Romanii sunt bine conectati la internet dar nu au incredere in tranzactiile online

Romania sta bine la conectivitatea la Internet, insa este pe ultimul loc in Uniunea Europeana la competente digitale si in ceea ce priveste tranzactiile online. Doar 7,7% dintre utilizatorii de internet folosesc serviciile bancare online si numai 17% fac cumparaturi online – cea mai scazuta rata dintre toate tarile UE.
 
Si in ceea ce priveste integrarea tehnologiei digitale de catre intreprinderi, Romania este pe ultimul loc intre tarile UE, punctajul sau de 0,19 fiind si cel mai mic dintre cele primite la cele cinci directii analizate. 

Comisia Europeana a publicat Indicele economiei si societatii digitale (DESI) 2015, ce prezinta situatia din fiecare stat membru. Raportul releva faptul ca Romania, desi a inregistrat progrese in sfera digitala, ocupa in continuare ultima pozitie in clasamentul european in ceea ce priveste acest sector.
Principalele directii de dezvoltare in domeniul pietei unice digitale sunt: conectivitatea, competentele digitale ale utilizatorilor, utilizarea internetului, digitalizarea serviciilor publice si integrarea tehnologiilor digitale.
 
In ceea ce priveste conectivitatea, Romania inregistreaza cele mai bune rezultate. Cu un punctaj global de 0,49, Romania se situeaza pe locul 20 in randul tarilor UE. Un procent tot mai important din populatie este abonat la retele in banda larga rapida (in prezent 59% dintre abonamentele la internet fix sunt abonamente la conexiuni rapide de internet, fata de 54% in anul 2013 – ceea ce plaseaza Romania pe locul 2 din acest punct de vedere). 

Cu toate acestea, 10% din gospodariile din Romania nu sunt nici acum legate la retele fixe in banda larga si aproape jumatate din gospodarii nu au abonamente la retelele fixe in banda larga.

Pe de alta parte, raportul plaseaza Romania pe ultimul loc in clasamentul statelor membre la capitolul competente digitale, desi, fata de anul trecut, a inregistrat usoare progrese in domeniu. Astfel, numai 20% dintre romani detin competente digitale de baza, Romania avand cel mai mic procent de specialisti ITC – 1,3% – in totalul fortei de munca din toate tarile UE. De asemenea, nivelul increderii utilizatorilor este foarte redus (doar 7,7% dintre utilizatorii de internet folosesc serviciile bancare online si numai 17% fac cumparaturi online – cea mai scazuta rata din toate tarile UE).

La  activitatile online, Romania se situeaza tot pe utlimul loc in randul tarilor UE. Romanii par sa manifeste cea mai mare reticenta atunci cand trebuie sa incheie tranzactii pe internet. Totusi, ei citesc stiri online (70%), asculta muzica, vizioneaza filme si joaca jocuri online (46%), utilizeaza internetul pentru apeluri vocale sau video (46%) sau prin intermediul retelelor de socializare (67%) si consulta continut video prin conexiunile la internet in banda larga (mai ales prin serviciile de video la cerere — 33%). Interesul manifestat de romani pentru cele mai multe dintre aceste activitati este mai mare decat in ansamblul UE.

Sfarsit de saptamana in scadere pentru moneda nationala

Leul a incheiat saptamana in pierdere fata de principalele valute, ultima zi consemnand cele mai mari scaderi in fata dolarului, in primul rand, dar si a euro si a francului. 

Moneda nationala s-a depreciat, vineri, cu aproape 6 bani comparativ cu dolarul american, pana la un curs de 3,9515 lei/dolar. Pe parcursul saptamanii, cursul a oscilat intre un minim de 3,8932 lei/dolar joi si maximul atins vineri. Cursul ramane si peste inchiderea de saptamana trecuta, cand BNR a anuntat un curs de 3,9243 lei pentru moneda americana. 

In fata euro, leul s-a depreciat, vineri, cu 1,3 bani comparativ cu sedinta anterioara, pana la un curs de 4,4381 lei/euro, insa ramane sub cotatia de vinerea trecuta, de 4,4498 lei/euro calculata de BNR. Pe parcursul saptamanii, cursul a atins un maxim in prima sedinta, de 4,4521lei/euro, dar a scazut pana la un minim de 4,4216 lei/euro in sedinta de miercuri.

Comparativ cu francul elvetian, leul a pierdut aproape 5 bani vineri, pana la un curs de 4,1664 lei/franc, si ramane si peste cotatia de vinerea trecuta, de 4,1288 lei/franc. Leul reusise sa se aprecieze, miercuri, pana la un curs de 4,1040 lei/franc, insa a pierdut teren pe finalul saptamanii.    

Romania, penultima in UE la salariul minim pe economie, la fel ca in 2008

Romanii sunt pe penultimul loc in Uniunea Europeana in functie de salariul minim brut pe economie, de 218 euro pe luna, la 1 ianuarie 2015, ocupand aceeasi pozitie ca si in 2008. Potrivit datelor publicate de Eurostat, doar bulgarii au salarii mai mici, de 184 euro pe luna. 

Salariul minim brut pe economie a crescut, de la 1 ianuarie 2015, la 975 de lei pe luna, aproape dublu fata de 2008, cand era 500 de lei. Exprimat in euro, majorarea procentuala este mult mai mica,  de 57%, de la 139 de euro in 2008 la 218 euro in 2015, pentru ca leul s-a depreciat, intre timp, in raport cu moneda unica europeana.

Un salariu minim pe economie mai mic decat in Romania se regaseste doar in Bulgaria, 184 de euro pe luna la 1 ianuarie 2015. In 2008, salariul minim brut in Bulgaria era de 112 euro pe luna, ceea ce inseamna ca pana in prezent a crescut cu 64%.
In 10 tari UE salariul minim brut pe economie este sub 500 de euro pe luna la 1 ianuarie 2015: Bulgaria (184 euro), Romania (218 euro), Lituania (300 euro), Cehia (332 euro), Ungaria (333 euro), Letonia (360 euro), Slovacia (380 euro), Estonia (390 euro), Croatia (396 euro) si Polonia (410 euro).

Dintre tarile foste comuniste, doar Slovenia are un salariu minim brut pe economie peste 500 de euro, si anume 791 euro pe luna, depasind tari ca: Spania (757 euro), Grecia (684 euro), Portugalia (589 euro).

Cele mai mari salarii minime pe economie sunt in Luxemburg (1.923 euro), Belgia si Olanda (1.502 euro).

Astfel, raportul dintre cel mai mic salariu brut pe economie si cel mai mare este de circa 1 la 10 in UE, la valoarea nominala. Acest raport se reduce insa la aproximativ 1 la 4, daca se calculeaza in functie de puterea de cumparare

Socotind dupa paritatea puterii de cumparare, in Bulgaria salariul minim brut pe economie este de 380 de euro, iar in Romania este de 384 de euro, acestea ramanand ultimele doua valori din UE.

1 martie aduce sanctiuni firmelor care nu emit bon fiscal

Firmele care nu emit bon fiscal risca, de la 1 martie, suspendarea activitatii si sigilarea spatiului de catre inspectorii Directiei Generale Antifrauda Fiscala, amenda contraventionala de pana la 15.000 de lei si confiscarea sumelor nejustificate aflate in casa de marcat. 

”Procedura de sigilare a punctului de lucru al operatorului economic pe intreaga perioada a suspendarii va fi dispusa in cazul in care inspectorii vor constata incalcarea urmatoarelor obligatii legale: dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale, achizitionate doar de la distribuitori autorizati sau unitati acreditate; utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale; emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realitatii; intocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse /extrase in /din sertarul casei de marcat”, se arata intr-un comunicat de presa. 

Noile sanctiuni prevazute de lege pentru incalcarea acestor obligatii sunt amenda contraventionala de la 10.000 lei la 15.000 lei si suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 3 luni. De asemenea, daca la punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor exista sume detinute fara a putea fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul special sau prin chitante, acestea se confisca si se dispune amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.

"La data suspendarii unitatea este sigilata de echipa de control si se afiseaza la loc vizibil un anunt cu textul: Activitate suspendata de Antifrauda – ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale, iar pe durata suspendarii unitatea ramane sigilata. Este important de mentionat ca plangerea nu mai suspend? executarea sanctiunilor dispuse pentru abaterile mentionate, iar ruperea sigiliului constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de pana la un an", se mai spune in comunicat.