achizitionate) si un ordin de plata multiplu electronic (daca doriti sa retrageti suma la scadenta si s-o redirectionati spre un cont bancar sau sa incasati in alt cont dobanda)
Dupa incercari repetate de deschidere a respectivelor linkuri incheiate cu esecuri, utilizand toate browserele din dotare, am descoperit si procedura necesara-dati click dreapta pe link, alegeti optiunea “Salvati linkul ca…” iar documentul salvat apoi pe desktop va fi deschis cu programul Adobe Acrobat Reader. 
Va puteti genera singuri semnatura electronica
Toate cele 3 documente, dupa ce sunt completate si se apasa pe butonul Validare si Generare XTML ar trebui semnate electronic. 
Cine are deja validata o semnatura electronica o poate folosi pe aceea, iar cine nu are, isi poate genera singur una pe propriul computer, chiar daca nu este calificata - PDF-ul botezat „inteligent” de catre ANAF permite aceasta optiune (se poate salva apoi in computer pentru utilizari viitoare). 
Incarcarea documentelor in SPV poate fi o alta aventura pentru cei nefamiliarizati cu site-ul greoi al ANAF. 
Asta pentru ca desi au o pagina de acces care arata la fel, sunt de fapt doua pagini separate, care nu comunica una cu cealalta. Intr-una dintre pagini, se pot vizualiza mesajele primite de la ANAF, solicita eliberarea diferitelor documente, etc, in alta se pot incarca doar documente. 
Site-ul ANAF functioneaza doar cand vrea
Evident, se pot incarca doar in fericitele momente cand site-ul ANAF functioneaza, pentru ca altfel aventura online se complica si mai mult.
Bunaoara, cineva care nu a reusit sa prinda site-ul ANAF in toane bune si a avut lipsa de inspiratie de a completa o cerere de semnalare a erorii, la indicatiile afisate pe ecran, a primit dupa (doar) doua zile lucratoare un mesaj in care i se solicita, sec – „Va rugam sa ne trimiteti capturi de ecran cu toti pasii urmati la depunerea fisierului PDF”. 
Asta in ciuda faptului ca sesizarea avea atasat fisierul PDF respectiv si nici nu cred ca exista cineva care atunci cand incarca un fisier pe un site face in paralel capturi de ecran.
Vazand minunata rezolutie a responsabililor ANAF care ar trebui sa te ajute, alegerea corecta este sa incerci totusi sa incarci documentul din nou, poate ai noroc si nu mai da eroare.
Atentie, insa, pentru asta nu va logati in SPV, ci apasati butonul “Depunere declaratie unica si alte documente-PF” de pe site-ul ANAF si se va deschide o fereastra care permite autentificarea in SPV si apoi incarcarea de documente. 
Cei care au avut anterior experienta unei subscrieri la ghiseu vor folosi contul deja creat, vor face un virament cu suma necesara si apoi vor anexa cererea de subscrere completata in SPV. Cei care nu au mai cumparat titluri de stat pana acum, vor atasa mai intai cererea de deschidere de cont, vor astepta mesajul de validare in SPV si comunicarea numarului de cont, iar apoi vor alimenta contul si vor depune ulterior si cererea de subscriere.
Dupa subscriere se vor primi mesaje in SPV care atesta cumpararea numarului dorit de titluri de stat (1 titlu are valoarea nominala de 1 leu). 
De ce simplu cand se poate complicat?
Ar fi fost oare atat de complicat ca intreaga birocratie generata de deschiderea unui cont la Trezorerie sa fie eliminata prin deschiderea automata a unui cont pentru toti cei care isi activeaza SPV, numar pe care sa-l gaseasca usor si pe care sa-l poata folosi in relatia cu statul?
Ar fi fost oare atat de greu ca ANAF sa dea exact link-ul de acces pe care trebuie sa intri pentru fiecare operatiune in parte? 
Asta daca nu cumva o minte luminata din cadrul institutiei ar fi avut stralucita idee ca in pagina de informatii sa existe un link care sa duca si pe pagina pe care sa poata fi incarcate documente, nu sa lucrezi cu doua pagini ale aceleiasi aplicatii in acelasi timp?
Gluma cu depunerea online care se realizeaza la ghiseul de la etajul 2 isi pastreaza din pacate o mare parte de adevar, chiar si dupa pandemie si in plin efort de digitalizare a statului si a diverselor sale servicii.