BCR va mai putea acorda credite de 136 milioane lei prin Prima casa

BCR a obtinut un plafon suplimentar in cadrul programului Prima Casa prin realocarea sumelor neutilizate destinate achizitiilor de locuinte construite de ANL. Banca poate acorda credite noi in valoare de aproximativ 136 milioane lei pentru orice tip de locuinta. 

BCR estimeaza astfel ca va acorda circa 1.000 de noi credite Prima Casa, pana la mijlocul lunii octombrie. 

BCR a acordat deja aproximativ 3.700 de credite in cadrul etapei curente a programului, iar de la inceputul programului si pana in prezent, circa 35.000, in valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro.
“Evolutia vanzarilor de credite ipotecare a aratat o crestere a creditului ipotecar standard, ce a egalat vanzarile prin programul Prima Casa, insa, ca de obicei la finalul plafonului alocat progamului, evolutiile recente indica vanzari mai puternice pe Prima Casa”, se arata intr-un comunicat de presa al bancii.

Ce comisioane ai de plata la un contract de economisire-creditare?

Clientii care incheie contracte de economisire-creditare au de plata o serie de comisioane. Conso.ro iti arata sumele de plata, in functie de stadiul contractului.

Ca orice contract bancar, si cele pentru economisire-creditare au asociate o serie de comisioane, atat in etapa de economisire cat si in cea de creditare. Conso.ro va prezinta costurile ce pot aparea pe masura ce se parcurg succesiv toate etapele contractului.

La incheierea contractului

In momentul in care ai semnat contractul, ai de plata automat un comision de deschidere. Valoarea sa este destul de importanta deoarece reprezinta intre 1% (BCR Banca pentru Locuinte) si 1,2% (Raiffeisen Banca pentru Locuinte) din suma contractata, in functie de banca aleasa.

De exemplu, daca suma contractata este de 100.000 lei, atunci vei avea de plata un comision de aproximativ 1.000 lei. Aceasta suma se va retine din depunerile ulterioare, pe care le vei face in contul de economii.

Pe parcursul contractului

Pe perioada de economisire, vei avea de plata doar un comision anual de administrare. Acesta este in prezent de 28 lei la BCR Banca pentru Locuinte si de 36 lei la Raiffeisen Banca Pentru Locuinte.

In perioada de economisire, nu va mai aparea niciun alt comision. 

Vei achita comisioane suplimentare doar in momentul in care vei dori sa soliciti un credit locativ, cu dobanda fixa. Comisioanele difera in functie de banca aleasa. 

De exemplu, la Raiffeisen Banca pentru Locuinte – ai de plata doar un comision de analiza este de 400 lei.

La BCR Banca pentru Locuinte, creditul nu are asociat un comision de analiza, dar vei achita un comision de administrare de 0,05% din sold, in fiecare luna a perioadei de rambursare a creditului.

La rezilierea contractului

In cazul in care vrei sa reziliezi contractul inainte de termen, poti suporta un comision suplimentar. Acest comision apare atunci cand vrei sa retragi sumele economisite imediat. In aceste situatii, bancile aplica un comision de penalizare de 1%. 

Desi valoarea comisionului este aceeasi, baza de calcul este diferita intre banci: la BCR Locuinte, acest comision se aplica la suma contractata, in timp ce la Raiffeisen Locuinte – doar la soldul economisit.

Acest comision poate fi evitat atunci cand clientul cere ca sumele sa fie retrase dupa minim 3 luni de la data solicitarii.

Chiar traim mai bine ca in 1990?

Anul trecut, indicele castigului salarial net in economie (salariu mediu net/inflatie) a fost de 123% fata de 1990, potrivit INS. Cum ar fi aratat insa comparatia cu 1990 cu o inflatie calculata doar pentru zona urbana si cu pretul caselor inclus?

Aparent, traim mai bine decat la iesirea din comunism daca e sa ne luam dupa datele INS, avem bani mai multi la dispozitie. Raportul dintre indicele castigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum pentru populatie este 123,4% din valoarea din 1990, deci ar trebui sa ne bucuram. De fapt, puterea de cumparare la nivelul populatiei este in scadere, iata cateva argumente care ilustreaza acest fapt.
Indicele preturilor de consum include o medie a cheltuielilor gospodariilor la nivel national, medie ce se compune dintr-o inflatie aproape de zero in rural (utilitatile cam lipsesc, se practica autoconsumul) si una aproape dubla fata de media nationala in urban. Daca am calcula respectivul raport doar pentru zona urbana, cu inflatia din zona urbana, sunt sanse mari ca acesta sa fie sub valoarea din 1990. 

Numarul salariatilor din economie s-a injumatatit din 1990 si pana in prezent. In timp ce preturile mai mari sunt o pacoste pentru toti, de salariile in crestere fata de 1990 se bucura in prezent doar jumatate (4,3 milioane) din angajatii de atunci. Firesc, puterea de cumparare la nivelul gospodariei medii nu are cum sa fie in crestere in aceste conditii.

Indicele preturilor de consum nu include pretul caselor. Un apartament de 100.000 lei in Bucuresti la iesirea din comunism reprezenta aproximativ 30 de salarii medii; acum, 50.000 euro cat inseamna cam 140 (am luat in calcul salariul mediu net din 2013 la nivelul economiei, de 1579 lei, adica 358 euro). Chiar daca am considera veniturile din Bucuresti duble fata de media nationala, tot ajungem la 70 de salarii medii pentru un apartament de 2 camere in Capitala, cu mult peste ce se cerea in 1990. Ganditi-va numai cum a influentat pretul caselor puterea de cumparare a celor care s-au indatorat in 2007-2008, pe verful bulei, pentru achizitia unei locuinte....

Altfel, INS ne mai anunta azi ca in 2013 castigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 2.163 de lei, cu 4,8%, respectiv 100 de lei, mai mare comparativ cu cel din anul precedent, in timp ce, la nivel net, castigul salarial mediu lunar a ajuns la 1.579 de lei, cu o crestere de 4,8%, adica 72 de lei. Angajatorii au cheltuit in medie anul trecut intr-o luna 2.813 lei/salariat.

Scaderea fiscalitatii creste salariile in IMM-uri mai repede decat masurile de stimulare

Marea majoritate (81%) a respondentilor unui sondaj privind impactul cresterii salariului minim organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) considera ca scaderea fiscalitatii asigura o crestere a salariilor personalului contractual, in timp ce numai 54% opteaza in acest sens pentru noi masuri de stimulare a IMM-urilor.

CNIPMMR a realizat in perioada 5-22 septembrie 2014 o consultare care a vizat evaluarea impactului cresterii salariului minim pe economie de la 850 la 900 lei incepand cu 01 iulie 2014 sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro la nivelul membrilor portalului si ai CNIPMMR, respondentii fiind in proportie de 45% microintreprinderi, 18% intreprinderi mici, 27% intreprinderi mijlocii si 9% intreprinderi mari.
Alte tendinte evidentiate de sondaj:

 - Peste 73% dintre cei chestionati considera ca majorarea salariului minim pe economie incepand cu 01 iulie 2014 a avut efecte asupra grilei de salarizare la nivelul intreprinderii (pentru toti salariatii) si 81% considera ca aceasta a adus dificultati societatii de asigurare a cheltuielilor salariale suplimentare, in conditiile in care cererea pe piata nu a crescut si nu au avut acces adecvat la credite bancare.

 - Aproape 82% dintre cei chestionati considera ca pentru stimularea muncii ajutorul social ar trebui corelat mai bine cu salariul minim pe economie si 63% dintre acestia considera ca ajutorul social ar trebui sa fie maxim 30% din salariul minim brut pe tara.

 - Referitor la necesitatea unei mai bune corelari a ajutorului de somaj cu contributiile achitate de salariati, 63% dintre repondenti au solicitat ca valoarea ajutorului de somaj sa fie raportata la contributiile efectiv platite de salariat si angajator pe perioada activitatii.