Depozitele in dolari au un castig de 10% fata de luna mai

Nu vorbim evident doar de castigul acumulat din dobanzi, ci de aprecierea cumulata din evolutiile cursului de schimb euro/dolar in acest interval, fapt ce a generat avasul dolarului de la 3,2 lei la inceputul lunii mai la 3,5 lei in prezent.

Cum Banca Centrala din SUA se pregateste sa incheie politica de stimulare a economiei, dupa reducerea cantitatii de obligatiuni cumparate urmand cresterea graduala a dobanzilor, iar in Europa abia acum a inceput sa se vorbeasca despre masurile neconventionale de stimulare, raportul euro-dolar a cunoscut o dinamica interesanta in ultimele luni, de la maximul istoric din mai fata de dolar euro scazand cu 10%.
Evolutia a fost contabilizata aproape integral si de leu (euro/leu era 4,43 la inceputul lui mai), BNR calculand cursul euro/leu in functie de operatiunile din piata valutara si trecand apoi prin raportul euro fata de celelalte valute pentru a raporta valoarea leului la celelalte devize.

Castigul de 10 procente aduce un profit nesperat detinatorilor de depozite in dolari, afectati in ultima vreme de randamentele sub 2% oferite de banci pentru economiile acestora. 

Din perspectiva BNR, dezamagita de inflatia prea mica din ultima vreme, cresterea dolarului se va simti bine in celelalte preturi din economie, combustibilii intrand in multe alte preturi de cost. Nu au nicio satisfactie insa operatorii economici, dupa majorari succesive ale accizelor si inovatii guvernamentale ale algoritmului de calcul a acestora, o noua scumpire generata de cursul dolar/leu fiind cat se poate de inoportuna.

Consiliul Fiscal considera nerealiste calculele Guvernului la a doua rectificare bugetara

Principalul mar al discordiei il reprezinta incasarile din TVA, Guvernul revizuind in crestere estimarile cu 544 milioane lei, in conditiile in care in primele 10 luni de aplicare a reducerii TVA la paine incasarile la bugetul statului din TVA s-au diminuat cu 386 milioane lei.

“Conform datelor ANAF, impactul anualizat asupra veniturilor bugetare din TVA al masurii mai sus mentionate (reducerea TVA la paine si produse din panificatie, n.n), evaluat potrivit raportarilor disponibile la finele lunii iulie 2014 (10 luni de aplicare), a fost de scadere cu aproximativ 386 milioane de lei (-55% in perioada septembrie 2013 - iulie 2014 fata de aceeasi perioada a anului anterior), nivel care nu pare sa indice o materializare a asteptarilor de crestere a conformarii voluntare la plata (cu alte cuvinte evazionistii n-au devenit contribuabili model, n.n), se arata in opinia Consiliului Fiscal. 
Guvernul a revizuit insa in crestere la a doua rectificare bugetara din acest an aprobata la inceputul saptamanii proiectiile pentru incasarile din TVA cu 544 milioane lei si din impozitul pe profit cu 190 milioane lei.

“Acestea compenseaza aproape integral revizuirile negative privind estimarile de venituri nefiscale (-451 milioane lei), a sumelor de la UE in contul platilor efectuate si prefinantarilor (-300 milioane lei), precum si din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati (-101 milioane lei), arata Consiliul Fiscal.

Organismul consultativ considera ca Guvernul ar fi trebuit mai degraba sa reduca cu cel putin 800 milioane lei estimarile privind incasarile din TVA pe acest an. Probabil ca in acest scenariu nu ar mai fi fost insa posibila alocarea de fonduri catre mai multe ministere cheie si autoritati locale in prag de campanie electorala.

Consiliul Fiscal protesteaza de asemenea impotriva stilului executivului de a transmite spre avizare notele de fundamentare a actelor normative cu doar o zi lucratoare inainte de dezbaterea acestora in sedinta de Guvern, timp insuficient si pentru Consiliul Fiscal pentru a-si forma o opinie si pentru Guvern pentru a tine cont de argumentele luate in calcul de organismul consultativ.

Fondul Proprietatea ocoleste in continuare impozitul pe dividende

Fondul Proprietatea (FP) va relua rascumpararea actiunilor proprii dupa ce a primit avizul ASF pentru anularea unui pachet de 1,1 miliarde actiuni (8% din capitalul social) rascumparate prin programele anterioare. 
Presat de actionarii straini care isi pregatesc exitul, FP isi foloseste resursele financiare pentru a forta cresterea cotatiilor evitand sa le directioneze spre fondul de dividende.

Actiunile pentru care FP a aprimit avizul ASF in vederea anularii faceau obiectul unui program anterior de rascumparare (al doilea) si reprezentau 8% din capitalul social. 

Cum FP nu poate detine, prin statut, actiuni proprii mai mult de 10% din capitalul social, era nevoie de acceptul ASF pentru anularea celei mai mari parti din actiunile acumulate anterior, administratorii Fondului intentionand de altfel sa lanseze un nou program de rascumparare, al patrulea, pentru inca 10% din actiuni (dupa ce se va diminua capitalul social si cu actiunile rascumparate in programul al treilea - 2% din capitalul Fondului).
De ce aleg reprezentantii FP aceasta strategie si nu dau dividende? In acest fel actionarii nu mai platesc doua impozite (impozitul pe profitul rezultat din vanzarea detinerilor si cel pe dividende), iar cotatiile sunt impulsionate pe fondul cresterii artificiale a cererii. 

FP a recurs de altfel in trecut si la o strategie mai putin ortodoxa de optimizare fiscala, e vorba de reducerea capitalului social prin votul actionarilor (fara rascumparari si anulari de actiuni de aceasta data), decizie care se ia de regula doar de companii in mare dificultate, pentru a le asigura supravietuirea.

Pot scadea RMO-urile fara sa se reduca rezerva BNR?

Guvernatorul arata marti ca nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) impus bancilor va continua sa se reduca, fara a afecta insa valoarea rezervei BNR. Cum fluxurile de capital spre Romania s-au imputinat simtitor, ramane ca autoritatile sa se imprumute pentru a compensa reducerea RMO, cum s-a intamplat la rambursarea transelor imprumutului FMI.

Marti BNR a luat prin surprindere majoritatea analistilor, decizia de reducere a dobanzii de politica monetara la 3% (de la 3,25%) - corect anticipata de acestia - fiind dublata de reducerea RMO-urilor la lei, de la 12 la 10%, decizie mai putin asteptata. Guvernatorul a declarat in conferinta de presa ca reducerea RMO-urilor la lei si valuta (16% in prezent) va continua, fara a fi afectat insa nivelul rezervelor BNR (30,8 miliarde euro in august, fara cele 103,7 tone aur).
Cum ar fi posibil ca bancile sa primeasca o parte din valuta pastrata la BNR dar rezerva BNR sa nu se reduca? Daca am fi avut un excedent de cont curent (si nu deficitul de 800 milioane euro din prezent), daca Romania ar fi inundata de valuta cum se intampla inainte de criza, ne-am gandi ca BNR cumpara euro si elibereaza lei. Cum nu se petrece asta in prezent, ramane ca Guvernul sa emita noi datorii in valuta pentru a astupa eliberarile de RMO-uri. De altfel asa s-a procedat pana acum, bondurile emise de Finante compensand transele din imprumutul FMI achitate pana acum de BNR. 

Cum vom folosi insa cele 30 de miliarde euro din rezerva BNR dupa adoptarea euro in 2018? Doar nu ar mai trebui sa aparam atunci cursul...Ne vom plati datoriile publice cu o parte a acestor bani, pentru a reduce serviciul datoriei (dobanzile in cazul imprumuturilor romanesti nu sunt deloc mici) sau le pastra pentru urmasii..urmasilor nostri, ca ilustrare a istoricului nostru pozitiv de debitori?