Consilul Fiscal: Electorata creste costul total, dar face ratele mai mici

Consiliul Fiscal a efectuat o simulare cu privire la efectele programului de stat pentru credite restructurate. Clientii care apeleaza la acest program ajung sa suporte in total costuri mai mari cu dobanda, dar vor achita rate mai mici.

Electorata este un program care permite clientilor cu credite sa solicite o restructurare la banca. Cu aceasta ocazie, perioada de rambursare se extinde cu 2 ani, iar rata lunara se poate reduce cu pana la 35%.

Consiliul Fiscal a simulat un grafic de rambursare pe baza unui exemplu de credit considerat reprezentativ: un imprumut de 26.651 lei, cu o perioada ramasa de 6 ani, acordat la o dobanda anuala efectiva de 10,2%.

Daca nu apeleaza la restructurare, clientul va achita in urmatoarele 72 de luni o rata de 496,42 lei. In total, el va plati bancii o dobanda de 9.087 lei. El nu va beneficia in schimb de niciun ajutor de stat.
In cazul in care apeleaza la programul de stat, costul cu dobanda va creste, deoarece perioada de rambursare a creditului se va extinde cu 2 ani. In cazul in care solicita reducerea maxima a ratei la credit de 35%, rata la credit se va reduce la 322,7 lei in urmatorii 2 ani. Ulterior, el va plati inca 6 ani o rata de 449 lei. 

In total, costul cu dobanda va fi de 13.419 lei, cu 4.300 lei mai mult decat in situatia in care nu ar fi solicitat o restructurare. O parte din acesti bani (1.293 lei) ii va recupera de la stat, cu ajutorul deducerii fiscale. Per total, restructurarea il va costa cu 3.038 lei mai mult.

Avantajul principal este ca va plati rate mai mici. In primii 2 ani, el va avea de achitat o rata cu 35% mai redusa, iar in urmatorii 6 ani – o rata cu aproape 10% mai redusa.

“Se poate aprecia ca existe sanse rezonabile ca propunerea legislativa sa fie mai putin atractiva in cazul debitorilor care nu inregistreaza intarzieri la plata (circa 90% din total debitorilor eligibili au intarzieri la plata mai mici de 15 zile), in conditiile in care acestia nu ar intentiona sa se indatoreze suplimentar, si in acealasi timp mai atractiva pentru cei care inregistreaza deja intarzieri mai semnificative in serviciul datoriei (dar pana in 90 de zile), dar care reprezinta sub 10% din debitorii eligibili”, se arata in opinia trimisa de Consiliul Fiscal.

Costul anual al programului este estimat de Consiliul Fiscal la cel mult 0,1% din PIB.

Creditele pentru populatie continua sa scada

Datele publicate de BNR arata ca activatea de creditare a populatiei isi mentine tendinta de scadere, soldul creditelor diminuandu-se cu inca 0,75% in luna mai 2014.

Fata de inceputul anului, a avut loc o contractie cu 1,5%, in conditiile in care creditele pentru locuinte si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere.

In ultimii ani, motorul creditarii l-a reprezentat programul Prima Casa, care asigura bancilor volume importante de noi credite. 

In urma cu 1 an, insa, componenta in euro (cea care a contribuit decisiv la succesul programului) a fost eliminata, noile credite fiind disponibile doar in lei. Efectul nu a fost unul imediat, deoarece in a doua jumatate a anului trecut, soldul creditelor imobiliare a continuat sa se majoreze intr-un ritm asemanator cu perioada anterioara (aproximativ 5% pe semestru). In primele 5 luni din acest 2014, insa cresterea este de numai 1,2%. 

In ceea ce priveste creditele de consum, soldul acestora continua sa scada lent, ajungand in mai 2014 la numai 51,7 miliarde lei, fata de 73 miliarde lei, cat era la momentul declansarii crizei financiare (octombrie 2008).

Oferta Electrica s-a finalizat la pretul minim din prospect

Pretul final de subscriere in cadrul ofertei publice de actiuni Electrica a fost 11 lei pe actiune, acesta fiind pretul minim stabilit in prospect.

Persoanele fizice care au subscris in primele 5 zile lucratoare ale ofertei au beneficiat de un discount de 5%, astfel ca au obtinut un pret de subscriere de 10,45 lei pe actiune. 

Numarul final de actiuni oferit pentru transa investitorilor de retail – atat mari cat si mici -  a fost de 37,2 milioane de titluri, se arata in anuntul facut de Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediari ai ofertei publice.

Ponderea totala a titlurilor alocate catre investitorii de retail a ajuns in final la 20%, fata de 15% cat era prevazut initial, ca urmare a gradul mare de subscriere inregistrat pe aceasta transa.

De ce nu mai obtin credite IMM-urile?

Numarul companiilor care nu detin credite de la banci sau IFN a crescut de la 65% la 71% in perioada octombrie 2013 - martie 2014 fata de semestrul anterior, conform unui sondaj efectuat de BNR in randul a aproximativ 10.000 de companii, din care 80% sunt IMM-uri.

Cele mai multe companii care detin imprumuturi sunt corporatii sau firme care activeaza in sectorul agricultura. La polul opus se afla IMM-urile si companiile din sectorul servicii si utilitati.

Criteriul principal dupa care companiile au ales o anumita institutie financiara este relatia de afaceri pe care firma o detine cu aceasta din urma, 46% dintre companiile cu credite luand decizii de creditare dupa acest principiu.

Ce ingreuneaza accesul la finantare?

Cele mai insemnate obstacole pentru companii in a accesa resurse financiare de la banci sau IFN-uri sunt reprezentate de nivelul prea ridicat al dobanzilor si comisioanelor, cerintele privind valoarea sau tipul garantiei, clauzele contractuale si birocratia.

Impactul acestora este in cea mai mare masurare simtit de catre cei care detin deja credite bancare, companiile fara datorii de acest tip fiind relativ neutre la aceste cerinte din partea institutiilor financiare. Situatia observata per ansamblul companiilor se regaseste in linii mari si la nivelul IMM, insa corporatiile resimt mai puternic dificultatile exprimate la nivel agregat.

In vreme ce aproximativ 54% dintre companii au declarat ca nu au nevoie de finantare, 30% considera ca nivelul actual al costului finantarii deja afecteaza activitatea sau capacitatea companiei de a rambursa imprumutul.

Majoritatea celor care detin credite (circa 70%) nu au observat o modificare a conditiilor atasate creditelor detinute, in vreme ce aproximativ 21% considera ca acestea s-au inasprit.

Cat este dispusa o companie sa plateasca lunar fata de prezent?

IMM-urile ar fi dispuse sa plateasca 5.500 de lei pe luna pentru un credit (mediana valorilor indicate de IMM), in timp ce corporatiile s-ar angaja la un credit ce presupune o obligatie de plata lunara de 100 000 de lei (mediana valorilor indicate de corporatii). 

Aproximativ 52% dintre cele care au credite in lei si 57% dintre cele care au credite in euro au indicat ca intentia principala este aceea de a isi reduce gradul de indatorare, nefiind interesate sa mai obtina finantare bancara indiferent de cost. Proportia acestora este in crestere fata de sondajul derulat in septembrie 2013. 

Cea mai mare parte dintre firmele care ar fi interesate de contractarea de credite bancare au declarat ca ar suporta doar un cost foarte scazut al finantarii, intre 0,1% si 3% atat pentru creditele in lei, cat si pentru creditele in euro. 

In prezent, majoritatea IMM-urilor (28%) cu credite in moneda nationala au o rata medie a dobanzii intre 9% - 11% la credite in lei, 24% platesc o rata medie intre 7% - 9%, iar 20% dintre acestea au dobanzi medii sub 7%. Cea mai mica pondere, de aproximativ 13% suporta o dobanda medie de peste 13%. 

La euro, rata medie a dobanzii se ridica la niveluri intre 5% si 7% pentru 28% dintre IMM-uri. Peste 21% au credite cu o dobanda medie intre 7% si 9%, iar la 19% dintre acestea dobanda depaseste acest prag. In ceea ce priveste dobanzi mai micide 3% se intalnesc numai in cazul a 11% dintre IMM-uri.

IMM-urile se declara deja afectate de nivelul prezent al dobanzilor, indiferent de moneda de acordare a creditelor. Situatia este similara cu cea identificata la momentul sondajului anterior efectuat in septembrie 2013. 

Spre deosebire de IMM, care reflecta tendinta la nivel agregat, corporatiile ar putea suporta si rate ale dobanzii mai mari, indeosebi la finantareain moneda nationala (27% dintre corporatii indica o rata maxima a dobanzii intre 3% si 8% pentru credite in lei si 15% indica o rata maxima a dobanzii intre 3% si 5% pentru credite in euro).

In prezent insa, 46% dintre corporatiile cu credite in lei beneficiaza de o rata medie a dobanzii sub 7%, iar la euro, 46% dintre acestea achita o dobanda medie intre 3% si 5%.

Riscul de credit, disciplina la plata nesatisfacatoare si puterea de negociere scazuta a conditiilor de creditare ale IMM pot explica aceste diferentieri facute de catrebanci prin costul finantarii.

Corporatiile indica o capacitate mai buna de a face fata unor posibile cresteri ale ratelor dobanzii, atatin monedanationala, cat si in euro (un soc intre 1 si 3 puncte procentuale este cel mai usor de suportat).

Guvernul a aprobat Electorata

Guvernul a aprobat programul de restructurare a creditelor, cunoscut sub denumirea de Electorata, ce permite acordarea de deduceri fiscale pentru ratele la credit.
Venitul minim al persoanelor eligibile s-a majorat de 2.000 lei la 2.200 lei pe luna, iar reducerea permisa a ratei lunare in urma restructurarii va fi de 35% fata de 50% cat s-a propus initial, infomeaza Mediafax.

Deducerea fiscala este de maxim 900 lei pe luna si se va putea aplica in perioada 2015-2016. Astfel, beneficiul maxim obtinut de contribuabil este de 144 lei pe luna, prin reducerea sumei impozabile. 

Programul este destinat doar pentru persoanele care obtin venituri din salarii si pensii. Scopul acestui program este sa incurajeze consumul populatiei, prin diminuarea temporara a ratelor la credit.

Garantiile fondurilor de pensii conduc la plata unor pensii mici

Garantiile pe care fondurile de pensii private trebuie sa le asigure creste riscul ca participantii sa obtina in final o pensie mica. Banii ajung sa fie investiti nu in functie de interesele consumatorilor, ci dupa interesele administratorului, arata un studiu al Bancii Mondiale. 

In Romania, ca intr-o serie de alte tari din Europa Centrala si de Est, fondurile de pensii private ofera asa-numita garantie a randamentului minim. Conform legii, administratorul are obligatia sa investeasca banii, astfel incat sa genereze un randament cel putin egal cu minimul legal.

Daca timp de 2 ani, randamentul fondului este mai mic decat randamentul minim, atunci fondul se desfiinteaza, iar participantii vor fi mutati la un alt fond existent pe piata.

Aceasta garantie a fost conceputa pentru a oferi un plus de siguranta consumatorilor. Indiferent de fondul ales, ai garantia ca banii tai nu vor fi blocati intr-un fond ineficient.

Banca Mondiala: Banii nu sunt investiti cu scopul de a genera venituri mari la pensie

Un studiu publicat de economisti ai Bancii Mondiale (Riscul pensiilor si supravegherea bazata de riscuri in fondurile de pensii cu contributii definite) arata insa ca aceasta garantie nu este in avantajul consumatorilor. 

Acest lucru deriva din modul in care se determina randamentul minim. Conform normelor ASF, randamentul minim se calculeaza in Romania, pe baza performantelor inregistrate de toate fondurile de pensii active.

Prin urmare, randamentul minim se modifica in timp. Daca fondurile performeaza bine, randamentul minim creste. Iar daca piata merge prost si randamentul minim devine mai mic.

Aceste cerinte forteaza administratorii sa aloce banii in portofolii, care nu sunt optime. In loc sa caute sa investeasca banii astfel incat la momentul pensionarii, consumatorul sa acumuleze cat mai multi bani, administratorii isi concentreaza atentia pe performantele pe termen scurt.

In plus, randamentul minim duce la aparitia unui efect de turma, in sensul ca toate fondurile ajung sa aloce banii in mod similar, respectiv in portofolii ineficiente pe termen lung.

“Nu este iesit din comun sa gasesti salariati la nivelul administratorilor ale caror atributii sa fie estimarea, ghicirea sau spionarea portofoliilor competitorilor”, se mentioneaza in studiul Bancii Mondiale. 

Efectul vizibil al acestor decizii se reflecta in structura portofoliilor, care este foarte asemanatoare intre fonduri. Asa cum Conso.ro a semnalat anterior, pana si detinerile de actiuni sunt similare la fondurile din Romania.

Competitia pe termen scurt este excerbata de aceste garantii, motiv pentru care administratorii prefera instrumente sigure (titluri de stat, obligatiuni, depozite bancare). Valoarea acestora nu inregistreaza modificari semnificative in timp, astfel ca fondul nu risca sa scada brusc sub randamentul minim.

Garantia contributiilor duce la portofolii conservatoare

O alta garantie impusa in Romania este cea a contributiilor platite. Legea prevede ca un participant nu poate primi in momentul pensionarii o suma mai mica decat valoarea contributiilor platite (mai putin comisioanele retinute de administrator).

In cazul in care suma acumulata la fond scade sub nivelul contributiilor, administratorul trebuie sa compenseze pierderea din propriul capital. Conform legii, ei trebuie sa constituie provizioane tehnice, pentru a acoperi eventualele pierderi. 

In aceste conditii, deciziile investitionale vor cauta sa limiteze activarea garantiei si pierderile pe care le-ar putea suferi administratorii, arata studiul Bancii Mondiale. 
Astfel, obiectivul initial al fondului – acela de a investi banii in functie de interesele consumatorilor – nu mai este cel prioritar. Dimpotriva, politica investitionala este orientata spre investitii sigure, care limiteaza pierderile administratorilor.

Fondurile de pensii din Romania aloca peste 80% din active in investitii care genereaza venituri din dobanzi. Aceasta strategie este prezentata publicului larg ca una prudenta, care pune pe primul plan siguranta investirii banilor.

Autorii studiului realizat de Banca Mondiala prezinta insa lucrurile dintr-o alta perspectiva. Fondurile de pensii cu portofolii conservatoare risca sa genereze pensii mici in viitor. Administatorii aloca banii in portofolii ineficiente care nu vor putea asigura beneficii adecvate la momentul pensionarii.

Ce dobanzi incaseaza IMM-urile pentru depozitele in lei?

Daca in cazul persoanelor fizice rata dobanzii a scazut chiar si sub 2% la depozitele in lei, nici IMM-urile nu stau mai bine la capitolul castiguri provenite din economiile depuse la banca. In cazul firmelor, dobanzile  incep chiar de sub 1%, pentru scadenta de o luna. 

Ratele de dobanda au scazut in principal pe fondul reducerii semnificative a ratelor de referinta interbancare Robor, pana la niveluri de sub 2,9% pe toate scadentele. 

Printre bancile care au dat tonul reducerilor, pana sub nivelul de 2% in cazul ofertei adresate companiilor, se numara banci de talie mare precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Tiriac Bank, Volksbank si ING Bank.

In vreme ce in cazul persoanelor fizice, aceste dobanzi sub 2% sunt afisate momentan doar in cazul perioadelor scurte de timp, in cazul IMM-urilor acestea au invadat toate scadentele de pana la 1 an.

Spre exemplu, pentru un depozit de 10.000 lei, cele mai mici dobanzi sunt oferite de BRD (0,7%), BCR si UniCredit Tiriac Bank (0,8%), precum si de Raiffeisen Bank (0,85%), pentru economii depuse pe 1 luna.

Urmatoarele banci clasate in topul cu cele mai mici dobanzi pentru depozitele pe o luna sunt Volksbank si ING Bank (1,5%), Bancpost si CEC Bank (1,75%), BRD (1,8%), Millennium Bank (1,9%).

Si in cazul scadentei de 12 luni se intalnesc dobanzi mai mici de 2%, respectiv de 1,4% in cazul BCR, 1,7% in cazul BRD, 1,75% - Credit Europe Bank si 1,8% in cazul Volksbank si UniCredit Tiriac Bank.

Clientii mai pot insa beneficia si in prezent de dobanzi mai mari, de pana la 4-4,5%, in functie de scadenta aleasa. Cele mai mari niveluri sunt practicate insa de banci mici, precum TBI Bank, Libra Bank, Nextebank, ProCredit Bank sau Banca Feroviara.

Leasing auto: In ce moneda se poate plati valoarea reziduala?

Intrebare: Valoarea reziduala se poate plati in moneda leasingului?
De plida, daca leasingul este facut in EUR, stiu ca am mai platit in avans in EUR si TVA in LEI separat la rata, dar se poate plati si valoarea reziduala la fel?

Raspuns: Valoarea reziduala se plateste in lei, indiferent de moneda contractului, deoarece toate facturile de leasing sunt emise in moneda nationala, prin conversia ratei din moneda contractului in moneda nationala, la cursul agreat prin contract.

In cazul in care contractul prevede ca moneda euro, puteti face o depunere in euro, anuntand compania de acest lucru, insa in final achitarea facturii se va face tot in moneda nationala, printr-un schimb valutar. 

In acest sens, trebuie sa aveti in vedere ca suma in euro depusa sa fie acoperitoare si pentru eventualele comisioane/taxe de schimb valutar si/sau transfer.

Cum va fi gestionat nepotismul din ASF?

ASF a decis adoptarea unui cod de etica si integritate pentru a elimina conflictele de interese care pot sa apara ca urmare a relatiilor de rudenie dintre salariatii institutiei si angajatii din institutiile supravegheate.

“Pentru a evita favoritismele si unele situatii stanjenitoare pentru salariatii ASF si pentru membrii Consiliului, nu vor mai fi angajate in cadrul Autoritatii persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin de pana la gradul al II-lea cu persoane din cadrul ASF”, se arata intr-un comunicat al autoritatii.

Avand in vedere ca ASF are un personal supradimensionat, aceasta regula nu va avea vreun efect vizibil pe termen scurt, deoarece nu se intrevad angajari noi de personal in viitorul apropiat. 

In plus, codul de etica prevede ca salariatii si membrii Consiliului nu vor putea detine o functie in care unul dintre acestia are posibilitatea sa controleze (direct sau indirect), sa verifice, sa proceseze, sa aprobe sau sa analizeze in vreun fel documente (indiferent de suportul sau formatul in care aceastea se gasesc) care decurg din activitatea sotului/sotiei, altei rude sau a unui afin de gradul al II-lea inclusiv.

Taxe mai mici la tranzactiile bursiere

Autoritatea de Supraveghere Financiara a redus taxa suportata de cumparator pentru tranzactiile cu instrumente financiare de la 0,08% la 0,06%.

In plus, enitatile autorizate vor fi scutite de la plata unei taxe de 10.000 lei, atunci cand solicita informatii din partea autoritatii cu privire la modul de aplicare a legii si reglementarilor.

“ASF a luat primele masuri pentru diminuarea barierelor de pe piata de capital. Acestea includ schimbari de legislatie si o reducere semnificativa a comisioanelor de tranzactionare”, afirma Misu Negritoiu, presedintele ASF.

Aceste masuri sunt rezultatul unor propuneri realizate unui grup de lucru, infiintat de ASF in noiembrie 2013, care isi propune sa elimine barierele de pe piata de capital. Din grup fac parte reprezentanti ai autoritatilor de stat, ai industriei financiare si consultanti financiari.

Autoritatea de Supraveghere Financiara a redus taxa suportata de cumparator pentru tranzactiile cu instrumente financiare de la 0,08% la 0,06%.

In plus, enitatile autorizate vor fi scutite de la plata unei taxe de 10.000 lei, atunci cand solicita informatii din partea autoritatii cu privire la modul de aplicare a legii si reglementarilor.

“ASF a luat primele masuri pentru diminuarea barierelor de pe piata de capital. Acestea includ schimbari de legislatie si o reducere semnificativa a comisioanelor de tranzactionare”, afirma Misu Negritoiu, presedintele ASF.

Aceste masuri sunt rezultatul unor propuneri realizate unui grup de lucru, infiintat de ASF in noiembrie 2013, care isi propune sa elimine barierele de pe piata de capital. Din grup fac parte reprezentanti ai autoritatilor de stat, ai industriei financiare si consultanti financiari.

Credite imobiliare cu cadouri in bani

BRD atrage clienti cu premii in bani de pana la 800 lei la acordarea de credite imobiliare. Campania dureaza pana pe 19 octombrie 2014.

La obtinerea unui credit imobiliar, clientii primesc un gift card in valoare de 400 lei. Persoanele care aleg sa isi incaseze salariul la banca, primesc un cadou de 800 lei.

“Prin acordarea Gift Cardurilor cu sume garantate, promotia noastra doreste sa acopere partial, diversele cheltuieli ocazionate de achizitionarea si amenajarea unei locuinte”, afirma Adrian Jantea, director comercial pentru clientela persoane fizice la BRD.

Banca a modificat totodata oferta de credite imobiliare, oferind o reducere pentru clientii care isi incaseaza salariul la BRD. La creditele in lei, marja dobanzii scade cu aproximativ 0,1 puncte procentuale, iar la euro cu 0,25 puncte procentuale.

Fitch reconfirma ratingul Bancii Transilvania

Banca Transilvania a primit, din partea Fitch Ratings, reconfirmarea ratingului BB-, cu perspectiva stabila, pentru finantarile in valuta pe termen lung si B pentru cele pe termen scurt.

Agentia de rating considera ca banca are o capitalizare adecvata si un nivel corespunzator al lichiditatii.

Factorii principali care au condus la aceasta decizie sunt baza stabila de depozite, profitabilitatea sustenabila, concentrarea scazuta a portofoliului de credite, cota redusa de credite in valuta si acoperirea adecvata cu provizioane a creditelor neperformante.

“Atat ratingul Fitch, cat si rezultatele bancii reflecta faptul ca BT are o strategie adecvata vremurilor. Avem o creditare prudenta, cu accent pe dispersia riscurilor si, in acelasi timp, o baza solida de depozite”, afirma Omer Tetik, directorul general al bancii.

BCR: Vanzarile de credite imobiliare in lei concureaza cu Prima Casa

BCR a inregistrat o crestere rapida a cererilor de credite imobiliare in lei, astfel ca vanzarile pentru imprumuturi de acest tip au ajuns sa concureze cu cele ale creditelor Prima Casa.

Pe parcursul primelor 5 luni din acest an, banca a cunoscut o crestere de peste 4 ori a vanzarilor de credite ipotecare in lei, comparativ cu aceeasi perioada din 2013.

“Acesta este un semnal puternic ca piata imobiliara este pe un trend ascendent sustenabil, tranzactiile imobiliare putand fi sustinute din activitatea de baza a bancii”, afirma Andrew Gerber, director produse retail la BCR.

Banca recomanda creditele Prima Casa pentru familiile tinere care nu au reusit sa acumuleze un avans prea mare. La creditele ipotecare, BCR considera ca timpul mai scurt de raspuns si dobanda fixa pe primii 5 ani reprezinta principalele avantaje. Dintre clientii care solicita credite ipotecare, 75% aleg varianta cu rate fixe in primii ani.

Costul creditelor in lei a ramas blocat in ultimul an

Desi multe banci deruleaza promotii la creditele de nevoi personale in lei, DAE medie a scazut destul de putin de la inceputul anului, intrucat unele banci au mers contra curentului, scumpind imprumuturile. In medie, costul total a coborat cu aproximativ 0,2 pp, pana la 15,1%.

In ultimele 12 luni, DAE medie la creditele de nevoi personale este aproape nemodificata, dupa in prima jumatate a lui 2013, a avut loc o scadere destul de alerta a costurilor (- 1,6 pp). Motorul ieftinirii de atunci a fost declinul dobanzilor interbancare. Acestea au scazut cu aproape 1,45 pp, ceea ce a dus la ieftinirea masiva a creditelor fara a fi neaparat necesara reducerea marjelor fixe de dobanda si a altor costuri din partea bancilor. 

Pe de alta parte, in prezent Robor se afla cam la acelasi nivel la care se situa la finele anului trecut, desi in prima parte a anului inregistrase un salt de peste 2 puncte procentuale. Ulterior insa scaderea a reinceput. Astfel, daca sfarsitul anului s-a incheiat cu un Robor la 3 luni de 2,44%, in prezent acesta este 2,39%.

Prin urmare, diminuarea costurilor creditelor noi aflate in portofoliul bancilor a survenit in principal pe fondul promotiilor lansate de o serie de banci. Influenta promotiilor nu este insa atat de mare intrucat multe dintre institutiile de credit au ales sa prelungeasca promotiile lansate inca de anul trecut.

Totodata, cateva banci au decis sa revina la costuri usor mai ridicate, urcand DAE la creditele noi in lei cu cateva puncte procentuale, anualand o parte din scaderile anterioare.

Pe ansamblu, numarul creditelor cu dobanda anuala efectiva (DAE) de 10% este din ce in ce mai mare, existand chiar si o situatie in care a scazut chiar si sub acest prag. De aceasta oferta, pot beneficia doar clientii care doresc credite de peste 40.000 lei pe o perioada de maxim 2 ani.

Cum se pot corecta pensiile nesimtite?

Un anumit numar de pensionari incaseaza de la stat pensii nesimtit de mari. Masurile adoptate de Portugalia ar putea fi binevenite si la noi, pentru a corecta abuzurile din trecut.

In Romania, salariul mediu net pe economie este de 1.700 lei pe luna, insa anumite persoane beneficiaza de pensii speciale, care pot trece si de 10.000 lei pe luna. Impozitarea mai dura a acestor venituri ar putea fi o solutie pentru a restabili echitatea sociala.

In 2012, Portugalia a introdus un sistem de taxare speciala a veniturilor din pensii, cotele de impozitare fiind cuprinse intre 3,5% si 5% pentru cei cu venituri de peste 1.000 euro. Pentru sumele ce depasesc 4.600 euro pe luna, se aplica suplimentar o cota progresiva cuprinsa intre 15%-40%. 

Conform datelor publicate de guvernul portughez, doar 13% dintre pensionari ajung sa fie taxati.

Din 2015, cota de impozitare urmeaza sa fie redusa la 2% pentru pensiile mai mici de 2.000 euro. Pentru sumele ce depasesc acest prag, cota de impozitare este progresiva si ajunge la 40% pentru ce depaseste 7.100 euro.

CEC introduce microcredite pentru agricultura

CEC Bank a lansat microcreditele pentru agricultura, in baza conventiei incheiate cu Ministerul Agriculturii  si Dezvoltarii Rurale, pentru derularea sumelor puse la dispozitie din fonduri speciale de stat, in valoare de 16,6 milioane  lei.

Banca va acorda credite pentru investitii in domeniul agricol in valoare de maximum 15.000 euro, pe o perioada de maxim 120 luni. De asemenea, clientii vor putea obtine credite pentru asigurarea contributiei proprii aferente proiectelor de investitii selectare prin PNDR, in valoare de pana la 75.000 euro.

Creditele pentru sustinerea productiei agricole pot avea o valoarea maxima de 25.000 euro, pe o perioada de cel mult 2 ani.

Rata dobanzii este de 6,1%, iar comisionul de acordare este zero. Clientii mai datoreaza un comision de analiza de 0,4%, un comision de gestiune de 0,04%, aplicat lunar la sold si un comision de evaluare a garantiilor.

Facilitatile beneficiaza de garantii financiare emise de Fondul de Garantare a Creditului Rural, de maxim 80% din suma imprumutata.

Studiu: Jumatate dintre cei care au economisit bani in 2013 i-au pastrat in numerar

Aproximativ 50% dintre cei care au economisit bani in 2013 i-au pastrat in numerar, 26% in depozite la termen si 19% in conturi de economii, se arata intr-un studiu solicitat de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.

Numerarul este perceput ca fiind un instrument sigur de economisire de catre cei cu un grad scazut de informare despre banci si de catre cei care nu au incredere in banci. 

Depozitele la termen sunt considerate o metoda sigura de economisire de catre persoanele care au incredere in banci (37%), stiu ca depozitele pot fi recuperate in caz de faliment (39%) sau stiu ca FGDB garanteaza depozitele (39%). 
Aproximativ 69% dintre cei care economisesc o fac din prudenta, insa principalele motive pentru care romanii nu economisesc le reprezinta veniturile mici si cresterea cheltuielilor curente. Astfel, mai putin de un sfert dintre respondenti au pus bani deoparte in ultimul an. Suma medie economisita lunar reprezinta in jur de 20% din venitul lunar. Pe de alta parte, 40% dintre respondenti au declarat ca nu vor economisi in 2014. 

Rezultatele provin din cel mai recent studiu al FGDB in randul populatiei bancarizate din Romania. Cercetarea de piata, ale carei date au fost colectate in perioada 31 ianuarie – 2 martie 2014. Sondajul de opinie a fost realizat de Mercury Research, la nivel national, grupul tinta constand din cetateni romani, din mediul urban si rural, care detin cel putin un instrument financiar-bancar.

Euribor a reinceput sa scada

Euribor a reinceput sa scada treptat, cu pasi mici. Intrucat nivelul Euribor se afla oricum la niveluri extrem de mici, de 0,2-0,3%, clientii cu credite nu se pot astepta la reduceri mari de costuri.

In prezent, Euribor la 3 luni – indice intalnit cel mai des in formula de calcul a bancilor pentru creditele in euro - este de 0,234%, scazand cu aproximativ 0,11 pp fata de maximul anului inregistrat la finele lunii aprilie 2014. 

Miscarile Euribor nu sunt semnificative pe perioade scurte de timp, indicele inregistrand mai degraba evolutii line de-a lungul timpului.

Evolutiile au fost influentate de faptul ca Banca Centrala Europeana a redus la un nou minim record -  de 0,25% - dobanda de politica monetara pentru zona euro.

Romania taxeaza foarte mult consumul

Taxele pe consum reprezinta principala sursa de venituri pentru bugetul de stat. Rata implicita de taxare este la noi de 20,9%, cu 1,1 puncte procentuale mai mult decat media europeana.

La celelalte tipuri de taxe, nivelul de taxare tinde sa fie mai mic decat la nivel european. In ceea ce priveste veniturile din salarii, rata implicita de taxare este la noi de 30,4%, fata de 35,1%  in UE28, conform ultimului raport Trenduri in taxarea la nivelul UE, publicat de Eurostat.
Romania este una din tarile care taxeaza foarte putin capitalul. Aceste taxe au adus venituri de numai 4,2% din PIB, de doua ori mai putin decat media UE. 

Taxele pe proprietati sunt si ele subdimensionate comparativ cu restul UE. In 2012, statul a incasat din aceste taxe numai 0,8% din PIB, fata de 2,3% din PIB, cat obtin in medie celelalte state membre.

Curtea suprema din Ungaria impune plata ratelor la cursul oficial

Curtea suprema din Ungaria a decis ca bancile trebuie sa foloseasca cursul de schimb oficial atunci cand acorda credite in valuta, ce sunt puse la dispozitia clientilor in moneda nationala.

Diferenta dintre cursul de vanzare si cel de cumparare este denumita spread. Atunci cand acordau credite in valuta, bancile maghiare puneau sumele la dispozitia clientilor in moneda nationala folosind curs de cumparare, dar la plata ratelor impuneau un curs mai mare (cel practicat la vanzare), potrivit Wall Street Journal.
De asemenea, curtea suprema a decis ca reprezinta practica abuziva majorarea unilaterala de catre banca a ratei dobanzii la credit, fara sa se informeze clientii in prealabil.

Guvernul intentioneaza sa puna la punct un proiect de lege in toamna acestui an, prin care sa se asigure ca bancile vor aplica decizia curtii supreme la toate creditele in valuta. Costurile suplimentare pe care le-au suportat clientii din cauza acestor practici sunt estimate de partidul Fidesz aflat la guvernare la 2,2 miliarde dolari.

ING: Independenta BNR ar putea sa se modifice sub noua conducere

Independenta Bancii Centrale ar putea sa se modifice, sunt de parere analistii ING Bank, in conditiile in care ministrul delegat pentru buget si un secretar de stat din cadrul ministerului finantelor au intrat in structura de conducere a BNR.

Exista temeri potrivit carora actiunile viitoare ale bancii vor fi menite sa sustina planurile executivului.

“Consideram ca aceasta idee este rezonabila si, chiar daca nu ne asteptam la consecinte imediate in pietele financiare, credem ca politica monetara din viitor va pune un accent mai pronuntat asupra unui curs de schimb mai puternic. Aceasta pare mai probabil decat o politica ce promoveaza rate de dobanda deosebit de scazute, tendinta comuna in cazul bancilor centrale apopiate de executiv, fiind o politica posibil mai eficienta din punct de vedere politic in cazul Romaniei”, a precizat Vlad Muscalu, economist sef la ING Bank.
Guvernatorul institutiei a castigat un nou mandat, previzibil in opinia lui Muscalu, avand in vedere comentariile clare ale politicienilor, insa aceasta nu a fost situatia in cazul viceguvernatorui Popa.

“Experienta deosebita si nivelul calitatilor profesionale ale celui din urma sugereaza ca modificarea este o pierdere puternica pentru conducerea bancii, insa participantii la piata pot avea ingrijorari suplimentare avand in vedere ca independenta institutiei ar putea sa se modifice”, considera Muscalu.

Consumatorii pot fi afectati negativ de o prevedere a unei ordonante care vrea sa-i protejeze

Ordonanta de urgenta 34/2014, prin care s-a transpus Directiva UE 83 din 2011, contine un articol care, daca va ramane in forma actuala, i-ar putea afecta negativ pe consumatori. Acestia ar putea fi obligati sa suporte comisioane la platile cu cardul, in conditiile in care in prezent perceperea acestora este interzisa.

Directiva Serviciilor de Plati adoptata de Uniunea Europeana in anul 2007 si intrata in vigoare in anul 2009 a dat posibilitatea statelor membre sa decida modul in care sunt tratate platile prin card – si anume daca este permisa sau nu aplicarea unui comision suplimentar de catre comercianti. Alaturi de multe alte state membre, Romania a decis sa interzica perceperea unui comision suplimentar atunci cand consumatorii aleg sa plateasca prin card un produs sau un serviciu.

Astfel, art. 117 din OUG 113/2009 precizeaza foarte clar ca “beneficiarul platii nu poate solicita platitorului un pret suplimentar pentru utilizarea unui anumit instrument de plata”.

Au existat insa si cateva state membre care nu au implementat in legislatia nationala “no surcharge rule”, asa cum este cunoscuta in termeni tehnici aceasta prevedere, astfel incat comerciantii puteau percepe consumatorilor comisioane la platile cu cardul, care uneori depaseau cu mult costurile platite de ei catre banci sau institutiile de plata acceptatoare.

Autoritatile romane nu au inteles filosofia noii directive europene

Prin  intermediul unei directive adoptate la finalul anului 2011 si care a intrat in vigoare saptamana trecuta, Uniunea Europeana a stabilit mai multe reguli de protectie a consumatorilor. 

Printre acestea se numara si cea referitoare la interzicerea a ceea ce in termeni tehnici se numeste “excessive surcharging”, adica perceperea de catre comercianti de la consumatori (la folosirea cardurilor pentru plata unor produse sau servicii) a unor comisioane mai mari decat cele care le sunt impuse lor. 

Art. 19 din directiva, care a fost preluat intr-o forma usor adaptata dar in acelasi sens si in OUG 34/2014 spune ca “Statele membre interzic comerciantilor sa perceapa de la consumatori comisioane aferente utilizarii unui anumit mijloc de plata care depasesc costul suportat de comerciant pentru utilizarea unor astfel de modalitati de plata”.

Practic, directiva isi doreste sa-i protejeze pe consumatori de practicile comerciantilor din acele tari care nu au interzis “surcharging”-ul de a le impune comisioane mai mari decat cele pe care ei le platesc pentru acceptarea la plata a cardurilor. Bunaoara, daca un comerciant plateste bancii sau institutiei de plata acceptatoare un comision de 2%, de acum inainte nu va mai putea percepe consumatorului un comision mai mare de 2%.

Un pas inapoi care poate si trebuie sa fie evitat

Insa a introduce in legislatia nationala a unei tari care a interzis in mod expres “surcharging”-ul o prevedere care il permite este nu doar o eroare legislativa, ci si un important pas inapoi, care ii poate afecta extrem de negativ pe consumatori. 

Evident ca in legislatia nationala nu pot coexista doua prevederi total diferite ca efect asupra consumatorilor – una care interzice perceperea de comisioane suplimentare de la consumatori si alta care le permite, cu conditia sa nu fie mai mari decat cele pe care le platesc acestia bancilor sau institutiilor de plata acceptatoare.

Ideal ar fi ca Guvernul sa revina de urgenta asupra propriei ordonante de urgenta si sa o corecteze. Insa daca acest lucru nu se va intampla, Parlamentul are posibilitatea de a repara eroarea cu ocazia dezbaterii actului normativ. 

In aceasta ultima varianta insa, exista riscul ca, pana la modificarea textului ordonantei prin legea de aprobare, unii comercianti sa se prevaleze de noua reglementare si sa ii taxeze suplimentar pe consumatorii care vor plati cu cardul.

Credite de consum: Ce promotii ofera bancile la refinantare?

Cei care doresc sa-si refinanteze creditele de consum la costuri mai mici au de ales intre mai multe promotii. Cum cererea de credite este redusa, bancile cauta sa-si fure clientii intre ele, iar consumatorii pot profita de aceasta situatie.

CEC Bank a lansat o promotie prin care a scazut costul total al creditului de nevoi personale pentru refinantare in lei cu aproximativ 1,5%. Banca a eliminat comisionul de analiza dosar, a redus comisionul de administrare lunar la jumatate, insa a urcat rata dobanzii prin inlocuirea Robor la 3 luni cu Robor la 6 luni si majorarea marjei fixe peste acest indicator cu 1,7 pp.

Si BRD practica pana la finele lunii iunie, costuri mai mici la creditele de peste 5.000 lei, prin scaderea DAE cu pana la aproximativ 4,7 pp fata de oferta standard. Clientii care solicita un astfel de credit nu mai platesc comision de analiza dosar si administrare lunara, iar asigurarea de viata a fost redusa cu 0,12 pp.
Cei care se indreapta spre un credit la Volksbank pot obtine pana la finele lunii iunie, un credit cu dobanda promotionala, care afiseaza o DAE in scadere cu aproximativ 2 pp. 

UniCredit Tiriac Bank este o alta banca care practica costuri mai mici la finantarea in lei, aceasta reducand inca o data dobanda in cadrul ofertei creditelor “fara niciun comision”. In urma acestei miscari, DAE a coborat cu pana la 3,3 puncte procentuale.

Banca Transilvania deruleaza in prezent o promotie pana la finele lui iunie, prin care a scazut costul total platit de clienti cu pana la 2 pp. Cei care accepta incasarea salariului prin banca nu mai platesc nici comisionul de analiza dosar.

Si Bancpost a aplicat reduceri, prin eliminarea comisionului de analiza dosar. Astfel, creditele de consum presupun un cost total cu pana la 2,8 pp mai mic fata de oferta standard.

Top credite de refinantare de 10.000 lei pe 5 ani cu cele mai mici costuri

Denumire Banca	Denumire Produs	DAE (%)
Banca Transilvania	Credit de nevoi personale - Practic BT - cu virare salariu	10.15
Volksbank	Creditul de consum cu dobanda variabila	10.39
BRD	Credit de nevoi personale - Expresso (cu virare venit)	10.45
Alpha Bank	Credit de refinantare - Alpha ALL in 1 (achizitionat impreuna cu pachet de cont curent si card de credit)	10.62
Credit Agricole	Credit Facile - nevoi personale fara ipoteca (cu virare venit)	10.96