Amnistie fiscala pentru depozitele din surse obscure

In incercarea de a face rost de bani pentru umplerea deficitului bugetar prefigurat pentru 2015, autoritatile iau in calcul mai multe surse neconventionale de venituri. Una dintre acestea o reprezinta banii negri ce se temeau pana acum sa poposeasca in banci.

Intr-un document elaborat Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget si obtinut de Mediafax, care contine mai multe propuneri de masuri fiscale, se pomeneste de "aministie fiscala - din 01.01.2015, toate depozitele bancare nou constituite unde este incerta sursa de provenienta a banilor se vor impozita cu o cota de minim 5%-9%".
In acest moment, la constituirea unui depozit bancar titularul trebuie sa precizeze sursa banilor (salariu, mosteniri, etc) iar in cazul in care acesta ar fi persoana publica, care trebuie sa depuna declaratie de avere, s-ar putea constata foarte usor daca banii respectivi au acoperire in veniturile oficiale. 

Ramane de vazut daca propunerea in cauza este reala sau doar o petarda electorala pe ultima suta de metri a campaniei.

Scade numarul insolventelor

Numarul companiilor intrate in insolventa de la inceputul anului a scazut cu 23% fata de perioada similara a anului trecut, inregistrandu-se in acest an 18.000 de insolvente, arata Registrul Comertului. 

Numarul mare de companii cu probleme era scuza preferata de bancheri pentru a justifica intarzierea reluarii creditarii.
Cel mai mare numar de companii intrate in insolventa a fost in Bucuretti-3.000 (evolutie contrara tendintei nationale, in crestere cu 1,5%) si in judetele Bihor, cu 1.200 insolvente (minus 12%), Dolj - 730 (-21%) si Brasov, cu 706 (in scadere cu 30%).

Topul judetelor cu insolvente reduse numeric (dar si cu activitate economica anemica) arata astfel: Calarasi, cu 77 insolvente (mai putine cu 53% fata de perioada ianuarie-octombrie 2013), Vaslui cu118 (- 68%), Neamt cu 132 (-44%) si Giurgiu cu 132 insolvente (-68%).

Marea Britanie limiteaza costul creditelor rapide

Autoritatile britanice au decis sa limiteze costul creditelor rapide incepand cu 2015, pentru a proteja consumatorii impotriva costurilor ridicate impuse de finantatori. Costul total nu va mai depasi suma imprumutata.

Limitarea costurilor este conceputa sub forma a 3 plafoane maxime:

• costul unui imprumut nu poate fi mai mare de 0,8% pe zi din suma imprumutata, ceea ce inseamna ca este permisa o dobanda maxima de 288% pe an
• penalizarile de intarziere nu pot depasi 15 lire sterline, iar dobanda si comisioanele aplicate in perioada de intarziere trebuie sa fie egale cu costurile percepute in conditii de rambursare normale;
• costul total al creditului este de maxim 100% din suma imprumutata pe toata perioada de rambursare. Acest cost include toate dobanzile, comisioanele, penalizari de intarziere si orice alt cost auxiliar.

Prin urmare, un client va plati maxim de 2 ori mai mult decat a imprumutat, iar la un imprumut pe 30 zile, costul maxim este de 24% din suma imprumutata.

“Daca plafonul maxim ar fi fost mai mic, atunci riscam sa nu avem o piata viabila, iar daca ar fi fost mai mare atunci nu ar fi fost suficient pentru a proteja debitorii”, afirma directorul executiv al autoritatii de supraveghere (Financial Conduct Authority), Martin Weatley.

Autoritatea estimeaza ca din cauza noului plafon, 11% din clientii actuali nu vor mai avea acces la credit, deoarece se considera ca finantatorii vor impune criterii mai stricte de selectie. Acest lucru nu reprezinta insa neaparat un dezavantaj, deoarece de multe ori, aceste credite faceau mai mult rau clientilor decat daca nu le-ar fi obtinut deloc.

Restrictiile se vor aplica doar pentru creditele pe termen scurt cu costuri ridicate. Plafonul urmeaza sa fie revizuit in 2017.

Si in Romania exista credite de acest tip – denumite credite rapide sau pana la salariu – iar DAE la aceste imprumuturi ajunge si la 5000%. Introducerea unor restrictii similare privind costul creditelor ar fi din acest punct de vedere binevenita, pentru a proteja consumatorii.

Chiar daca sumele imprumutate sunt de valori mici, penalizarile si rostogolirea repetata a creditului la scadenta fac uneori ca datoria sa creasca alarmant in timp, iar clientii sa ajunga in stadiul de supraindatorare.

Volksbank a confirmat ca pregateste solutii pentru clientii cu credite in franci

Volksbank a precizat intr-un comunicat de presa ca lucreaza la o solutie dedicata clientilor care au in derulare credite in franci elvetieni.

“In ceea ce priveste creditele in franci elvetieni (CHF), intr-adevar, banca studiaza mai multe scenarii si lucreaza la diferite solutii pentru a-si ajuta clientii la plata datoriilor”, se mentioneaza in comunicatul Volksbank.
Banca nu a dat informatii suplimentare cu privire la schema de ajutor pe care o are in vedere, semnaland doar ca inca se lucreaza la ultimele detalii ale ofertei.

In urma cu cateva zile au aparut informatii pe retele sociale ca Volkabank se gandeste sa propuna clientilor o oferta de conversie la curs cu mult sub cel actual, ceea ce ar echivala cu o stergere a unei parti din datorie. Acest lucru ar duce la scaderea semnificativa a ratei lunare.