Falimentul Astra, confirmat de Tribunal

Tribunalul Bucuresti a admis, in sedinta de joi, cererea de faliment emisa de Autoritatea de Supraveghere Financiara in cazul Astra Asigurari. Decizia nu este, insa definitiva, contestatia putand fi depusa in sapte zile de la comunicarea deziciei.  In aceste conditii, cei care au de primit bani mai au de asteptat.
Clientii sau pagubitii care au de incasat bani de la Astra nu pot primi inca banii cuveniti,  avand in vedere ca Legea da dreptul Fondului de Garantare a Asiguratilor sa inceapa platile doar dupa ce decizia d faliment ramane definitiva. Mai mult, Fondul de garantare are la dispozitie, din momentul respectiv, trei luni pentru a realiza platile. 

ASF a inregistrat cererea de deschidere a procedurii de dizolvare a Astra Asigurari la Tribunalul Bucuresti pe 8 septembrie, ca urmare a esecului procedurii de majorare de capital cu 425 milioane de lei.


Decizia a fost luata in luna august, dupa o perioada de un an si jumatate in care asiguratorul s-a aflat in administrare speciala. 

Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) a preluat, la data de 1 octombrie 2015, un numar de 57.210 de dosare de dauna, inclusiv dosare de rascumparare si 2.046.604 de contracte de asigurare in vigoare de la Astra Asigurari. In plus, Fondul a publict, la inceputul lunii noiembrie, o lista cu inca 827 de cereri de plata depuse de pagubitii Astra Asigurari in baza unor dosare de dauna avizate si neachitate de asigurator.

MAE si BNR au pozitii divergente cu privire la darea in plata

Directiva Uniunii Europene privind creditele ipotecare permite incheierea unui credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat catre banca, iar Parlamentul European recomanda tuturor statelor membre o astfel de masura, sustine Ministerul Afacerilor Externe. Pe de alta parte, BNR spune ca Legea nu are sustinere in niciun act european.
Actul normativ european stabileste obligatia armonizarii maximale a legislatiei statelor membre doar in doua privinte, respectiv fisa europeana de informatii standardizate si calculul dobanzii anuale efective. In schimb, prevederi precum cele continute de Legea adoptata de Parlamentul Romaniei, care permit stingerea datoriei unui debitor catre banca prin predarea imobilului ipotecat, sunt permise de directiva europeana, a precizat MAE la solicitarea Profit.ro.

Directiva 17 permite statelor membre sa introduca dispozitii mai stricte

“Directiva permite statelor membre sa mentina sau sa introduca dispozitii mai stricte decat cele prevazute in acele domenii despre care nu se precizeaza clar ca fac obiectul unei armonizari maximale”, subliniaza institutia citata. 

Mai mult, MAE subliniaza faptul ca directiva UE interzice in mod explicit statelor membre sa se opuna intelegerilor de tipul darii in plata dintre client si banca. “Statele membre nu impiedica partile la un contract de credit sa convina in mod explicit ca returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficient pentru a rambursa creditul”, se mentioneaza in Directiva Europeana. 

In plus, actul normativ european arata ca statele membre trebuie sa instituie proceduri pentru a se permite depunerea tuturor eforturilor in vederea obtinerii celui mai bun pret pentru bunul imobil care face obiectul executarii silite, dar in cazul unei sume restante rezultate n urma executarii, consumatorul trebuie protejat, subliniaza MAE. 

Olteanu (BNR): Legea include si speculatorii de terenuri

Legea privind darea in plata a fost aprobata saptamana trecuta in Parlamentul Romaniei si a starnit un val de critici fara precedent din partea mediului bancar. Reprezentantii bancilor au anuntat ca vor solicita presedintelui Romaniei sa atace Legea la Curtea Constitutionala si sustin ca ar putea provoca o procedura de infringement din partea Comisiei Europene. 

Si reprezentantii Bancii Nationala a Romaniei se opun aparitiei acestei Legi. Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, scria recent ca Legea nu se refera la consumatori. „Pe forma, textul legii nu asuma asa ceva. In expunerea de motive apare o referire indirecta la domeniul protectiei consumatorului, in paragrafele finale, dar nici acolo nu se asuma incadrarea legii in aceasta categorie. In sfarsit, pe fond, legea nu poate fi una de protectie a consumatorului pentru ca subiectul legii nu se inscrie in aceasta categorie, ci include, pe langa consumatori, si alte categorii de tipul dezvoltatorilor imobiliari ori a speculatorilor de terenuri”, scrie Olteanu pe blogul BNR.

Pe de alta parte, viceguvernatorul BNR spune ca nu exista nicio reglementare europeana care sa sprijine o asemenea fortare. „Nu exista nicio prevedere in cadrul respectivei Directive (17/2014 – n.r.)care sa se refere la dreptul debitorului de a decide unilateral darea in plata. Dimpotriva, Directiva cuprinde trei dispozitii contrare proiectului”, a subliniat Olteanu. 
Cele trei dispozitii contrare sunt, in opinia lui Bogdan Olteanu, reprezentate de faptul ca directiva instituie obligatia statelor membre de a nu impiedica darea in plata prin acordul partilor, instituie masuri de facilitare a rambursarii sumelor inca datorate dupa executarea silita, dar facilitarea nu inseamna scutire, si exclude aplicarea la contractele in vigoare la data punerii in aplicare a Directivei, respectiv martie 2016.