Wednesday, December 7, 2016

Posibila listare la BVB, dupa trei ani de la ultima incercare

Investitori la Bursa vor avea, din a doua jumatate a acestei luni, o noua oportunitate de investitii. Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a aprobat listarea operatului de servicii de sanatate, Medlife, la bursa de la Bucuresti prin vanzarea a 8,8 milioane de actiuni. 
Acestea apartin fondului de investitii V4C Eastern Europe Holfing si IFC, diviza de investitii a Bancii Mondiale. Aceasta este prima incercare de listare la bursa a unei companii private din ultimii 3 ani. 

Oferta de deruleaza pana pe 15 decembrie

Oferta de vanzare se va desfasura in perioada 6 decembrie -15 decembrie, respectiv timp de 8 zile lucratoare. Astfel investitorii institutionali pot subscrie actiuni pe intreaga prioada, in timp ce investitorii de retail pot depune oferte abia din data de 7 decembrie, avand, astfel, la dispozitie sapte zile lucratoare pentru a cumpara actiuni. 

Intermediarii ofertei sunt Raiffeisen Bank ai Wood&Company. Reprezentantii celor doua institutii au anuntat ca pretul maxim din cadrul Ofertei Publice Initiale (IPO) pentru cele peste 8,8 milioane de actiuni ale Medlife (44% din companie), este de 35 lei/actiune.

Potrivit prospectului ofertei, se estimeaza ca admiterea actiunilor la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va avea loc la data sau in jurul datei de 21 decembrie 2016. Actiunile vor fi tranzactionate pe BVB sub simbolul de piata M. 

Riscurile mediului de afaceri pentru investitori

Interesant este faptul ca, la capitolul factori de risc pentru Romania si regiune, prezentati in prospectul de listare a Medlife, intermediarii ofertei fac referire la faptul ca Romania ar putea avea nevoie de un nou acord stand-by cu Fondul Monetar International.

“Majoritatea analistilor sustin ca pachetul de reduceri ale impozitelor nu este sustenabil si ca va spori ingrijorarile privind o criza fiscala. Acestia considera ca Romania are nevoie de un nou acord stand-by cu FMI pentru a adauga credibilitate politicilor economice ale Romaniei ai pentru a ajuta tara sa poata accesa capital strain la rate avantajoase”, se arata in prospectul delistare mentionat. 

In plus, realizatorii prospectului mai spun ca, in cazul incheierii unui nou acord stand-by cu FMI, este de asteptat ca Romania sa adopte noi masuri de austeritate, care ar putea impiedica cresterea economica. 

In acest context, o crestere incetinita a economiei si/sau o inflatie mai mare in Romania ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra afacerilor Grupului (Medlife - n.r.), rezultatelor sale operationale si situatiei sale financiare", se mai arata in prospect. 

Medlife ar putea fi prima IPO din ultimii opt ani

Listarea Medlife, in cazul in care oferta se incheie cu succes, ar putea reprezenta prima Oferta Publica Initiala (IPO) dupa opt ani la BVB.

Ultima incercare de listare pe segmentul principal al Bursei locale a avut loc in 2013 din partea Adeplast, companie privata producatoare de adezivi, insa oferta s-a soldat cu un esec. 

La vremea respectiva, analistii au apreciat ca esecul a fost cauzat de interesul scazut din partea investitorilor institutionali. Tot atunci, s-a apreciat ca pretul de listare ar fi fost prea mare, iar gradul de indatorare a reprezentat, de asemenea, un factor care a inhibat acea clasa de investitori.

Neincrederea in banci, confirmata de Banca Mondiala

Neincrederea romanilor in banci reiese si dintr-un studiu realizat de Banca Mondiala pe mai multe tari din Europa si Asia Centrala. Potrivit documentului, doar 20% dintre romani au incredere in banci, comparativ cu aproximativ 55% dintre albanezi si 35% din cehi. 

Raportul institutiei, intitulat  “Riscuri si beneficii: Gestionarea compromisurilor financiare pentru o crestere incluziva in Europa si Asia Centrala”, mai releva faptul ca aproximativ 45% dintre conationalii nostri, chestionati in perioada 2012-2013, au incredere in siguranta depozitelor in banci, iar circa 55% au incredere in stabilitatea sistemului financiar. 

Cei mai increzatori in ceea ce priveste stabilitatea sistemului bancar sunt, potrivit Banci Mondiale, macedonenii (aproape 80%), in timp ce 65% dintre cehi sunt siguri pe depozitele bancare.

La polul opus, ungurii sunt cei mai putin increzatori atat in sistemul bancar (18%), in siguranta depozitelor (38%), dar si in stabilitatea sistemului financiar (45%).

De altfel, raportul citat evidentiaza faptul ca europenii au mai mare incredere in stabilitatea sistemului financiar si in siguranta depozitelor decat in banci.

Tarile din regiune, restante la dezvoltare financiara
In alta ordine de idei, documentul citat subliniaza faptul ca dezvoltarea sectorului financiar trebuie sa mearga dincolo de imbunatatirea accesului la creditele bancare. 

”Sistemele financiare trebuie sa se dezvolte intr-un mod echilibrat atat prin subsectoarele bancare, cat si prin cele nebancare, inclusiv prin pietele de capital, prin sectorul de asigurari si prin orice alte institutii financare nebancare, pentru sustinerea adecvata a cresterii incluzive in Europa si Asia Centrala”, se mentioneaza in comunicatul de presa al Banci Mondiale de prezentare a raportului. 

Totodata, studiul remarca faptul ca sistemul financiar din tarile emergente ale Europei si Asiei Centrale (EAC) este in mod semnificativ mai putin dezvoltat si mai putin diversificat decat sistemul financiar al celor mai apropiate tari-etalon, si anume tarile din Europa occidentala, precum si decat multe dintre natiunile cu venituri medii.

”De exemplu, numai aproximativ 38% dintre adulti utilizeaza produse de economisire, comparativ cu media din lumea aflata in curs de dezvoltare, care este de 54%, si doar foarte putini utilizeaza produse din domeniul asigurarilor. Neincrederea in banci in randul cetatenilor este de asemenea mai mare decat in orice alta regiune a lumii”, se mai arata in comunicat.

Indatorarea din fonduri straine a favorizat crizele financiare


Conform Raportului citat, in anii 1990 tarile din Europa si Asia Centrala au optat pentru un model de crestere financiara rapida, concentrandu-se pe extinderea creditelor bancare, o masura adesea finantata cu capital strain. Acest model a contribuit la sporirea gradului de incluziune financiara a societatilor comerciale si a gospodariilor familiale, insa a fost si insotit de o eficienta financiara mai scazuta si de o vulnerabilitate sporita. In consecinta, in aceasta regiune s-au manifestat doua crize bancare majore, mai intai la sfarsitul anilor 1990 si apoi din nou dupa 2008.

„Desi s-a inregistrat un oarecare nivel de revenire, constatam ca bancile singure nu vor putea sustine tipul de crestere incluziva de care este nevoie pentru a putea sprijini dezvoltarea regiunii pe termen lung. Gradul scazut de crestere a veniturilor, in special in randul persoanelor cu venituri mici, sporeste gradul de insatisfactie cu privire la starea de fapt, dar si o neincredere mai mare in sectorul financiar, ceea ce face ca necesitatea intreprinderii unor reforme in sectorul financiar sa fie mult mai urgenta”, a declarat Martin Melecky, coautor al Raportului citat si Economist Principal pentru Regiunea Asiei de Sud in cadrul Bancii Mondiale.