Raiffeisen Bank a fost amendata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor cu 50.000 de lei pentru practici incorecte in acordarea creditelor in franci elvetieni inainte de criza. In principal, banca este acuzata de incalcarea regulilor in ceea ce priveste modul de calcul al dobanzilor. Raiffeisen a anuntat ca va contesta decizia.
Totodata, ANPC a dispus incetarea practicilor comerciale incorecte. Decizia institutiei vine in urma solicitarilor facute de Guvernul Tudose si de Administratia Prezidentiala, care au cerut Autoritatii sa solutioneze un memoriu al Grupului Clientilor cu Credite in CHF.
La jumatatea acestei veri, in spatiul public au fost difuzate mai multe documente interne ale Raiffeisen Bank care detaliaza modul in care banca cu capital austriac a adus in Romania creditele in franci elvetieni in 2006 si cum a conceput acoperirea riscurilor aferente, inclusiv prin introducerea in contracte a unei clauze care ii acorda discretionar dreptul de a creste dobanda.
Debitorii cu credite in franci elvetieni au considerat ca banca si-a acoperit riscul valutar pe seama lor, inclusiv prin faptul ca a crescut dobanzile sub justificarea schimbarii conditiilor din piata financiara.
Banca nu a informat clientii cu privire la costurile viitoare
In urma analizarii solicitarii debitorilor, ANPC a ajuns la concluzia ca Raiffeisen a utilizat practici comerciale incorecte in cazul acestor imprumuturi cu privire la riscurile asociate si prezentate consumatorilor, prin faptul ca nu a informat in prealabil debitorii despre viitoare costuri ale creditului, ceea ce a determinat clientii sa ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.
Autoritatea mai spune ca banca nu a depus diligente in relatia cu consumatorul si nu s-a preocupat de gradul de indatorare la care poate ajunge acesta prin cresterea dobanzilor, Autoritatea mai considera si ca banca ar fi avut obligatia de a avertiza consumatorii cu privire la variatia cursului de schimb cu mai mult de 20% de la momentul semnarii contractului in valuta.
Mai mult, documentele interne arata ca Raiffeisen avea in vedere o conversie a portofoliului de franci dupa o apreciere de 15% a francului, lucru care nu s-a intamplat decat dupa ce cursul a crescut cu 80-90%.
La momentul aparitiei documentelor in presa, Raiffeisen Bank a transmis ca investigheaza autenticitatea "documentelor" aparute in spatiul public si, in cazul in care unele dintre acestea se dovedesc a fi copii ale unor documente interne autentice, se va investiga modul in care acestea au putut fi sustrase”.
Pe de alta parte, oficialii acestia sustineau ca banca a respectat intotdeauna legislatia aplicabila contractelor cu toti clientii sai. In plus, a propus, incepand din 2009, o serie de masuri de usurare a poverii financiare pentru clientii aflati in dificultate de a rambursa creditele, “chiar daca aceasta a insemnat costuri suplimentare de capital si diminuarea veniturilor bancii”.
Mai mult, banca a mentionat faptul ca portofoliul de credite in CHF nu a reprezentat si nu reprezinta o cifra semnificativa in bilantul sau: din totalul creditelor acordate clientilor persoane fizice, cele in CHF reprezinta 9%. In 2015, numarul acestora era de aproximativ 7.700 iar in vara acestui an mai erau circa 5.700, dintre care 40% au fost restructurate cel putin o data.
Totodata, ANPC a dispus incetarea practicilor comerciale incorecte. Decizia institutiei vine in urma solicitarilor facute de Guvernul Tudose si de Administratia Prezidentiala, care au cerut Autoritatii sa solutioneze un memoriu al Grupului Clientilor cu Credite in CHF.
La jumatatea acestei veri, in spatiul public au fost difuzate mai multe documente interne ale Raiffeisen Bank care detaliaza modul in care banca cu capital austriac a adus in Romania creditele in franci elvetieni in 2006 si cum a conceput acoperirea riscurilor aferente, inclusiv prin introducerea in contracte a unei clauze care ii acorda discretionar dreptul de a creste dobanda.
Debitorii cu credite in franci elvetieni au considerat ca banca si-a acoperit riscul valutar pe seama lor, inclusiv prin faptul ca a crescut dobanzile sub justificarea schimbarii conditiilor din piata financiara.
Banca nu a informat clientii cu privire la costurile viitoare
In urma analizarii solicitarii debitorilor, ANPC a ajuns la concluzia ca Raiffeisen a utilizat practici comerciale incorecte in cazul acestor imprumuturi cu privire la riscurile asociate si prezentate consumatorilor, prin faptul ca nu a informat in prealabil debitorii despre viitoare costuri ale creditului, ceea ce a determinat clientii sa ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.
Autoritatea mai spune ca banca nu a depus diligente in relatia cu consumatorul si nu s-a preocupat de gradul de indatorare la care poate ajunge acesta prin cresterea dobanzilor, Autoritatea mai considera si ca banca ar fi avut obligatia de a avertiza consumatorii cu privire la variatia cursului de schimb cu mai mult de 20% de la momentul semnarii contractului in valuta.
Mai mult, documentele interne arata ca Raiffeisen avea in vedere o conversie a portofoliului de franci dupa o apreciere de 15% a francului, lucru care nu s-a intamplat decat dupa ce cursul a crescut cu 80-90%.
La momentul aparitiei documentelor in presa, Raiffeisen Bank a transmis ca investigheaza autenticitatea "documentelor" aparute in spatiul public si, in cazul in care unele dintre acestea se dovedesc a fi copii ale unor documente interne autentice, se va investiga modul in care acestea au putut fi sustrase”.
Pe de alta parte, oficialii acestia sustineau ca banca a respectat intotdeauna legislatia aplicabila contractelor cu toti clientii sai. In plus, a propus, incepand din 2009, o serie de masuri de usurare a poverii financiare pentru clientii aflati in dificultate de a rambursa creditele, “chiar daca aceasta a insemnat costuri suplimentare de capital si diminuarea veniturilor bancii”.
Mai mult, banca a mentionat faptul ca portofoliul de credite in CHF nu a reprezentat si nu reprezinta o cifra semnificativa in bilantul sau: din totalul creditelor acordate clientilor persoane fizice, cele in CHF reprezinta 9%. In 2015, numarul acestora era de aproximativ 7.700 iar in vara acestui an mai erau circa 5.700, dintre care 40% au fost restructurate cel putin o data.
