Asiguratii City Insurance trebuie sa incheie urgent alte polite RCA

 

Potrivit ASF, politele RCA emise de City Insurance inceteaza de drept pe 11 mai 2022, chiar daca scadenta lor depaseste data mentionata, iar detinatorii acestora trebuie sa incheie noi asigurari pana atunci, altfel risca amenzi sau, si mai grav, sa plateasca daunele produse din propriul buzunar. 

Intr-un comunicat de presa, Autoritatea de Supraveghere Financiara (A.S.F.) atrage atentia asupra faptului ca politele RCA emise de societatea City Insurance inceteaza de drept pe 11 mai 2022, chiar daca perioada de valabilitate a acestora inscrisa pe polita depaseste data mentionata.

Tribunalul Bucuresti a admis cererea de deschidere a procedurii de faliment formulata de A.S.F. pe numele societatii SAR City Insurance S.A. pe data de 9 februarie 2022, iar conform Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, articolul 262 „in termen de 90 de zile de la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii de faliment, politele de asigurare incheiate de societatea de asigurare/reasigurare inceteaza de drept; in aceleasi conditii, se vor denunta si contractele de reasigurare.“ 

Cei trebuie sa faca cei aproape 500.000 detinatori de polite

Conform Fondului de Garantare a Asiguratilor (FGA), la data de 11 mai 2022, cand se va produce denuntarea automata a contractelor de asigurare, vor mai fi in vigoare aproximtiv 500.000 de polite de asigurare RCA emise de City Insurance, daca pana atunci detinatorii lor nu le vor denunta.

Posesorii de polite de asigurare RCA emise de City Insurance trebuie sa incheie o noua asigurare, la un alt asigurator, pana pe data de 11 mai 2022. In caz contrar, acestia sunt pasibili de sanctiuni in concordanta cu legile in vigoare. 

Amenda pentru absenta unei asigurari RCA este cuprinsa intre 1.000 si 2.000 de lei. In baza Codului Rutier, Politia poate decide, ca masuri suplimentare, retinerea certificatului de inmatriculare al masini sau retinerea placutelor cu numarul de inmatriculare. 

Despagubiri pentru asigurati

Clientii City Insurance ale caror contracte de asigurare sunt denuntate automat pe 11 mai 2022, pot solicita returnarea partii din prima de asigurare proportionala cu perioada de valabilitate ramasa in vigoare. 

Spre exemplu, daca polita a fost incheiata pe o perioada de un an si expira pe 11 septembrie 2022, clientul are dreptul de a solicita returnarea unei treimi din valoarea primei platite (proportional cu cele 4 luni din 12 ramase in vigoare). 

Clientii societatii pot solicita returnarea partii din prima si inainte de termenul de 11 mai, daca decid denuntarea politei din proprie initiativa. 

Toate detaliile despre aceasta procedura, precum si documentele necesare pot fi regasite pe site-ul Fondului de Garantare a Asiguratilor. 

Solutii pentru tertii pagubiti

Persoanele implicate din postura de pagubit in accidente provocate de asigurati RCA ai City Insurance, care nu au cumparat o polita noua dupa data de 11 mai 2022, nu vor putea fi despagubite in baza politei City Insurance, chiar daca datele inscrise pe ea arata ca se afla inca in perioada de valabilitate. 

Tertii pagubiti se pot adresa Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR) pentru a fi despagubiti din Fondul de Protectie a Victimelor Strazii (FPVS) doar in situatia in care accidentul a implicat si vatamari corporale sau decese.  

In caz contrar, tertii pagubiti nu se pot adresa niciunui organism sau asigurator si vor fi nevoiti sa se indrepte impotriva soferului vinovat pentru recuperarea prejudiciului. Ceea ce va presupune o perioada dificila pentru ambele parti si, cel mai probabil, un numar semnificativ de litigii. Asta pe langa faptul ca soferii vinovati vor ajunge sa plateasca sume de cateva zeci de ori mai mari, in cel mai fericit caz, decat costul unei noi polite RCA.

Asa incat, cea mai buna varianta pentru posesorii de polite RCA emise de City Insurance o reprezinta incheierea rapida a unei noi polite RCA. 

Populatia a inceput sa consume din economii. Cum reactioneaza bancile?

 

Valoarea detinerilor populatiei in banci s-a contractat in martie, dovada ca inflatia, dar si nesiguranta adusa de razboi, au inceput sa muste din banii pusi de-o parte. Bancile au inceput sa urce la randul lor dobanzile. 

Economiile populatiei pastrate la vedere sau in depozite la termen reprezentau la finalul anului 2019 o suma de 222,3 miliarde lei. Un mai tarziu, acestea urcasera la 256,6 miliarde lei, iar la sfarsitul anului 2021 totalizau 283,8 miliarde lei. 

Tendinta parea sa continue netulburata si in 2022, pentru ca in ianuarie si februarie am avut cresteri ale soldului per total-285,4 miliarde in ianuarie si 286,3 miliarde lei in februarie 2022. 

Brusc insa, luna martie consemneaza prima contractie mai importanta din ultimii trei ani, de la 286,3 miliarde se coboara la 281,8 miliarde lei, o scadere mai mare decat cresterea cumulata in ianuarie si februarie. 

O prima explicatie poate fi pusa pe seama inflatiei (ajunsa la 10 procente intre timp) care a erodat treptat puterea de cumparare astfel incat multi au apelat la economiile din banci. 

Un factor care nu ar trebui neglijat este insa conflictul din Ucraina. Este posibil ca o parte a romanilor sa fi simitit nevoia unei rezerve mai mari de cash in casa, pentru orice eventualitate, mai ales ca in caz de conflict armat evolutiile pot fi imprevizibile. 

Mai mult de jumatate din bani stau «la vedere»

Din cele 281,8 de miliarde lei pastrate de romani in banci sumele care nu sunt tinute nici in depozite, nici in conturi de economii, ci la vedere, reprezinta 175,1 de miliarde lei. 

Decizia de a tine atat de multi bani la vedere se poate explica prin dobanzile foarte mici acordate de principalele banci in utima vreme, multi considerand ca pot renunta la dobanzi de 1-2% pe an la lei, diminuate si cu impozitul de 10% pe dobanzile bancare, pentru mobilitatea sporita a economiilor din conturile curente. 

Dintre acestea, mai mult de jumatate sunt tinute in lei - 94,5 miliarde (in scadere de la valoarea de 99,8 miliarde din februarie) iar cele in euro reprezinta echivalentul a 71,6 miliarde lei (in crestere de la 68 miliarde lei in februarie). In alte valute erau pastrati 8,9 miliarde lei, in crestere de la 8,4 miliarde lei in februarie, semn ca si plasamentul in dolari are inca fanii sai.

Cu alte cuvinte, o parte a deponentilor se asteapta la vremuri mai putin bune pentru cursul de schimb in ciuda stabilitatii din ultima vreme (in luna martie a fost de altfel o cerere mai mare de valuta, mai multe case de schimb oferind in premiera cotatii mai bune la cumparare decat cele oficiale de la     BNR). 

Depozitele la termen reprezentau in martie 106,7 miliarde lei, in scadere de la 109,9 miliarde lei in februarie. Dintre acestea, 62,2 miliarde lei sunt depozitele la termen in lei (in scadere de la 64,9 mililarde lei in februarie) iar depozitele in euro insumeaza echivalentul a 38,6 mililarde lei (in scadere de la 39,2 miliarde lei in februarie). Depozitele in alte valute au ramas la o valoare de 5,7 miliarde lei in martie, foarte apropiata de cea din februarie. 

Cum se observa, valoarea depozitelor la termen in euro a scazut la randul sau, in conditiile in care dobanzile la termen aici au ramas in intervalul 0,1-0,5% pe an, existand banci care ofera chiar 0% iar unele refuzand de altfel sa mai constituie depozite in euro (precum ING Bank). 

Schimbari de strategie ale bancilor

In fata acestei tendinte, bancile nu par sa fi ramas pasive. Chiar si cele mari, care in mod traditional ofereau, cu exceptia notabila a CEC Bank, dobanzi mai putin atractive la depozite, dau semne ca isi schimba strategia.

In ultima perioada mai multe banci, in special de talie mica si medie, au anuntat cresteri ale randamentelor pentru depozitele la termen (TBI Bank, Intesa, ING Bank, Banca Romaneasca, etc). 

In unele cazuri se merge pe bonificarea suplimentara a fondurilor noi, in altele s-a ridicat stacheta dobanzilor fara discriminari. 

Chiar daca dobanzile oferite nu au ajuns sa concureze inca inflatia, este de notat ca bancile incep sa se apropie de oferta Trezoreriei la titlurile de stat pentru populatie.

Află de ce și cum să investești în propria persoană!

 Evoluția face parte din firesc. Totul este într-o continuă schimbare - societatea, tehnologia, economia, de aceea, este important ca fiecare dintre noi să țină pasul cu schimbările și să evolueze odată cu ele. Lucrul cu propria persoană ne ajută să ne îmbunătățim permanent, iar investiția în noi este probabil cea mai profitabilă investiție pe termen lung. În acet articol, îți vom prezenta 4 pași prin care să începi să investești în tine. 

De ce este importantă investiția în propria persoanăAtunci când investești în tine, fie că vorbim despre cursuri de perfecționare profesională, investiție într-un hobby sau în programe de gestionare a emoțiilor, aduni un bagaj mare de cunoștințe, care te ajută să vezi lucrurile dintr-o nouă perspectivă. Simplul fapt că te raportezi altfel la viața ta personală și profesională este un pas în față. Evoluția vine treptat și poate veni în foarte multe forme. De exemplu, prin oportunități profesionale noi, printr-un job mai bine plătit, printr-o mai bună gestionare a relațiilor cu ceilalți etc. Astfel, poziția în societate și resursele materiale vor crește și ele treptat. 

Progresul este un proces

Sigur ai auzit adesea fraza „devino cea mai bună versiune a ta”. Prima lecție din spatele acestui citat este conștientizarea că investiția în propria persoană este un proces, nu ceva ce faci doar o dată în viață. Învățăm și suntem într-o evoluție continuă, astfel că da, mâine poți deveni cea mai bună versiune a ta în comparație cu astăzi, însă timpul nu stă pe loc și nici noi nu este indicat să stagnăm în aceeași „versiune”, ci să continuăm să ne perfecționăm.

Fii deschis/ă să înveți

Cel mai important lucru dintre toate este să ai deschiderea să înveți, apoi vei remarca faptul că poți învăța câte ceva din orice. Chiar și dintr-o banală discuție cu un coleg de serviciu sau dintr-un film pe care îl vezi în timpul liber. Poți afla despre experiențe de viață prin care tu nu ai trecut sau modul în care alții s-au raportat la experiențe de viață similare cu ale tale. Regula de aur atunci când înveți este să treci totul prin filtrul tău propriu, să analizezi informația în funcție de valorile tale personale.

Odată ce ai stabilit că ai deschiderea să înveți, gândește-te ce anume vrei să dezvolți cel mai mult la tine. După ce te-ai hotărât, dacă ai pe listă mai multe lucruri, prioritizează-le în funcție de urgență și importanță. Gândește-te ce ți-ar fi cel mai util acum ca să evoluezi. 

Caută soluții

Ai stabilit ce latură a ta îți dorești s-o dezvolți prima dată. Următorul pas este să cauți materiale sau cursuri care te pot ajuta în acest proces. Poate fi vorba despre cărți, documentare, ateliere sub îndrumarea unui specialist sau un curs. Caută cea mai bună opțiune pentru nevoia ta și fă pasul spre cea mai bună versiune a ta.

Pune în practică

Te-ai înscris la un curs sau ai citit câteva principii foarte bune într-o carte. Acum, cel mai important lucru pe care să-l faci ca să sedimentezi informația este s-o pui în practică și s-o transformi în reflex. Ca să transformi în obicei ceea ce ai învățat, să nu îți fie teamă să faci pași mici, poate chiar să greșești uneori. Face parte din procesul de învățare și eșecul se poate transforma chiar într-o lecție valoroasă. 

Nu lăsa lipsa banilor să devină o piedică în dezvoltarea ta

Ține minte! Cea mai mare investiție este cea pe care o faci în propria persoană! Așa că, deși astăzi este posibil să faci un efort financiar, vei observa rezultatele pe termen lung.
Atunci când îți dorești să participi la un curs de dezvoltare personală sau profesională, dar nu ai suficienți bani, există o soluție simplă și rapidă la care poți apela. 

Cat de benefica este noua filosofie fiscala pentru investitorii individuali?

 

Incepand de anul viitor, impozitarea castigurilor din piata de capital se va face la sursa cu 1% sau 3%, in functie de perioada detinerii, iar pierderile nu vor mai fi deduse, ca pana acum.

Legea privind simplificarea impozitarii pentru investitorii individuali de pe piata de capital a fost adoptata de Camera Deputatilor, for decizional (propunerea legislativa fusese inregistrata la Senat in octombrie 2021), iar de la inceputul anului viitor ar urma sa avem o noua filosofie fiscala pentru investitorii individuali. 

Pana acum, impozitul pe profit era de 10% si se aplica pe profitul realizat pana la finalul anului fiscal, adica pe profiturile cumulate din toate tranzactiile derulate in anul respectiv, din care se scadeau pierderile rezultate din tranzactiile mai putin norocoase. 

Din 2022 ar urma sa se impoziteze doar castigurile, pierderile ramanand nedeductibile din profituri, dar procentul de impozitare se reduce. In functie de perioada detinerii, impozitul pe castiguri va fi de 3% (detinere sub un an) sau de 1% (detinere mai mare de un an). 

Care sunt principalele implicatii

In primul rand, vorbim de o simplificare in relatia cu autoritatile statului. 

Investitorii in actiuni sau fonduri mutuale nu vor mai trebui sa completeze in declaratiile de venituri sectiunile legate de castigurile din transferul titlurilor de valoare. Brokerii si administratorii de fonduri vor calcula respectivele castiguri, iar retinerea se va face la sursa, cum se petrec lucrurile in prezent in ceea ce priveste castigurile din dobanzi bancare la termen. 

Autoritatile fiscale vor colecta mai usor impozitele din operatiunile pe piata de capital, pentru ca pana acum existau investitori care uitau sa declare profitul, mai ales daca acesta nu era prea mare. 

In al doilea rand, sunt descurajate optimizarile fiscale. Multi investitori erau tentati sa marcheze niste pierderi pe hartie, de exemplu in momentul ex-dividend, cand actiunile nu mai erau purtatoare de dividende (vindeau si rascumparau respectivele titluri, marcand o pierdere si reducand baza de impozitare pentru castigurile de pana atunci, o operatiune tentanta mai ales daca profitul era consistent).

In al treilea rand, lichiditatea la bursa va oscila mai puternic, in functie de ciclurile economice. Cand piata este in crestere, apetitul speculativ este mai mare, iar scaderea impozitului pe profit va fi un catalizator in acest sens. 

Cand insa trendul este descendent, investitorii care au deja pierderi in portofoliu vor ezita mai mult ca pana acum sa isi lichideze plasamentele care au o evolutie slaba, pentru ca pierderile nu se mai deduc. 

Astfel incat multi se vor bloca pe pierderi o perioada mai lunga, asteptand revenirea trendului crescator, in vreme ce anterior pierderile mici erau mai usor digerate pentru ca investitorul stia ca acestea reduc profitul obtinut pana atunci, scazand povara fiscala. 

Legea adoptata urmeaza sa fie promulgata de Presedinte si publicata in Monitorul Oficial, dar aceste etape par simple formalitati avand in vedere largul consens de care s-a bucurat respectivul proiect de lege in randurile coalitiei ultramajoritare din Parlament si relatia buna a acesteia cu institutia prezidentiala. 

Cele mai bune carduri de cash-back

 

Sa iti poti recupera un procent din valoarea cumparaturilor uzuale fara ca asta sa presupuna neaparat costuri colaterale reprezinta o provocare pentru tot mai multi romani.

Atasata cardurilor de credit si chiar si a celor de debit, optiunea de cash-back presupune acordarea unor recompense sub forma de bani intorsi pe card din valoarea cumparaturilor iar procentele care sunt aduse in discutie in cel din urma caz nu sunt deloc de neglijat, intre 3 si 10%. 

Cash-back de 5% prin parteneriatul Banca Transilvania-Carrefour

Carrefour Romania si BT Direct, divizia de consumer finance a Grupului Financiar Banca Transilvania, au lansat la inceputul lunii aprilie un card de credit prin care se poate obtine finantare direct in magazin si, ulterior, 5% din valoarea cumparaturilor realizate in magazinele Carrefour si online, pe Carrefour.ro. 

Cardul poate fi obtinut in hypermarket-urile Carrefour printr-o procedura simplificata iar utilizatorii beneficiaza de finantari pe loc de pana la 40.000 de lei si de 5% cash-back.

Cardul poate fi folosit la orice comerciant, inclusiv pentru plata facturilor, insa beneficiul de 5%  este exclusiv in cadrul Carrefour, procentul returnat in cazul altor comercianti este de 2%.

La minimum 500 de lei cheltuiti, tranzactia se poate imparti in 3 rate fara dobanda sau intre 4 si 36 de rate, cu doar 1% dobanda lunara, prin programul Rate Oriunde, iar beneficiul poate fi activat prin SMS.

Bonus si cash-back de la Raiffeisen Bank

Cu cardul de credit World Mastercard de la Raiffeisen poti primi un bonus de 150 lei daca aplici pentru cardul de cumparaturi pana pe 30 aprilie si platesti cu el in magazine sau online de minimum 500 lei pana pe 31 mai 2022. 

Exista si un procent alocat pentru cash-back la fiecare tranzactie, mult mai modest insa ca in exemplul precedent, de 0,5% din valoarea cumparaturilor efectuate in supermarketuri, benzinarii, farmacii, restaurante si cafenele din Romania. 

Libra Bank urca stacheta la 10%

Libra Internet Bank a lansat din 15 aprilie o serie de carduri de debit pentru persoanele fizice sub denumirea Avanpost.

Cardurile ofera 10% cash-back instant pentru cumparaturile realizate in reteaua de aproape 600 de Avanposturi online sau localizate in intreaga tara precum si 3 retrageri gratuite de la orice ATM din lume, in fiecare luna. 

Exista o varianta Gold, unde administrarea costa 4 lei/luna, si care ofera in plus asigurare de calatorie si acces in business lounge-ul din aeroportul Otopeni si o varianta Free, unde administrarea este gratuita. 

Marea majoritate a avanposturilor sunt reprezentate de restaurante, cafenele, frizerii, drogherii, bacanii, etc. 

Propunerile Revolut si ING Bank

Din aprilie 2022, clienții Revolut din Romania vor putea beneficia de 3% cashback, dar nu mai mult de 10 lei, atunci cand achizitionează orice tip de carburant din statiile Socar. Noua recompensa disponibila direct in aplicatie in sectiunea Recompense, poate fi utilizata de toți clientii Revolut, indiferent de planul financiar pentru care au optat. 

O alta recompensa interesanta la Revolut este cash-back-ul de 5% aferent achizitiilor din magazinele Flanco, 7% la elefant.ro sau cel de 10% din magazinele Lensa.

ING Bank propune ING Bazar, unde utilizatorii au acces in la o forma modificata de cash-back sub forma de reduceri. Astfel, ni aprilie exista o  reducere de 15% la comenzile prin Tazz (in limita a 25 lei), una de 30% la abonamentele Medlife (in limita a 300 lei), 5% la achizitiile de la Flanco, 3% la Socar si Auchan, etc. Utilizatorii cardurilor ING trebuie mai intai sa rezerve reducerile din aplicatie si apoi sa le utilizeze (majoritatea reducerilor sunt valabile la o singura tranzactie). 

Atentie la excese!

Cardurile cu recompense sunt tentante, mai ales in contextul in care preturile cresc, dar folosirea lor in exces are si riscuri. 

In cazul cardurilor de credit cu cash-back daca suma folosita pentru achizitii nu este returnata in perioada de gratie (in jur de 50 de zile) banca va percepe o dobanda a carei rata anuala este net superioara discontului sau cash-back-ului obtinut (de pilda, la cardurile Raiffeisen pomenite mai sus dobanda este de 22% pe an). 

Chiar si in cazul cardurilor de debit, folosirea programelor de recompensare a utilizatorilor poate genera cheltuieli care nu sunt neaparat necesare, doar in goana dupa reduceri, iar bugetul familiei poate avea de suferit. 

Refinantarea datoriei publice preseaza bugetul de stat

 

Desi ponderea datoriei Romaniei raportata la PIB se mentine in jurul a 50%, cresterea dobanzilor la noile imprumuturi cu scadente apropiate de 10 ani este ingrijoratoare, tara noastra conducand topul statelor UE.

Cifrele de mai jos apar intr-o statistica a Bancii Centrale Europene de la inceputul lunii aprilie si vizeaza dobanzile platite pentru bondurile guvernamentale pe termen lung de tarile din zona euro (bonduri in euro) si de cele care nu au adoptat inca euro in acest moment (bonduri in monedele nationale). 

Daca in martie 2021 Romania platea o dobanda de 2.96%, un an mai tarziu, in martie 2022, aceasta ajunsese la 6.20%. Suntem in acest fel intr-un nedorit top la nivelul UE pentru ca urmatoarea clasata in clasamentul dobanzilor mari este Ungaria cu 5,92%, urmata de Polonia cu 4,83% si Cehia cu 3,53%. 

De altfel, trebuie subliniat ca tarile din zona non-euro sufera mai tare la acest capitol (marimea dobanzilor la bondurile pe 10 ani) decat cele din zona euro, unde finantarea este mai facila. 

De pilda, Germania a trecut de la o dobanda negativa de -0,36% in martie 2021 la una pozitiva de 0,28% in martie 2022. 

Tendinta de crestere a dobanzilor se vede cu ochiul liber in toata Europa, numai ca una este sa ai o crestere de la cateva zecimi de procent la un procent de pilda si alta sa ai o dublare de la 2,9% la 6,2%, precum in cazul Romaniei. 

Doar inflatia este de vina?

Ar fi facil sa punem aceasta evolutie doar in baza inflatiei, care a depasit si la nivelul UE 7%, iar dobanzile au urmat natural aceasta tendinta. Ce ne facem insa ca in Cehia inflatia a sarit de 11% iar dobanzile la bondurile statului pe 10 ani sunt sub 4%?

In Polonia am avut de asemenea o inflatie de 10,9% la nivelul lunii martie 2022 (peste cea de 10,2% raportata in Romania), dar dobanzile sunt totusi mai mici. 

Doar Ungaria cu o inflatie de 8,5% sta oarecum mai aproape de noi, investitorii primind acolo dobanzi de 5,9%, deci marcand pierderi in termeni reali mai mici, dar sa nu uitam ca perceptia riscului fata de plasamentele din Ungaria a fost mai mare in ultima vreme pe fondul pozitiei tarii, in neconcordanta de multe ori cu cea a UE. 

Una peste alta, nu doar inflatia in crestere, ci si perceptia asupra riscului din partea cumparatorilor de bonduri ar fi o problema la noi.

De ce este importanta dobanda pe termen lung a bondurilor guvernamentale

Germania are o datorie publica mai mare ca a Romaniei, in jur de 70% din PIB. Cu toate astea, plateste o dobanda la bondurile pe 10 ani de mai bine de 20 de ori mai mica decat cea a Romaniei in conditiile in care are venituri mult mai mari raportate la PIB. 

Franta, cu 120% din PIB datorie publica la finalul anului 2020, are dobanzi pe termen lung de 8 ori mai mici ca Romania (0,78%) si deci un serviciu al datoriei publice (rambursari de datorie mai veche si achitare de dobanzi in contul datoriei actuale) mult mai usor de rulat. 

Problema in cazul economiei romanesti este ca datoria publica poate deveni mult mai repede nesustenabila desi aparent, raportata la PIB, nu pare exagerata. 

Dobanzile mari la care aceasta e refinantata si veniturile mici raporte la PIB (in jur de 30%) risca sa faca tot mai greu de suportat cheltuielile cu dobanzile fara ajustari dureroase in viitor, mai ales pe partea de cheltuieli cu asistenta si prestatiile sociale (poate nu si in ceea ce priveste bugetul de aparare, pus sub presiune in aceste vremuri).

5 pași simpli ca să faci cumpărături inteligente pentru Paște

 

Știm de când așteptai să-ți revezi familia strânsă în jurul mesei de Paște! Este un moment deosebit, pentru care ne pregătim riguros, cu feluri de mâncare alese și nelipsiții cozonaci și ouă roșii. Totuși, în contextul în care prețurile alimentelor (și nu numai!) s-au majorat, cumpărăturile pentru Paște implică, chiar mai mult decât în trecut, un efort financiar destul de mare din partea noastră. Așa că este important să avem grijă cât cheltuim și pe ce cheltuim ca să ne rămână bani până la următorul salariu. Vom vedea mai jos 5 pași simpli pe care îi poți face și tu ca să faci cumpărături într-un mod inteligent. 

Fă-ți o listă cu produsele de care ai nevoie

Alocă-ți câteva minute să te gândești de ce produse ai nevoie pentru masa de Paște, precum și pentru cadouri. Vizualizează fiecare fel de mâncare pe care îl vei pregăti, ca să stabilești ce vei cumpăra, apoi trece în dreptul fiecărui produs și cantitatea necesară. 
Este important să stabilești de dinainte produsele de care ai nevoie și cantitățile, ca să eviți riscul de a adăuga în coș mai mult decât ai nevoie. Lista de cumpărături este un instrument foarte util care te ajută să eviți cumpărăturile din impuls. 

Atenție la risipa alimentară!

Un aspect important atunci când întocmești lista de cumpărături este să ții cont și de câte persoane vei avea invitate la masă. Gândul că „este mai bine să rămână mâncare, decât să nu avem suficientă” ne face adesea să cheltuim mulți bani și să pregătim cantități foarte mari, care, în cele din urmă, vor rămâne în plus și vor fi aruncate. Un mod prin care ai grijă de bugetul tău este să cumperi numai atât cât ai nevoie. Dacă îți rămâne, totuși, mâncare, există diverse rețete pe internet care te învață cum s-o prepari și s-o refolosești. În plus, dacă ai animale fără stăpân prin vecinătatea locuinței, poți oricând să le oferi și lor o „masă festivă” din carnea gătită și rămasă de sărbători. În felul acesta, previi risipa alimentară. 

Stabilește-ți bugetul 

Următorul pas al planificării este stabilirea bugetului. După ce ai trecut pe lista de cumpărături ce și cât ai nevoie, pune în dreptul fiecărui produs și un preț estimativ. Acest lucru te ajută să faci un calcul preliminar. Apoi, în funcție de banii pe care îi ai la dispoziție (după plata ratelor, a facturilor etc.), hotărăște care este bugetul pe care îl poți aloca (astfel încât să îți mai rămână bani după sărbători) și dacă ai nevoie să mai ajustezi lista de cumpărături. 

Urmărește prețurile și promoțiile    

În perioada sărbătorilor, lanțurile de magazine vin în întâmpinarea clienților cu diferite promoții, așa că este important să fii la curent cu ele înainte de a pleca la cumpărături. Chiar și dacă nu găsești promoții la raft, alege cea mai bună ofertă de preț disponibilă. Dacă nu ești hotărât/ă să cumperi produse neapărat de la o anumită marcă, atunci extinde-ți „cercetarea” asupra aceluiași tip de produs, cu specificații similare, de la un alt brand și compară prețurile între ele. Astfel, vei face cea mai bună alegere. 

Atenție la raportul calitate-preț

Mai scump nu înseamnă neapărat mai bun! Este important raportul calitate-preț și, de cele mai multe ori, el este stabilit de fiecare dintre noi, în funcție de ce ne dorim. Compară produsele între ele și stabilește ce oferă fiecare pentru prețul pe care îl au. S-ar putea să găsești ceea ce ai nevoie la un preț mai mic. În cele din urmă, nu vei ști până nu testezi. 

Ce invatam din declinul bursier al UiPath?

 

Sa pierzi aproape trei sferturi din valoarea unui plasament in actiuni este o intamplare trista, dar care poate fi convertita intr-o experienta de viata utila. 

In urma cu aproape un an, in aprilie 2021, compania de tehnologie cu radacini romanesti, UiPath, debuta furtunos pe bursa americana. Capitalizare de 37 miliarde dolari dupa prima zi de tranzactionare si o apreciere considerabila raportata la pretul de inchidere al ofertei publice (74 dolari fata de 56 dolari). 

Curgeau cuvintele de lauda la adresa antreprenorilor, perspectivele erau luminoase, si aproape toti consultantii si analistii sfatuiau potentialii investitori locali sa includa neaparat actiunile PATH intr-un eventual portofoliu cu expunere pe pietele externe. 

Iar actiunile chiar pareau sa intre pe o traiectorie ascendenta, maximul ultimului an fiind de 90 dolari, atins in luna mai 2021. Numai ca de atunci a inceput si declinul iar azi (13 aprilie 2022) o actiune a ajuns sa valoreze doar 19 dolari pe fondul rezultatelor dezamagitoare raportate de companie, iar capitalizarea s-a prabusit la numai 10,7 miliarde dolari. 

Cum se simt cei care au cumparat la 70-80 dolari si contempla deja o pierdere de peste 70%? Ce ar fi de invatat din greseala lor?

Cateva lectii pentru investitori

In primul rand, sa nu confunde sperantele cu rezultatele palpabile. UiPath avea in momentul listarii venituri de 600 milioane dolari, dar capitalizarea sa era de 37 miliarde dolari.

Cat de exploziva sa fie cresterea pentru a ingloba o asemenea discrepanta? Mai mult, nici nu exista profit, era la capitolul detalii nesemnificative (nici acum nu este, tot pierderi raporteaza PATH). 

In al doilea rand, sa nu mai viseze frumos cand vine vorba de economie. UiPath promitea sa vanda programe care sa automatizeze activitatea din companii pentru ca managerii sa scada cheltuielile cu salariile. 

Suna frumos in teorie (evident, pentru actionarii care asteapta dividende in crestere si mai putin pentru viitorii someri), dar vazuse pana atunci cineva implementate cu succes si pe scara larga asemenea solutii? Nu cumva asteptarile erau prea mari, iar realizarile momentan destul de modeste? 

Si nu in ultimul rand, sa nu mai confunde marketingul cu ponturile de investitii, sa treaca mereu prin filtrul propriu orice informatie, sa analizeze cu atentie si sa nu ia decizii de cumparare a unei actiuni doar pentru ca ii vad pe multi altii procedand la fel. 

Se prefigureaza o noua vedeta a marketingului la BVB?

Spre finalul anului este asteptata listarea actiunilor Hidroelectrica la BVB intr-o oferta publica prin care Fondul Proprietatea isi va vinde detinerea de 20% din companie (probabil vom avea o listare duala, piata locala fiind cam mica pentru absorbtia intregului pachet).

Ca si in cazul UiPath, listarea va fi acompaniata de un cor de marketing apreciabil, “perla coroanei” economiei romanesti, “compania cu 40% marja de profit”, etc, etc.

Totusi, ce ar putea merge prost aici avand in vedere ca Hidroelectrica spre deosebire de UiPath nu vinde pielea ursului din padure, ci este un producator de energie electrica, ba mai mult unul care produce energie verde? 

Problema este chiar pragul record atins de pretul energiei electrice, care face ca evaluarile companiei sa fie super-optimiste, iar multipli bursieri la care vor fi oferite actiunile sa fie foarte probabil unii piperati. 

Pentru cei care vor doar sa isi plaseze banii pe termen lung, cum vor evolua actiunile in urmatorii 3-5 ani poate ca nu are atat de mare importanta, dar pentru cei care vor maximizarea investitiei pe termen scurt poate ar fi de luat in calcul sa astepte o vreme pentru ca piata sa le ofere aceste actiuni la preturi mai normale, atunci cand piata energiei se va mai calma.

Educatia financiara are ziua ei, dar cat de pregatiti suntem pentru urmatoarele crize?

 

La finalul lunii martie a.c., ziua de 11 aprilie a fost declarata Ziua Educatiei Financiare, printr-un proiect legislativ votat in Parlament cu o larga majoritate. Este un pas inainte, dar sunt necesari inca multi altii pentru ca romanii sa fie mai pregatiti in fata viitoarelor crize.

Tinand cont de slabele rezultate obtinute in studiile specifice de conationalii nostri (vezi studiul OECD din 2020 vizand alfabetizarea financiara, cu Romania printre codase), s-ar deduce de aici ca e loc din belsug pentru a promova in continuare programe educationale (educatia financiara a devenit disciplina optionala in scoli) si campanii de informare. 

Iar fata de situatia din 2011 de pilda, cand 41% dintre respondentii studiului „Nivelul de educatie financiara al romanilor” comandat de ARB si realizat de GFK Romania declarau ca nu au efectuat nicio comparatie intre oferte inainte de a achizitiona un produs financiar bancar, iar doar 41% dintre respondenti spuneau ca au citit contractul in intregime, lucrurile par ca s-au imbunatatit.  

Mai multe institutii publice si private au derulat programe de educatie financiara, s-au popularizat mecanismele si instrumentele pietelor financiare si s-au exersat principiile constituirii unui buget de familie sanatos, cu echilibru intre venituri si cheltuieli. 

Acum exista comparatoare de produse financiare, exista si alte site-uri specializate, publicul a aflat, de multe ori pe propria piele, ca trebuie sa citeasca de doua ori inainte de a semna o data si mai ales paragrafele cu litere mici. 

Ne sfatuim in continuare mai mult cu cei din cercul de prieteni si cunoscuti si apelam destul de rar la un consultant de specialitate, dar oamenii sunt in general mai bine informati decat la precedenta criza financiara. Este insa si suficient?

A crescut cantitatea de informatii, nu insa si contextualizarea lor

Chiar daca cei mai multi stiu de ce sa se fereasca in linii mari (supraindatorare, credit in valuta, produse cu un profund caracter speculativ pe partea de investitii) lipseste inca perceptia asupra oportunitatii. 

Faptul ca in 2021, cand dobanzile erau la minime istorice iar pietele de capital la maxime istorice depozitele cu dobanzi mici continuau sa creasca in ritm sustinutdenota ca mai avem inca de lucru la educatia financiara. Si nu doar pe partea descriptiva, pentru a invata cum sa folosim instrumentele financiare, ci si in profunzime, pentru a sti cand sa le folosim si cand sa le evitam. 

Intelegerea ciclurilor economice si a ciclurilor monetare ar fi pasul final in programele de educatie financiara, fara de care nu putem afirma ca avem un public educat financiar ci, cel mult, unul informat financiar. 

Degeaba stim ce sunt Robor si IRCC si multipli bursieri daca nu suntem siguri cand e cazul sa participam activ in acestea si cand se ne abtinem cu stoicism, cum sa recunoastem oportunitatile si cum sa evitam bulele. 

Cum vede Comisia Europeana cresterea competentelor financiare 

In Planul de acțiune pentru 2020, Comisia Europeana s-a angajat sa evalueze fezabilitatea unui cadru european privind competentele financiare. 

In urma publicarii rezultatelor evaluarii in 2021, CE si OCDE-INFE (Reteaua internaționala pentru educatie financiara a OCDE) au inceput o colaborare pentru dezvoltarea competentelor financiare pentru adulti. 

In viziunea respectivelor institutii, alfabetizarea financiara se refera la “o combinatie de constientizare financiara, cunostinte, abilitati, atitudini si comportamente necesare pentru a lua decizii financiare solide si, in cele din urma, pentru a obtine bunastarea financiara individuala”.

Obiectivul cadrului de competente financiare UE/OCDE-INFE pentru adulti este de a promova o intelegere comuna a competentelor financiare pentru acestia intre statele membre si autoritatile nationale, institutiile de invatamant, industrie si persoane fizice.

Factorii de decizie politica si proiectantii de programe vor trebui sa faca o selectie a celor mai relevante competente din acest cadru pentru a concepe programe, resurse si instrumente adaptate nevoilor specifice ale participantilor.

In exemplele sugerate, viitorii utilizatori ai cadrului de competente financiare vor putea sa selecteze si sa extraga cele mai relevante cunostiinte pentru anumite "etape ale vietii" specifice. 

De pilda, o persoana care primeste primul sau salariu va trebui sa dobandeasca un set de competente referitoare la evidentele financiare (depunerea fluturasilor de salariu pentru referinte viitoare), la economisire (intelegerea importantei de a pune in mod regulat banii deoparte) si la pensie (intelegand importanta planificarii pensiilor de la o varsta frageda). 

Un alt exemplu include asumarea unei ipoteci pentru a cumpara prima proprietate: aceasta decizie financiara importanta implica o intelegere a principalelor caracteristici ale ipotecii ca produs financiar si intelegerea implicatiilor financiare ale acestui angajament, inclusiv a impactului asupra venitului disponibil viitor si a consecintelor nerambursarii imprumutului (executarea silita). 

Cum spuneam insa, lipseste contextualizarea, sunt prezentate principalele produse si structuri financiare, se schizeaza principiile unui buget sanatos, dar lipsesc referirile la oportunitate si la schitarea unui strategii in functie de contextul economic general, o dimensiune care este lasata probabil pentru un nivel mai specializat. 

Costul creditelor va urca mai repede decat randamentul depozitelor

 

BNR a majorat dobanda de politica monetara la 3%, o miscare care se va reflecta imediat in valorile Robor si, cu o intarziere de cateva luni, dar probabil cu o amplitudine mai redusa, si in valorile indicatorului IRCC. 

Lupta bancilor centrale cu inflatia, care se dovedeste un fenomen global, a inceput cu strategii si viteze diferite. 

Daca piata muncii din SUA permite ajustari mai rapide, iar cresterile de dobanda au demarat, in zona euro Banca Centrala Europeana se arata inca reticenta in a creste costurile imprumuturilor pentru a incetini inflatia, economia regiunii dand inca semne de fragilitate. 

Insa in vreme ce media zonei euro ramane la 0%, exista tari europene care merg inca pe dobanzi negative de politica monetara: Elvetia -0,75% si Danemarca -0,6%.

In zona noastra, Romania se afla oricum in coada listei tarilor care au majorat dobanda de politica monetara (Ungaria are deja dobanda de politica monetara la 4,4%, Polonia la 3,5% iar Cehia la 5%). 

Costul creditelor va fi pus sub presiune tot anul

Asteptarile analistilor converg spre majorari viitoare ale dobanzii de politica monetara din partea BNR, tinta pentru acest an fiind in jurul valorii de 4%, iar indicii pietei monetare vor reflecta acest lucru deci si costurile creditelor vor fi majorate. 

Robor la 3 luni de pilda a avut o valoare de 4,62% pe 5 aprilie, data la care BNR a decis o noua majorare a creditelor, si urcase la 4,68% pe 6 aprilie. 

Cei care au creditele legate de Robor vor ingloba repede aceste noutati in costul ratelor, cei care se raporteaza la IRCC in calculul ratelor vor primi ajustari atenuate (de pilda valorile IRCC au fost cu 0,65 pp mai mici in trimestrul al patrulea din 2021 raportat la media Robor la 3 luni in aceeasi perioada) si decalate in timp (minim 3 luni). 

Din acest motiv, se recomanda ca cei care au inca algoritmul de calcul al ratelor legat de Robor sa faca demersuri pentru ca acest indicator sa fie inlocuit de IRCC. 

Dobanzile la depozite cresc, dar nu in acelasi ritm precum la credite

Dobanzile la titlurile de stat continua sa creasca cu pasi mici iar cele la certificatele disponibile in aprilie prin Trezorerii si Posta (programul Tezaur) au randamente de 4,8% pe an la maturitatea de 12 luni si 5,8% la 36 luni. 

In martie, dobanzile oferite erau de 4,5% la un an, 5,05% la 3 ani si 5,4% la 5 ani. 

Si dobanzile bancare la termen se misca. De remarcat, de pilda, oferta TBI Bank, care ofera pana la 6% pe an (4.65% la 6 luni, 5% la 12 luni, 5,50% la 24 luni, 6% la 36 luni). Si Banca Romaneasca a lansat o oferta speciala valabila pana pe 13 mai, prin care ofera 4,5% la 6 luni, 4,75% la un an si 5% la 2 ani, insa doar pentru banii noi care intra in banca. Pentru cei care au banii deja in banca, dobanzile remunerate sunt semnificativ mai reduse-3,20% la 6 luni, 3,75% la un an si 4,25% la depozitele pe 2 ani.

Este de asteptat ca pe masura ce o parte dintre debitori vor avea probleme la plata ratelor si bancile vor trebui sa constituie provizioane, dorinta de a bonifica mai bine depozitele la termen va creste odata cu nevoia de resurse suplimentare. 

Inflatia va oferi tot mai multe vesti proaste

In conditiile in care sanctiunile la adresa Rusiei sporesc, iar discutiile privind blocarea importurilor energetice sunt tot mai aprinse, preturile la gaze si petrol au spatiu de manevra in sus. Ca si cele la cereale, pe fondul scaderii ofertei (Rusia, Ucraina, Belarus si Kazahstan aduna impreuna 40% din productia de grau). 

Nu ne vom bucura prea mult deci de dobanzile mai mari la depozite, in conditiile in care inflatia ar putea fi mai mereu cu un pas inainte. 

De pilda, inflatia din zona euro a fost de 7,5% in martie, iar dobanzile la euro sunt mai peste tot minuscule (de pilda, intre 0-0,5% pe an in bancile romanesti la depozitele la termen, statul oferind in jur de 2% pentru certificatele de trezorerie in euro). 

Iar dobanzile in lei, chiar si cu 4,8% pe an, net, precum in oferta Tezaur din aprilie la 12 luni, raman semnificativ sub inflatia de 8,5% din februarie.