Wednesday, February 1, 2017

Avalansa de schimbari pentru firme de la 1 februarie

Data de 1 februarie vine cu multe schimbari pentru firme, dar si pentru persoanele fizice. Una dintre cele mai importante se refera la eliminarea celebrului Formular 088, de inregistrare in scop de TVA. Considerat un cosmar de catre companii, formularul a fost introdus la inceputul anului 2016 pentru a combate frauda in domeniul TVA.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a luat decizia eliminarii declaratiei in urma cu aproximativ doua saptamani la solicitarea Guvernului. 

„Decizia a rezultat ca urmare a analizei procedurii de inregistrare in scopuri de TVA, prin care s-a constatat faptul ca o serie dintre informatiile solicitate erau furnizate de contribuabili prin intermediul altor formulare, precum si faptul ca in cadrul procedurii de evaluare, ANAF poate utiliza informatiile existente in bazele de date proprii sau care pot fi obtinute de la alte institutii prin intermediul schimbului de informatii”, se arata intr-un comunicat al ANAF. 

Cum arata noile proceduri pentru codul de TVA?

Fiscul a publicat, cu doua zile inainte de intrarea in vigoare a noilor reguli de inregistrare in scop de TVA, noile proceduri pentru obtinerea codului de TVA si pentru anularea, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de TVA. Totodata, ANAF a stabilit si criteriile pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA. Toate aceste informatii sunt cuprinse intr-un proiect de Ordin care a fost postat pe site-ul institutiei.

„Procedura actuala privind stabilirea criteriilor pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA, precum si procedura de anulare, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a persoanelor impozabile care nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitati economice care implica operatiuni in sfera de aplicare a TVA (...) presupune, pe de o parte, modificarea procedurii de evaluare, si pe de alta parte actualizarea aplicatiilor informatice si a modalitatii in care sunt utilizate informatiile detinute sau obtinute de ANAF, prin schimbul de informatii cu alte entitati”, se mai arata in comunicat. 

Formularul 088 a fost puternic contestat de firme din cauza complexitatii si a volumului foarte mare de informatii solicitate. Mai mult, reprezentantii firmelor au sustinut ca multe dintre informatiile solicitate se aflau, in anumite forme, la dispozitia institutiilor statului.

Pe de alta parte, autoritatile au introdus si au insistat sa mentina formularul pentru a reduce frauda de tip „carusel” din domeniul TVA, avand in vedere ca Romania are cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeana (diferenta dintre TVA datorata si TVA efectiv incasata) de aproximativ 40%.  

Ramane de vazut in ce masura noile proceduri vor raspunde, pe de o parte, nevoii firmelor de simplificare si, pe de alta parte, reducerii evaziunii fiscale. 

Ce schimbari mai intervin?

Tot de la 1 februarie intra in vigoare si noul regim de incadrare pentru microintreprinderi. Astfel, firmele care au avut venituri de pana la 500.000 euro la sfarsitul lui 2016 devin microintrerinderi de la 1 februarie 2017. Plafonul anterior era de 100.000 de euro. In plus, impozitul pe venit aplicat microintreprinderilor cu un singur salariat va fi redus de la 2% la 1%. 

In acelasi timp, incepe si aplicarea legii care elimina cele 102 taxe, cele mai cunoscute fiind taxa radio-TV si timbrul de mediu.

Care sunt vulnerabilitatile fondurilor de investitii?

Modificarea dobanzilor reprezinta principalul risc la care sunt expuse fondurile de investitii din Romania, participante la testul de stres derulat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Numarul acestora se ridica la 102 entitati, din care 73 sunt fonduri deschise de investitii si 29 - fonduri inchise , cu active de 21,61 miliarde lei.

Testul de stres a avut ca scop investigarea eventualelor vulnerabilitati existente pe piata, atat la nivel individual cat si sectorial, in ceea ce priveste riscul de piata, cel de contrapartida, precum si cel de lichiditate. Data de referinta este 31 martie 2016. 

„Riscul cel mai important identificat la nivelul intregii piete este cel privind schimbarea ratelor de dobanda, deoarece ar putea produce modificari in valoarea plasamentelor in obligatiuni evaluate prin marcare la piata. La data de referinta pentru testul de stres, ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de dobanda era de circa 77% din valoarea activelor totale insumate pentru toate cele 102 fonduri de investitii participante”, se arata intr-un comunicat al ASF. 

Cat pierd fondurile cand se modifica dobanda?

Pe ansamblul pietei, aplicarea factorilor de stres aferenti riscului de dobanda (modificarea ratei de dobanda pentru lei cu doua puncte procentuale si a ratelor de dobanda pentru alte valute cu 1,5 puncte procentuale) ar determina o scadere a valorii de piata a tuturor plasamentelor in obligatiuni ale celor 102 fonduri participante cu circa 990 de milioane de lei (5,95% din valoarea plasamentelor expuse la acest risc si respectiv 4,59% din valoarea activelor totale).

„Prin urmare, desi severitatea acestui risc este relativ scazuta, modificarea ratelor de dobanda reprezinta o potentiala vulnerabilitate la nivel sectorial ce necesita analiza si monitorizare aprofundate”, se mai arata in comunicat. 

Scaderea actiunilor nu afecteaza seminificativ activele fondurilor

Pe de alta parte, ASF sustine ca ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor este foarte redusa la nivelul intregii piete (circa 898 milioane lei, adica 4,08% din activele totale).

„Aplicarea factorilor de stres privind scaderea pretului actiunilor (scaderea indicelui BET-XT cu 35% fata de valoarea la data de referinta si scaderea indicelui STOXX 600 cu 20%) au avut un impact redus asupra activelor totale ale fondurilor de investitii din Romania, respectiv 285 de milioane de lei in valoare absoluta (32% fata de nivelul expunerii initiale), reprezentand o scadere de doar 1,3% a activelor totale. Asadar expunerile fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial”, se mai arata in documentul citat.

In schimb, potrivit ASF riscul valutar este semnificativ din punctul de vedere al expunerii inerente (initiale) datorita plasamentelor importante in instrumente denominate in alte valute decat monedele fondurilor (4,06 miliarde lei, respectiv 18,78% din activele totale). 

„60 din cele 102 fonduri participante au expunere (in diferite grade) la riscul valutar, deci au suferit impact in urma aplicarii socului de scadere a cursului de schimb (...) cu 10% comparativ cu nivelul de la data de referinta”, mentioneaza ASF.

In majoritatea cazurilor, insa, acest impact a fost foarte redus pentru ca 29 dintre fondurile cele mai expuse la riscul valutar au utilizat instrumente financiare derivate in vederea gestionarii acestui risc. 

Pe de alta parte, riscul de lichiditate si cel de contrapartida nu ar avea un impact semnificativ asupra activelor entitatilor testete, astfel ca nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial.

Ce urmeaza dupa test?

„Exercitiul de testare la stres a fondurilor deschise si fondurilor inchise de investitii din Romania se inscrie in programul de actiuni al ASF ce vizeaza cresterea increderii consumatorilor fata de pietele si instrumentele financiare non-bancare, precum si consolidarea stabilitatii si functionarii sanatoase a pietelor, inclusiv prin intarirea si eficientizarea activitatii de supraveghere”, mentioneaa ASF. 

In continuare, institutia urmeaza sa analizeze, impeuna cu entitatile testate, rezultatele exercitiului, individual acolo unde este cazul, iar administratorii de fonduri vor evalua si  monitoriza riscurile aferente portofoliilor, astfel încat sa fie pregatiti pentru materializarea oricarui scenariu de risc.

Consiliul fiscal vede un derapaj de proportii in bugetul pe 2017

Bugetul de stat pe 2017 este construit pe baze subrede, respectiv pe venituri supraevaluate si cheltuieli subdimensionate. Acest aspect indica faptul ca deficitul bugetar de sub 3% in PIB promis de autoritati ar putea fi depasit, reiese dintr-o evaluare preliminara a proiectului de buget, realizata de Consiliului fiscal. 

"Evaluarea preliminara a Consiliului fiscal indica o potentiala supraevaluare a veniturilor bugetare, concomitent cu o probabila subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce este de natura sa incline puternic balanta riscurilor in sensul inregistrarii in executie a unui deficit mai mare decat cel proiectat, in lipsa unor masuri corective", se arata in opinia Consiliului emisa in urma unei prime analize asupra bugetului propus pentru 2017. 

Diferente majore intre evaluarile CNP si cele ale UE

Mai mult, institutia condusa de Ionut Dumitru, atrage atentia asupra faptului ca scenariul macroeconomic din spatele constructiei bugetare este semnificativ mai favorabil decat evaluarile anterioare ale Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). "Exista diferente majore intre evaluarile Comisiei Nationale de Prognoza si cele mai recente evaluari disponibile ale Comisiei Europene", se mai arata in documentul citat. 


In opinia Consiliului fiscal se face referire la faptul ca, recent, Comisia Nationala de Prognoza a revizuit semnificativ estimarea de crestere economica pentru 2017 si anii urmatori, de la 4,3% in prognoza de toamna la 5,2% in cea actuala pentru acest an, pentru 2018 de la 4,5% la 5,5%, pentru 2019 de la 4,7% la 5,7% si pentru 2020 de la 4,2% la 5,7%.

In acest conditii, Consiliul fiscal este de parere ca actuala "constructie bugetara consfinteste un derapaj de proportii (si in largire pana in 2018)" de la angajamentele Romaniei in privinta deficitelor bugetare. 

Fondurile europene ocolesc bugetul de stat

In privinta veniturilor, Consiliul fiscal considera ca scenariul luat in calcul este optimist si nepotrivit din perspectiva unei constructii bugetare prudente. 

Si la capitolul fonduri europene, institutia sustine ca estimarile privind absobtia si cheltuielile aferente cofinantarii proiectelor cu finantare din fonduri europene nerambursabile nu sunt comparabile cu cele istorice. Potrivit opiniei Consiliului fiscal, fondurile din aceste surse, luate in calcul la constructia bugetara,  provin in special din subventii si fonduri pentru agricultura destinate mediului privat, si nu ajung la bugetul de stat. 

Nici cheltuielile nu ies la socoteala

Pe partea de cheltuieli, in varianta primita in 23 ianuarie, Consiliul fiscal avea rezerve in special la nivelul celor cu bunurile si serviciile si cele de personal, care "apareau drept potential subdimensionate". In data de 27 ianuarie, insa, (data la care era anuntata aprobarea Legii bugetului in Guvern), Consiliul a primit o varianta actualizata a bugetului, care i-a adancit rezervele deja existente in ceea ce priveste posibila subdimensionare a cheltuielilor de personal. Mai mult, au aparut ingrijorari si in privinta sub-bugetarii cheltuielilor cu asistenta sociala, cu dobanzile si la capitolul „alte transferuri”. 

"Comparativ cu varianta initiala remisa Consiliului fiscal, sunt prevazute reduceri de cheltuieli curente in suma de circa 5 miliarde de lei localizate, in ordine descrescatoare, la nivelul componentei „alte transferuri” (-1,7 miliarde de lei, avand drept sursa diminuarea inexplicabila a contributiei datorate de Romania la bugetul UE), „dobanzi” (-1,5 miliarde de lei), „cheltuieli de personal” (-867 milioane lei) si „asistenta sociala” (-821 milioane de lei). In contrapartida sunt majorate cu 5 miliarde de lei cheltuielile de capital, sursa majorarii fiind localizata la nivelul cheltuielilor de capital ale Ministerului Apararii", se mai arata in opinia Consilului fiscal. 

Proiectul Legii bugetului de stat va fi aprobat de Guvern in sedinta de marti, potrivit anuntului premierului Sorin Grindeanu.

Ce se intampla cu dobanzile la creditele de nevoi personale?

In ciuda scaderii accentuate a dobanzilor la depozite si pe piata interbancara, creditele de nevoi personale continua sa aiba costuri impovaratoare. Doar cateva banci ofera pe piata locala astfel de imprumuturi in lei cu o dobanda anuala efectiva (DAE) sub 10% pe an. 

In plus, sunt si mai putine bancile care nu pun clientilor conditii suplimentare pentru astfel de costuri, cum ar fi virarea salariului in cont la banca respectiva sau incheierea unei asigurari de viata.

Astfel, primele pozitii din topul de credite de consum sunt ocupate de oferte cu virare venit.

Spre exemplu, in cazul unui credit de 10.000 lei pe 5 ani, cel mai mic DAE pentru o oferta fara virare venit este de 9,92%, in vreme ce in cazul incasarii venitului prin banca minimul este de 9,22%. 

Putine oferte fara virare de venit

Dintr-o analiza realizata de Conso.ro, pentru un credit de nevoi personale in lei fara ipoteca, in valoare de 10.000 de lei pe 5 ani, rezulta ca doar doua banci au in oferta DAE sub 10% pe an, fara virarea venitului in contul respectivei banci. Acestea sunt Banca Romaneasca si Credit Europe Bank, ambele cu un DAE de 9,92%.


In cazul creditului oferit de Banca Romaneasca,dobanda este fixa. Daca se opteaza pentru dobanda variabila, DAE este usor mai mare, de 10,03%. Daca se incaseaza venitul prin banca, clientii mai au la dispozitie inca doua oferte cu DAE si mai avantajoasa (8,29% pentru varianta cu dobanda fixa, respectiv 8,39% in cazul platii unei dobanzi variabile). 

La Credit Europe Bank, dobanda este variabila, iar oferta cu virare de venit vine cu un DAE de 9,3% pe an.

Costuri apropiate de 10% mai practica si alte banci, precum Libra Internet Bank – cu DAE de 10,15%, Banca Transilvania – cu 10,31% sau Credit Agricole - cu 10,50%.

Care este topul ofertelor cu virare de venit?

Printre institutiile de credit care percep o dobanda anuala efectiva sub 10% pe an pentru creditele de nevoi personale in lei fara ipoteca, dar care impun virarea venitului in cont la banca, se mai numara si  Banca Transilvania (9,22% pe an), Credit Agricole (9,4% pe an), OTP Bank (9,4%), , Alpha Bank (9,74% pe an) si BCR (9,91% pe an). 

O oferta de acest gen mai are si Piraeus Bank, insa cu o conditie suplimentara, si anume venitul virat sa fie mai mare de 2.000 de lei lunar. In acest caz DAE este de 9,42% pe an.  

La produselor cu virare de venit, dobanda fixa practica ING Bank, Banca Romaneasca si BCR, restul ofertelor avand dobanda variabila.

La dobanda variabila, rata risca sa creasca

Asadar, ofertele bancilor difera de mai multi factori, unul dintre cei mai importanti fiind tipul dobanzii - fixa sau variabila. 

In cazul in care dobanda este fixa, rata lunara nu se modifica pana la scadenta creditului. Daca este variabila, insa, rata poate fluctua in functie de indicatorul de referinta de care este legata dobanda (Robor). In acest moment, acesti indicatori sunt la niveluri reduse si, in cazul foarte probabil al unor cresteri a dobanzilor interbancare in perioada urmatoare, si dobanzile la credite vor evolua in consecinta. 


Topul creditelor de consum in functie de DAE, cu virare de venit

                             
Denumire Banca
Virare venit
Tip dobanda
DAE
Banca Romaneasca
da
fixa
8.29%
Banca Transilvania
da
variabila
9.22%
Credit Europe Bank
da
variabila
9.3%
OTP Bank
da
variabila
9.4%
Credit Agricole
da
variabila
9.4%
Piraeus Bank
da
variabila
9.42%
Alpha Bank
da
variabila
9.74%
BCR
da
fixa
9.91%

Ipoteze pentru calculul DAE: credit de 10000 lei pe 5 ani