Credite in lei cu dobanda variabila: Robor isi arata riscurile ascunse!

Ratele Robor s-au majorat peste noapte cu 1 punct procentual, ceea ce va duce la cresterea ratelor pentru toti clientii care au credite in lei cu dobanda variabila.

Pe 31 ianuarie 2014, s-a produs inevitabilul: dobanzile interbancare in lei au facut un salt considerabil. Robor la 3 luni s-a majorat peste noapte de la 2,43% la 3,52%, iar Robor la 6 luni  -  de la 2,73% la 3,26%. Cumulat, in ultimele 2 zile, dobanzile Robor contabilizeaza cresteri de aproape 1,5 puncte procentuale.

Acesti indici sunt utilizati de banci pentru a actualiza dobanzile la creditele in lei cu dobanda variabila, ceea ce inseamna ca dobanzile vor creste la urmatoarea actualizare, daca evolutiile actuale de pe piata monetara se vor mentine.

In cursul lui 2013, creditele in lei s-au ieftinit semnficativ, ca urmare a reducerii extrem de rapide a indicilor monetari (de la 6% la inceput de an, au coborat pana la 2%). Asa cumConso.ro a semnalat, aceste scaderi sunt temporare, iar indicele Robor este extrem de volatil. In mod traditional, au avut loc modificari ample ale dobanzilor interbancare la lei, motiv pentru care creditele imobiliare in lei sunt expun clientii la riscuri majore.

Impactul asupra consumatorilor s-a accentuat din vara acestui an, cand guvernul (la recomandarea BNR) a eliminat componenta in euro din programul Prima casa. Astfel, populatia a fost fortata sa se indatoreze in lei si sa suporte ulterior, consecintele variabilitatii dobanzilor in lei. Anterior, consumatorii s-au ferit de aceste imprumuturi, motiv pentru care aproape toate creditele Prima casa s-au acordat in euro.

De exemplu, la un credit Prima Casa in valoarea de 150.000 lei pe 30 ani, rata lunara era de 760 lei, atunci cand Robor 3M era de 2%. Tinand cont de noul indice Robor, rata lunara va urca la 900 lei, in crestere cu 140 lei. Daca dobanzile interbancare vor continua sa creasca, ratele vor deveni tot mai mari. 

La un credit Prima casa in euro pe 30 ani, rata lunara ar fi fost de 165 euro. Daca tinem cont de nivelul maxim al cursului atins recent (de aproape 4,55), suma de plata ar fi fost de 750 lei. Astfel, clientii ar fi platit mult mai putin, cu toate ca leul s-a depreciat considerabil.

Cursul de schimb a fost iarasi protejat, sacrificand dobanzile in lei

Cursul de schimb a revenit sub pragul de 4,5 lei pentru un euro, dupa ca dobanzile interbancare s-au majorat cu 1,5 puncte procentuale in ultimele 2 zile.

In prima parte a lunii ianuarie, leul s-a depreciat semnificativ fata de euro, iar cursul a urcat in cateva zile de la 4,48 lei/euro pana aproape de pragul de 4,55 lei/euro. 

Deprecierea a fost incurajata si de decizia BNR de a reduce dobanda de politica monetara, inca din primele zile ale acestui an. In paralel, banca centrala a redus rata rezervelor minime obligatorii pentru depozitele in lei.

Prin aceste masuri, dobanzile interbancare in lei au fost incurajate sa atinge noi minime istorice. Avand in vedere scaderea randamamentelor la plasamentele in lei, tendinta fireasca era ca leul sa se deprecieze: investitorii straini devin mai putin atrasi de plasamentele in lei si incep sa cumpere valuta, pentru a investi banii pe alte piete.

Acum pare insa ca BNR s-a razgandit. Dobanzile interbancare  - care sunt puternic influentate de politica monetara a bancii centrale - au crescut in 2 zile cu 1,5 puncte procentuale. Automat, aceste evolutii readuc plasamentele in lei in preferintele investitorilor, ceea ce conduce la aprecierea cursului. Astfel se explica de ce euro a coborat pe 31 ianuarie 2014, din nou, sub pragul de 4,5 lei.

Raiffeisen Locuinte reduce inca o data dobanzile la credite

Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) a aplicat o noua runda de reduceri la creditele pentru locuinte. Banca acorda credite in lei cu dobanzi fixe, ce incep de la 4,5%.

Cel mai ieftin imprumut din oferta bancii estecreditul locativ. In acest caz, rata dobanzii este de 4,5%. Acest imprumut este acordat in cadrul contractului de economisire-creditare, care presupune ca, mai intai, clientul sa economiseasca o perioada de aproximativ 5 ani.

Pentru clientii care vor sa obtina finantara imediat, banca ofera credite anticipate, unde rata dobanzii este cuprinsa acum intre 5,5% si 6,9% (in functie de valoarea avansului), daca se garanteaza cu un imobil. La creditele fara garantii, rata dobanzii este intre 7,5% si 10,5%. Dupa 5 ani, creditul anticipat este inlocuit cu creditul locativ, cu o dobanda mai mica. 

“Costurile totale mici si transparente, dobanzile fixe, ratele lunare predictibile si luare in calcul a veniturilor a pana la 3 codebitori sunt avantaje pe care clientii RBL le apreciaza. Si din acest motiv, in 2013, volumul de credite acordate a crescut, fiind cu 44% mai mare fata de 2012”, a spus Aurelia Cionga, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte.

De exemplu, daca o persoana doreste sa modernizeze apartamentul si are nevoie de 30.000 lei, poate solicita un credit fara ipoteca cu avans de 0% si va achita pe o perioada de aproximativ 3 ani si jumatate o rata lunara de 665 lei, la o dobanda fixa de 10,5%. Dupa aceasta perioada, dobanda se va reduce automat la 4,5%, iar rata scade la 220 lei, pentru o perioada de aproximativ 5 ani. Dupa 8 ani si 5 luni, clientul va achita un total de aproximativ de 41.030 lei.

Poti simula modul in care functioneaza astfel de produse, cu ajutorul calculatorului Credit anticipat.

Visa: Platile electronice nu trebuie descurajate, deoarece reduc evaziunea fiscala

Visa Europe atrage atentia ca platile electronice cu cardul pot juca un rol important in reducerea evaziunii fiscale, astfel ca guvernul ar trebui sa analizeze atent impactul plafonarii comisioanelor interbancare.

“Prin noile masuri de limitare a platilor in numerar, Guvernul Romaniei demonstreaza ca intelege importanta platilor electronice pentru societatea romaneasca. Asa cum am arata in rapoartele noastre recente, exista o legatura stransa intre nivelul economiei subterane si numarul platilor electronice”, se arata intr-un punct de vedere emis de Visa Europe.

Romania are in prezent cel mai scazut nivel de penetrare a cardurilor din Europa (7% din totalul cheltuielilor de consum ale populatiei, fata de media europeana de 30%) si se situeaza pe unul dintre primele locuri in ceea ce priveste nivelul economiei subterane (28% din PIB).

Reprezentantii Visa se tem ca interventiile de reglementare a pietei pot avea consecinte neintentionate, astfel ca reducerea brusca si drastica a comisioanelor interbancare ar trebui analizata atent, pentru a evita un impact negativ asupra investitiilor in noile tehnologii de plata si pentru a nu descuraja utilizarea cardurilor de catre consumatori.

Guvernul intentioneaza sa limiteze comisioanele interbancare pentru tranzactiile cu carduri la comercianti la maxim 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cardurile de credit.