Volksbank incearca sa redevina o banca de incredere

In 2013, Volksbank a investit 20 milioane de euro pentru a-si schimba imaginea afectata de procesele pentru eliminarea clauzelor abuzive din contracte. Peste 100 de unitati au fost modernizate, personalul a beneficiat de 9.500 zile de training, iar sistemul IT a fost schimbat. Insa fantomele trecutului reprezinta un balast greu de gestionat.

Numarul de clienti ai bancii a crescut cu 38% in ultimii doi ani, ajungand la peste 190.000. Numai in 2013, la zestrea existenta s-au adaugat inca aproximativ 30.000 de clienti. 

Aproximativ o treime dintre clientii bancii utilizeaza serviciile de internet banking, iar cresterea gradului de utilizare a serviciului a fost semnificativa in 2013. Astfel, numarul de plati online a crescut cu 33%, iar volumul acestora s-a majorat cu 108%. De asemenea, aproximativ 60% din depozitele noi sunt constituite prin internet banking.


De altfel, Volksbank a reusit sa convinga tot mai multi clienti sa-si plaseze economiile in produsele sale de economisire. Sumele atrase de la clienti au crescut cu aproape 320 de milioane de euro in 2013, companiile contribuind cu aproximativ 186 de milioane, restul de 134 de milioane reprezentand cresterea neta a depozitelor constituite de persoanele fizice.

In 2013 Volksbank a reintrat si pe piata creditelor noi acordate populatiei, dupa mai multi ani de cvasi-absenta. Creditele noi acordate persoanelor fizice au totalizat 41 de milioane de euro, din care aproximativ 30 milioane de euro au fost credite de consum fara garantie imobiliara. Majoritatea creditelor noi acordate in 2013 sunt pe termen scurt si in moneda nationala.

Clauzele abuzive continua sa dea cosmaruri bancii

Dezvoltarile pozitive ale noii echipe de management a bancii se lovesc insa in continuare de problemele istorice ale relatiei dintre banca si o parte dintre clientii sai. 

Astfel, banca recunoaste ca a pierdut aproximativ 80% dintre procesele derulate la instantele din tara, in vreme ce in Bucuresti situatia este ceva mai buna. O situatie total nefavorabila o inregistreaza si procesele judecate la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde aproape toate deciziile pronuntate sunt in favoarea consumatorilor.

Actuala echipa de manangement a bancii recunoaste ca fostul management a facut anumite erori in contractele semnate, in special in ceea ce priveste transformarea dobanzii fixe din contracte in dobanda variabila si majorarea acesteia cu cateva puncte procentuale, in contextul crizei financiare internationale.

Insa oficialii bancii sustin ca nu reusesc sa inteleaga de ce instantele din Romania considera “abuziv” comisionul de risc, avand in vedere ca acesta a fost evidentiat transparent in contract, in costul creditului (prin includerea in DAE) si s-a regasit pe o coloana separata in graficul de rambursare  inmanat clientului la acordarea creditului.

“Cand acorzi un credit, iti asumi un risc. Nerecunoasterea legitimitatii acestui comision ca parte a costului unui credit reprezinta in fapt o neintelegere a modului in care functioneaza o banca”, sustin oficialii Volksbank.

Pe de alta parte, insa, instantele de judecata din Romania au oferit mai multe argumente in ceea ce priveste caracterul abuziv al comisionului de risc. In unele cazuri, s-a considerat ca avand in vedere ca ratele au fost platite la timp si ca nu s-au inregistrat intarzieri la plata, nu exista un risc asumat de banca, astfel incat costul aferent ar fi nejustificat. In altele s-a considerat ca garantia imobiliara aferenta creditului ar fi trebuit sa fie suficienta pentru a inlatura riscul bancii, astfel incat un comision suplimentar de risc nu s-ar mai justifica, iar in alte cazuri instantele au declarant comisionul abuziv pentru ca nu a fost negociat cu clientul.

Care sunt cele mai profitabile solutii de economisire pe termen lung?

Tendinta de scadere a dobanzilor impune ca deponentii sa adopte schimbari in privinta produselor financiare utilizate. Contractele de economisire-creditare pot oferi performante superioare, pentru cei care intentioneaza sa economiseasca pe perioade mai lungi.

In ultima perioada, am asistat la o scadere pronuntata a dobanzilor la depozite, pe fondul reducerii inflatiei spre niveluri tot mai joase. Castigurile atractive pe care depozitele bancare le-au adus in anii anteriori au devenit acum modeste.

Exista insa alternative de economisire care pot asigura castiguri sigure, cu un nivel de remunerare atractiv. Trebuie insa sa fii dispus sa depui economisesti pe un termen de minim 5 ani.

Daca esti in cautarea unor solutii de economisire pe termen mai lung, contractele de economisire-creditare pot inlocui cu succes depozitele bancare sau conturile de economii. 
Rata dobanzii pe care bancile o platesc in acest moment la aceste produse este cuprinsa intre 3-4% sau chiar mai mici.

La contractele de economisire-creditare, Raiffeisen Banca pentru Locuinte ofera o rata a dobanzii de 3%. In plus, ai dreptul la o prima de stat de 25% din sumele economisite in fiecare an, in limita a 250 euro. Cumuland cele 2 beneficii, contractul de economisire-creditare genereaza un castig mult mai mare.

Cat de profitabil este contractul de economisire-creditare?

Cel mai simplu mod pentru a compara performantele celor doua produse este prin intermediul unui exemplu. Sa presupunem ca vrei sa economisesti timp de 5 ani cate 300 lei pe luna. In total, vei face depuneri de 18.000 lei in acest interval.

In cazul in care alegi un cont de economii sau depozit bancar cu o rata a dobanzii de 4%, suma acumulata in final va fi de 19.374 lei. In calcul, am tinut cont de un comision de administrare de 3 lei pe luna pentru contul curent si de impozitul pe dobanda de 16%.

La un contract de economisire-creditare de la Raiffeisen Banca pentru Locuinte, trebuie sa achiti un comision de deschidere de 300 lei (1,2% pentru o suma contractata de 25.000 lei) si un comision de administrare de 3 lei pe luna. In plus, vei avea dreptul sa primesti de la stat o prima anuala de 900 lei, in cazul in care economisesti 300 lei in fiecare luna.



Chiar si daca tinem cont de faptul ca prima de stat se incaseaza cu intarziere (din cauza constrangerilor bugetare), clientul va acumula mai multi bani decat la un depozit bancar. 

Suma disponibila in cont dupa 5 ani de economisire va fi de aproximativ 3.380 lei,  daca luam in calcul un scenariu in care primele se vireaza integral in contul clientilor fara  intarziere. Estimarea tine cont de toate comisioanele datorate de client, precum si de impozitul pe dobanda. 
 
Comparativ cu un depozit bancar sau cont de economii, suma disponibila in cont va fi cu peste 3.900 lei mai mare la un contract de economisire-creditare.



Trebuie sa economisesti minim 5 ani

Este important de stiut ca dupa ce trece perioada minima de 5 ani, sumele acumulate printr-un contract de economisire-creditare pot fi retrase oricand din cont. Retragerea banilor dupa minim cinci ani de economisire nu afecteaza dreptul clientului de a beneficia de primele de stat neincasate pana la acel moment. Mai mult, dupa perioada obligatorie de economisire se poate solicita un credit avantajos cu dobanda fixa.

Un alt aspect esential este ca rata dobanzii la contractele de economisire-creditare este fixa pe toata perioada. In schimb, dobanzile de la depozitele bancare pot fluctua in timp, tendinta fiind ca acestea sa scada in continuare in urmatorii ani.

Avantajul contractelor de economisire-creditare se mentine doar daca economisesti , pe o perioada de minim 5 ani. In cazul in care clientul vrea sa retraga banii inainte de acest termen, pierde primele de la stat.

Bancile iau in calcul o scadere ampla a cererii de credite pentru companii

Bancile preconizeaza o scadere de amploare ridicata a cererii de credite la nivel agregat in primul trimestru din 2014, reiese din ultimul sondaj realizat de BNR in randul principalelor banci comerciale.

Singurul segment unde cererea este de asteptat sa ramane stabila este cel al corporatiilor.

Perceptia bancilor cu privire la riscul de credit aferent companiilor este una eterogena. IMM-urile continua sa fie asociate cu riscuri in crestere, insa cu o evolutie mixta: riscurile cresc mai lent pentru microintreprinderi si intreprinderi mici si mai rapid pentru companiile de talie mijlocie.

In linie cu tendinta din ultimii ani, sectorul imobiliar se mentine cel mai riscant din perspectiva calitatii portfofoliului de credite al bancilor.

Fondul de garantare a recuperat o treime din compensatiile platite

Fondul de garantare a depozitelor a platit deponentilor compensatii in valoare de 512 milioane lei, pentru cele 7 banci care au falimentat in perioada 1999-2006. 

Ulterior, a recuperat o treime din acesti bani, respectiv 174,5 milioane lei.

In prezent, fondul nu mai are nicio obligatie de plata a compensatiilor catre deponentii garantati ai bancilor in faliment, ultima obligatie a Fondului expirand in ianuarie 2010.

Posibilitatile de recuperare a creantelor si de valorificare a activelor sunt din ce in ce mai reduse ca urmare a apropierii tot mai evidente a bancilor in faliment de faza finala a activitatii de lichidare, fapt confirmat de inchiderea procedurii falimentului Bancii Albina la sfarsitul lui 2012.