Hassan (Deloitte): Bancile trebuie sa vanda clientilor produse potrivite

O parte din bancile din Romania vor disparea anul viitor, prin fuziuni si achizitii, sustine seful Deloitte Romania, Ahmed Hassan. Pe piata vor ramane doar 5-6 banci mari si cateva mici, care vor trebui, insa, sa isi protejeze clientii si sa le vanda doar produsele care li se potrivesc.  
"Jumatate din banci nu ar trebui sa existe. Piata din Romania are loc pentru 5-6 banci mari, alte 5-6 banci de talie medie si inca cateva de nisa. Parerea mea este ca vom asista in anul care urmeaza la tranzactii pe piata bancara”, a reprezentantul Deloitte.

El a precizat, insa, ca nu se refera neaparat la bancile mici atunci cand vorbeste de cele care vor disparea, avand in vedere ca exista si banci de nisa foarte profitabile. 

Reprezentantul Deloitte spune ca bancile trebuie sa isi educe clientii

Insa, bancile care supravietuiesc raman cu o mare problema, si anume increderea scazuta a clientilor. „Indiferent de miscarile la care vom asista, bancile trebuie sa isi educe clientii, sa le spuna ce produs e potrivit pentru ei si ce produs nu este", a mai aratat Hassan.

La randul sau, George Mucibabici, presedintele Deloitte si fost bancher, a spus ca imaginea bancilor si a bancherilor se va reface in timp, dar pe viitor ar trebui sa functioneze principiul "cei mai putin educati trebuie protejati de catre cei care sunt mai bine educati".

„Acum e o perioada propice acuzatiilor: sunt acuzati bancherii centrali ca au redus dobanzile, sunt acuzati bancherii comerciali ca au dat in mod imprudent credite, chiar si populatia e blamata ca s-a indatorat uneori peste posibilitati si a ajuns in situatia de a nu-si mai putea plati imprumuturile", sustine Mucibabici.

Senatul a aprobat limitarea sumei pe care recuperatorul o poate cere debitorului

Initiativa legislativa privind limitarea sumei pe care un recuperator de creante o poate solicita deditorului la cel mult dublu fata de valoarea platita pe creanta a trecut marti de Senat. Urmeaza, insa, Camera Deputatilor, locul in care astfel de initiative, favorabile consumatorilor, fie dispar, fie se transforma radical. 
Potrivit actului mentionat, creantele cesionate pot fi valorificate pana la un prag maxim reprezentand dublul sumei din valoarea de cesiune a creantei, prevazuta in contract, dar fara a depasi valoarea debitului principal restant. De asemenea, recuperarea creantei se poate face si un rate, in urma negocierii dintre debitor si creditorul cedent, respectiv cesionarul, potrivit proiectului de lege adoptat de Senat.

Un alt amendament formulat in comisiile din Senat si aprobat de plen stipuleaza ca valoarea de cesiune a creantei, prevazuta in contract, reprezinta suma la care creditorul cedent transmite creanta cesionarului (adica suma cu care recuperatorul cumpara creanta de la banca, de exemplu), si nu datoria pe care clientul o are la banca (principal plus dobanzi plus penalitati plus...etc.)

„Sustinerea acestei initiative inseamna reducerea, in principal, a vulnerabiltatii economice si sociale a romanilor datornici la firmele de recuperari creante. Sa cumperi o creanta bancara cu 4-5% din valoarea acesteia si dup? aceea, practic, sa-i hartuiesti pe debitori direct sau prin intermediul autoritatilor statului este un santaj impotriva milioanelor de romani datorinici”, a spus senatorul liberal Steliana Miron, care se afla printre initiatorii proiectului de lege. 

Guvernul nu sustine proietul de lege
Pe de alta parte, insa, Guvernul a anuntat deja  ca nu sustine proiectul de lege pentru ca afecteaza patrimoniul privat. 

In aceste conditii, este greu de crezut ca actul normativ va trece de Camera in formula prezentata, mai ales ca firmele de recuperare au afaceri prospere in Romania pe seama celor care nu-si mai pot plati datoriile si cu siguranta vor face tot posibilul pentru a-si mentine avantajele. 

Un exemplu de „lobby eficient” al firmelor de recuperare este cel facut pe marginea proiectului de lege care  propunea impozitarea cu 85% a profitului obtinut din executarea creantelor bancare cesionate, initiat la inceputul acestui an. Proiectul a fost modificat de atatea ori incat si-a pierdut mare parte din continut iar, ulterior, a fost abandonat complet.

BNR: Creditele Prima Casa sunt mai riscante decat ipotecarele clasice

Creditele acordate in cadrul programului Prima Casa prezinta un grad de risc mai mare, avand in vedere termenul de rambursare mai lung si gradul de indatorare mai mare decat in cazul altor credite pentru locuinte. Acestea sunt principalele riscuri asociate acestor imprumuturi identificate de banca centrala in Raportul asupra Stabilitatii Financiare.
Raportul cuprinde un scenariu de stres care a prevazut un soc pe rata dobanzii de 2% (in plus -n.r.) si unul pe venitul debitorilor de 6% (in minus-n.r.) care a aratat ca  gradul de indatorare ar creste „cu 12 puncte procentuale pentru debitorii „Prima Casa” si cu 9 puncte procentuale in cazul debitorilor cu alte credite imobiliare, comparativ cu 4 puncte procentuale, in medie, in cazul intregului portofoliu”.

In acest context, specialistii bancii centrale sustin ca este utila o analizare a utilitatii masurii programului Prima Casa, acordat in conditiile actuale, si contextul in care acesta mai aduce o valoare adaugata superioara vulnerabilitatilor pe care le creeaza. "In perioada urmatoare, riscurile creditelor acordate prin acest program s-ar putea majora, in eventualitatea cresterii ratei dobanzii", se subliniaza in raportul citat, avand in vedere ca acum dobanzile sunt la minime istorice atat la lei cat si la euro.

Totusi, pentru o cincime dintre debitorii din programul „Prima Casa”, sumele de plata lunare, dupa aplicarea acestor socuri, sunt relativ apropiate de sumele de plata la momentul initierii creditelor, se mai afirma in documentul citat.

Potrivit studiului, beneficiarii programului „Prima Casa” au o scadenta reziduala mai mare decat alti debitori, determinata de acceptarea unui nivel mai mare al raportului imprumuturi/garantii (LTV), din cauza garantiei de stat si a nivelului mai mic al avansului (doar 5%), iar timpul de returnare mai indelungat duce la o crestere a senzitivitatii la rata dobanzii, considera specialistii BNR. De asemenea, gradul de indatorare a celor care au apelat la „Prima Casa” este de circa 42%, fata de 38% la suta, valoarea mediana din iunie 2015.

Cu toate acestea, apreciaza autorii studiului, „caracteristicile programului „Prima Casa” determina reducerea unor vulnerabilitati, avand in vedere ca limiteaza riscul unor speculatii imobiliare, prin interzicerea vanzarii imobilului in primii 5 ani de la achizitionare, plafonarea sumelor maxime acordate si sistemul de verificare mai riguros al debitorilor.

Agonia clientilor Astra Asigurari se prelungeste

Situatia asiguratilor si pagubitilor Astra Asigurari se complica pe zi ce trece. Tribunalul Bucuresti a amanat, luni, luarea unei hotarari in privinta falimentului companiei pana pe 28 octombrie. Astfel, cei aproape doua milioane de asigurati, plus pagubitii, au de asteptat si mai mult pana isi vad banii cuveniti. 

Dosarele de asigurare si de despagubire au fost, deja, preluate de la companie de Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA), insa institutia nu poate demara plata daunelor sau compensatiilor decat cand decizia de intrare in faliment a Astra Asigurari ramane definitiva. La momentul demararii demersului, se estima ca procesul in instanta ar putea dura 3-4luni. 

Fondul a anunta ca a preluat, la inceputul lunii octombrie, 57.210 de dosare de dauna, inclusiv dosare de rascumparare, si peste doua milioane de contracte de asigurare in vigoare de la Astra Asigurari. Lista cu posesorii acestor dosare urmeaza sa se publice in perioada urmatoare.


ASF a depus cererea de intrarea in faliment a Astra in data de 8 septembrie, dupa ce actionarii nu au reusit sa majoreze capitalul social al asiguratorilor cu 425 de milioane de lei.

Pasii de urmat pentru recuperarea primelor de asigurare platite la aceasta societate, proportional cu perioada ramasa pana la expirarea contractului, sau a daunelor rezultate in urma producerii riscului asigurat la aceasta societate au fost publicati intr-un Ghid pentru consumatori publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

Astfel, cererile de plata la FGA se pot depune din momentul publicarii in Monitorul Oficial a deciziei ASF privind situatia  Astra (31 august 2015), dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii falimentului. Persoanele indreptatite la plata despagubirilor de la FGA se pot adresa acestuia si ulterior, daca dreptul de creanta s-a nascut dupa data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de faliment.

GfK: Clientii IFN-urilor sunt chibzuiti cu cheltuielile zilnice

Romanii sunt interesati sa economiseasca pe termen lung si sa isi imbunatateasca nivelul de cunostinte financiare pentru a reusi si isi inmulteasca banii. In schimb, europenii sunt mai atenti la optimizarea veniturilor si cheltuielilor lunare, reiese dintr-un studiu realizat la cererea grupului financiar din care face parte Provident Romania. 
Mai mult de jumatate (55%) dintre clientii institutiilor financiare nebancare din Romania sunt chibzuiti cu cheltuielile zilnice si aproape 7 din 10 sustin ca dezvoltarea cunostintelor financiare ar contribui la o mai buna gestionare a bugetului de familie si planificare financiara pe termen lung, arata studiul efectuat de GfK. 

In acelasi timp, economisirea pe termen lung este principala preocupare a respondentilor romani atunci cand cauta sa obtina informatii financiare. Peste 30% dintre participantii la sondaj din Romania considera ca un nivel mai ridicat de educatie financiara i-ar putea ajuta sa-si creasca economiile, in timp ce aproximativ un sfert spun ca ar putea sa-si gestioneze astfel mai bine cheltuielile zilnice si bugetul lunar de familie. Totodata, 21% sunt interesati sa-si dezvolte cunostintele financiare pentru a putea realiza investitii pe termen lung, la bursa sau in imobiliare. 

Pe de alta parte, pentru europeni prioritara este gestionarea cheltuielilor zilnice, reiese din sondajul citat.  La nivel european, 4 din 10 respondenti sunt interesati sa acumuleze cunostinte financiare pentru a-si optimiza veniturile si cheltuielile lunare. 

10% dintre respondenti au economii la banci 

In Romania, 3 din 10 respondenti spun ca reusesc sa faca economii cu regularitate pentru viitorul lor si al familiei lor, nivel similar cu cel din Europa. Dintre acestia, mai mult de jumatate pun bani deoparte pentru pensii private, insa prin pensiile obligatorii, 10% au economii la banca si 6% au realizat investitii pe termen lung cu scopul de a economisi, arata studiul mentionat. 

Cercetarea GfK face parte dintr-o initiativa desfaurata in randul clientilor grupului britanic International Personal Finance, grupul din care face parte Provident Romania, in toate cele opt tari in care acesta este prezent (Romania, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria si Mexic), cu scopul de a identifica perceptiile consumatorilor asupra climatului socio-economic, comportamentul lor de economisire si creditare si principalele lor preocupari. 

Sondajul a fost realizat pe un esantion total de 8.040 de clienti din cele 8 tari in care este prezent grupul britanic, dintre care 1.034 din Romania.

BNR: Bancile au vandut credite in conditii imposibil de inteles de catre clienti

Bancile au acordat credite, inainte de criza, in conditii greu de inteles de catre clienti, fara a pune accent pe capacitatea de rambursare a debitorului si cu aplicarea unor comisioane excesive. La toate acestea s-a adaugat si slaba pregatire a angajatilor responsabili cu creditarea, care a dus la incompleta informare a clientilor. 
Toate aceste consideratii sunt cuprinse in Raportul asupra stabilitatii financiare publicat, recent, de Banca Nationala a Romaniei. 

”Evolutiile pronuntat adverse ale cadrului macroeconomic au contribuit la relevarea unor aspecte mascate in perioada anterioara crizei financiare globale: practicarea unor rate ale dobanzii a caror stabilire nu putea fi inteleasa de client, acordarea de credite pentru care capacitatea de rambursare era de importanta secundara (pornind de la considerentul ca fenomenul de neplata nu este de natura sa genereze pierderi intr-un mediu in care bunurile imobiliare utilizate drept garantii pentru contractarea creditelor se aflau intr-o continua crestere a valorii de piata), practicarea de comisioane excesive, expunerea unor categorii vulnerabile la produse avand o volatilitate ridicat? a factorilor de risc”, se mentioneaza in raport. 

Banca centrala a identificat, in documentul mentionat, riscul de conduita la care sunt supuse bancile, care poate duce la costuri mari pentru societate, pierderea increderii in pietele financiare si chiar la sistarea activitatii unei banci mari.

”Institutiile de credit din Romania sunt supuse riscului de conduita, ca urmare a intereselor imperfect aliniate intre manageri si actionari, respectiv ca urmare a unui control insuficient al riscului. Deficientele in ceea ce priveste gradul de pregatire a personalului implicat in activitatea de creditare a condus la o informare uneori incompleta a consumatorilor in ceea ce priveste riscurile de baza asociate produselor de creditare”, se subliniaza in raport. 

Potrivit BNR, avand in vedere costurile ridicate pe care aceste riscuri le pot avea pentru societate si posibilele consecinte asupra stabilitatii financiare, pentru prevenirea riscurilor de conduita necorespunzatoare se recomanda ”adoptarea unei guvernante corporative si a unor controale interne de gestionare a riscurilor in conformitate cu modelul de afaceri al bancii, dar si la nivel de conducere executiva, prin promovarea si mentinerea unei culturi organizationale de gestionare a riscurilor ?i adoptarea unei culturi etice puternice”.

ASF infiinteaza propria entitate de solutionare alternativa a litigiilor

Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara a aprobat infiintarea, la nivelul institutiei, a unei entitati pentru solutionarea alternativa a litigiilor (SAL) pentru piata financiara nebancara, potrivit unui comunicat de presa. ASF a primit, in prima jumatate a anului, peste 9.000 de petitii de la clientii pietelor pe care le supravegheaza.
Astfel, clientii companiilor de asigurari, cei ai fondurilor private de pensii, dar si investitorii din piata de capital vor avea la dispozitie o entitate la care sa apeleze in cazul in care sunt nemultumiti de relatia cu compania cu care au un contract in derulare. 

ASF a contribuit, in vara acestui an, la modificarea si completarea Proiectului de Lege privind solutionarea alternativa a litigiilor dintre consumatori si profesionisti, initiat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). 

Actul normativ a fost aprobat, la finalul lunii august, de Guvern si vizeaza solutionarea alternativa a litigiilor dintre consumatori si profesionisti. Ordonanta adoptata in acest sens transpune in legislatia romaneasca prevederile Directivei 2013/11/UE. "Directiva impune statelor membre sa faciliteze accesul consumatorilor la proceduri de solutionare alternativa a litigiilor in cazul litigiilor nationale si al celor transfrontaliere care se refera la obligatiile contractuale prevazute in contractele de vanzari sau in contractele de prestari de servicii din toate sectoarele comerciale”, se arata intr-un comunicat emis de Guvern la acea vreme. 

In acest scop, in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, se va infiinta o structura responsabila cu derularea acestor proceduri.

Pentru domeniul bancar, se prevede infiintarea Centrului de solutionare alternativa a litigiilor din sistem, iar activitatea acestui centru urmeaza sa fie coordonata de un Colegiu special infiintat in acest scop.

Sven Giegold (PE): Romania refuza accesul institutiilor europene la documente fiscale

Romania este acuzata de un membru al Parlamentului European (PE) ca refuza accesul celorlalte state ale Uniunii Europene la informatii din domeniul fiscal. Alte 13 state europene sunt, de asemenea, nominalizate ca fiind complet netransparente in ceea ce priveste sistemele de impozitare. 

„Cer Romaniei sa inceteze cu secretomania si sa ofere Parlamentului European acces la documente. Lipsa de cooperare in lupta impotriva dumpingului fiscal este pusa pe nota de plata a celor care platesc taxele corect”, a declarat europarlamentarul Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana.

El a nominalizat tarile care blocheaza accesul la documente fiscale sau ignora cererile Comisiei Europene in acest sens, respectiv: Belgia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Romania, Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie.

Celelalte 14 state membre (printre care se numara Germania, Franta si Italia, precum si paradisuri fiscale ca Austria, Cipru si Irlanda) au permis accesul la aceste informatii, chiar daca in unele cazuri acesta este limitat, afirma intr-o luare de pozitie europarlamentarul citat. 

Declaratiile membrului PE  vin in contextul in care Comisia Europeana a anuntat, in urma cu doua zile, ca ministrii de Finante din Uniunea Europeana au ajuns la un acord privind schimbul automat de informatii in domeniul fiscal, pentru combaterea evaziunii si a favorizarii unor companii in detrimentul altora. 

Paradisurile fiscale se tem de investigatiile Parlamentului European 

„Dupa o intarziere de cateva luni, membrii Comisiei Speciale TAXE a Parlamentului European ar putea avea acces la unele documente interne ale Comisiei Europene, Consiliului si ale statelor membre. Accesul la informatii va fi permis insa doar intr-o camera de citit, fara ca membrii comisiei sa aiba posibilitatea sa ia notite sau sa dezvaluie ulterior continutul documentelor”, a spus oficialul european. 

Sven Giegold sustine ca institutiile europene au dreptul sa solicite mare parte din aceste documente, insa nu reusesc sa isi impuna autoritatea. „Un parlament puternic, cum este Parlamentul European, nu trebuie sa implore pentru obtinerea propriilor drepturi, ci trebuie sa isi foloseasca prerogativele pentru a se face auzit. Parlamentul trebuie sa adopte solutiile legale, daca accesul la documente va fi in continuare restrictionat”, a mai spus reprezentantul Verzilor. 

In opinia sa, modul in care este tratata aceasta problema in prezent este scandalos. „Este clar ca paradisurile fiscale din Europa se tem de investigatiile Parlamentului European. Este scandalos faptul ca accesul la documente este obstructionat. Chiar daca statele membre se intorc la o atitudine mai democratica, conditiile de acces la documente raman scandaloase”, a mai spus oficialul european. 

Comisia speciala TAXE a Parlamentului European a fost infiintata in primavara acestui an pentru a investiga acuzatiile la adresa unor state membre UE de favorizare a marilor corporatii multinationale in materie de impozitare. Comisia ar urma sa isi finalizeze lucrarile in aceasta toamna, prin prezentarea unui raport care sa fie votat de Parlamentul European.

Statele UE vor fi obligate la schimb automat de informatii fiscale

Ministrii de Finante din Uniunea Europeana au ajuns la un acord privind schimbul automat de informatii in domeniul fiscal, pentru combaterea evaziunii. Consensul survine la doar sapte luni de cand Comisia Europeana a prezentat un ambitios plan in domeniu, se arata intr-un comunicat al Comisiei. 

Statele membre au aprobat o directiva menita sa imbunatateasca transparenta privind modul in care sunt calculate taxele companiilor, printr-un schimb de informatii transfrontaliere, pentru a evita evaziunea si constituirea unor carteluri pentru controlul preturilor. 

”Toate statele membre au convenit sa schimbe mai multe informatii in privinta reglementarilor fiscale aplicabile companiilor multinationale. Schimbul automat de informatii fiscale va ajuta autoritatile nationale sa planifice mai bine sistemul fiscal. Este un pas inainte in vederea coordonarii mai stranse si a armonizarii reglementarilor fiscale”, a declarat comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Pierre Moscovici.

La randul sau, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat ca acest acord constituie un important pas inainte catre o armonizare si o coordonare in privinta taxarii. „Actualul sistem de taxare este incorect si nepotrivit acestor scopuri. Exista o multitudine de reguli nationale care permit unor companii sa castige, in timp ce altele  pierd”, a precizat Junker.

Comisia Europeana considera ca noile reglementari ”ar trebui sa duca la o cooperare mai extinsa intre statele membre in privinta problemelor legate de taxe si sa descurajeze utilizarea frauduloasa a reglementarilor fiscale”. 

Legislatia este menita sa ajute statele membre sa obtina informatiile de care au nevoie pentru a-si proteja bazele de impozitare si pentru a lupta in mod eficient impotriva companiilor care incearca sa evite sa plateasca partea lor de impozit.

Noile reguli vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2017

In prezent, statele membre schimba foarte putine informatii cu privire la regulile proprii de taxare. Astfel, este la discretia fiecarui stat sa decida care sunt aspectele relevante pentru alte state in privinta taxarii si care nu. In consecinta, statele membre nu isi pot da seamna ce reguli din alte state pot avea impact asupra propriei baze de impozitare. De aceea, lipsa de transparenta in domeniu pote fi exploatata de anumite companii pentru a plati taxe mai mici. 

Pentru a elimina aceste nereguli, statele membre vor fi obligate sa faca un schimb automat de informatii in privinta regulilor fiscale.
„Directiva va anula dreptul statelor membre de a decide cu privire la ce informatii va transmite, cand si cui”, se mai arata in comunicat.

Noua reglementare va trebui transpusa in legislatia nationala inainte de sfarsitul anului 2016, astfel incat noie reguli sa poata fi aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2017.

Proiectul Finantelor privind conversia creditelor a ajuns in Parlament

Proiectul Ministerului Finantelor Publice (MFP) privind conversia creditelor din valuta in lei, initiat inca din primavara de fostul ministru, a ajuns, in sfarsit, in Parlament. Acesta a mai suferit o serie de amendamnete, convenite in aceasta vara de reprezentantii clientilor cu actualul ministru. Insa nu toate sugestiile au fost luate in calcul. 

Proiectul de act normativ, care a fost prezentat in fata Comisiei de Buget-Finante din Camera Deputatilor, prevede conversia creditelor din valuta in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) din ziua conversiei, dar cu aplicarea unui discount de 15% din soldul rezultat in urma conversiei. Reprezentantii clientilor cerusera un discount de minim 25%, avand in vedere ca o banca din sistem a oferit clientilor un discount de 22,5%, fara a avea garantia statului, cum se va intampla in celelalte cazuri daca legea trece in forma propusa. 

Asceasta garantie a statului va fi in proportie de 50% din soldul rezultat in urma conversiei, dupa aplicarea discount-ului. Insa suma totala a garantiilor acordate nu va putea depasi un miliard de lei. In vara, ministrul Finantelor spunea ca aceasta suma va putea fi suplimentata daca va fi cazul. Insa, avand in vedere ca legea nu va obliga nici bancile nici clientii sa apeleze la conversie,  trebuie sa se vada mai intai care va fi necesarul de garantii. 

Creditele externalizate nu sunt acoperite de proiect
Legea vizeaza creditele in valutele in fata carora leul s-a depreciat cu mai mult de 50% din momentul acordarii pana in momentul conversiei. In plus, este vorba de creditele imobiliare, ipotecare, dar si cele de nevoi personale cu ipoteca, folosite in scop locativ. Acestea din urma au fost introduse in proiect la cererea reprezentantilor clientilor. 

In schimb, nu se face nicio referire in actul normativ la creditele externalizate de banci, desi reprezentantii clientilor au cerut ca si acestea sa fie acoperite de lege. 

Doar clientii cu restante de maxim 60 de zile vor putea solicita conversia

Clientii care vor putea solicita conversia trebuie sa nu aiba restante mai mari de 60 de zile, iar gradul de indatorare la momentul solicitarii sa fie de peste 60%.

Pe de alta parte, pentru noul credit, in lei, banca nu va putea aplica o dobanda mai mare decat cea la creditul in valuta, daca este fixa. Pentru creditele cu dobanda variabila, aceasta va fi compusa din ROBOR la 1/3/6/9 sau 12 luni, dupa caz, la care se aplica o marja fixa, care nu poate depasi marja din contractul initial si nici marja unui produs similar din oferta banii, cu exceptia celor din programul Prima Casa. Mai mult, la momentul analizarii cererii de conversie, rata aferenta noului credit nu va putea depasi echivalentul in lei al ratei dinaintea conversiei.

In schimb, clientul va plati doua comisioane aferente garantiei statului, unul de 0,49% anual, la sold, catre Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, si unul de risc, de 0,1% din suma garantata, platibil la acordarea garantiei catre Ministerul Finantelor Publice. 

Din vechiul proiect au fost eliminate, la solicitarea reprezentantilor clientilor, limita de venit lunar, de 3.000 de lei, si de suma a creditului final, de 300.000 de lei. 

Daca va fi aprobat in forma actuala, programul va fi valabil timp de un an din momentul intrarii in vigoare a normelor de aplicare a actului normativ.

Oferta slaba a Piraeus Bank pentru clientii cu credite in franci

Piraeus Bank Romania propune clientilor cu credite in euro sau franci elvetieni, garantate imobiliar, posibilitatea reducerii ratelor lunare, in medie cu 13%. Aceasta este cea mai mica reducere oferita clientilor, din cele anuntate pana in prezent si, in plus, banca nu ofera reducere la soldul creditului.  
“Prin propunerea pe care o lansam, ratele clientilor se vor reduce in medie cu 13%, putand ajunge, in functie de conditiile specifice fiecarui credit, pana la 35%”, sustine presedintele bancii, Catalin Parvu. 

Insa, daca media reducerilor se va situa la 13%, iar o parte dintre clienti vor beneficia de o scadere a ratelor de 35%, inseamna ca vor fi clienti care nu vor beneficia deloc de reducere, sau aceasta va fi nesemnificativa. 

Banca mentioneaza ca oferta pentru clientii vizati contine costuri „sub media actuala a pietei”. Exprimarea este insa, extrem de vaga, avand in vedere ca nu se specifica despre ce medie este vorba.  

Potrivit bancii, oferta se adreseaza clientilor bun-platnici care au contractat, in perioada 2007-2008, credite imobiliare/ipotecare sau de nevoi personale cu garantie reala imobiliara, in euro sau franci elvetieni, cu dobanda variabila.

„Astfel, acesti clienti pot beneficia simplu si rapid de noua oferta, care presupune o dobanda variabila cu marja fixa pe toata durata creditului de 4,4%, la care se adaug indicele de referinta aferent monedei creditului, revizuibil la 3 luni. Nu vor exista comisioane/taxe initiale sau periodice legate de credit pentru aceasta noua oferta”, se mentioneaza in comunicatul bancii. 

De asemenea, Piraeus Bank promite ca va suporta costurile notariale si orice alte costuri legate de inregistrarea garantiilor.

Clientii care se incadreaza in categoriile mentionate in comunicat trebuie sa mearga la banca in urmatoarele sase luni, incepand din 12 octombrie, pentru a putea obtine toate informatiile necesare si pentru a semna noile contracte. 

Oferta Piraeus este departe de ofertele celorlalte banci

Pana acum, oferta Bancpost pentru clientii cu credite in franci era considerata cea mai slaba. Aceasta presupune conversia creditelor din franci in lei, cu o dobanda la sold de 1,5% timp de trei ani, iar ulterior se va aplica o marja cuprinsa intre 3% si 4,6% peste ROBOR in functie de tipul creditului si de situatia specifica a fiecarui debitor in parte. 

In plus, in cei trei ani de dobanda fixa, rata creditelor ar scadea, in medie, cu 30%, sustin reprezentantii bancii. 

In cazul OTP, banca a transmis clientilor in cadrul negocierilor derulate cu Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) si Grupul Clientilor cu Credite in franci elvetieni ca va lansa o oferta pentru intregul portofoliu de credite garantate acordate in franci elvetieni, inclusiv pentru creditele externalizate. 

”Oferta va presupune, din spusele oficialilor bancii, un discount la soldul creditului si o conversie la lei sau euro. Pentru lei se va aplica o dobanda variabila, formata dintr-o marja fixa de 3,5 - 4% la care se va adauga ROBOR la 3 luni. Valoarea discount-ului va varia in functie de tipologia creditului, discount-ul mediu la nivelul intregului portofoliu de credite situandu-se la o valoare de aproximativ 20%. Trebuie insa retinut ca nu toti consumatorii vor beneficia de acest procent de discount, care va varia pe o plaja destul de larga,incepand de la 10-15%”, arata, la vremea respectiva echipa de negociere din partea clientilor. 

Pana acum, de departe cea mai buna ofera pentru cei cu credite in franci ramane cea facuta de Banca Transilvania clientilor preluati de la Volksbank, respectiv conversia in lei la cursul BNR din ziua conversiei, un discount la sold de 22,5% dupa diminuarea soldului cu contravaloarea comisionului de risc retinut abuziv de la acordarea creditului pana in prezent.

Asiguratii Astra au ajuns la FGA, insa platile se amana

Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) a anuntat ca a preluat, la data de 1 octombrie 2015, un numar de 57.210 de dosare de dauna, inclusiv dosare de rascumparare, si peste doua milioane de contracte de asigurare in vigoare de la Astra Asigurari. Ramane ca lista cu posesorii acestor dosare sa se publice inperioada urmatoare. 
Dintre operatiunile prelute de Fond, majoritate sunt din Romania, resoectiv peste 1,82 milioane de polite si 51.566 dosare de dauna. De asemenea, FGA a mai preluat 191.241 de polite si 4.809 dosare de dauna aferente activitatii Astra in Ungaria, 22.752 de contracte in vigoare si 642 dosare de dauna aferente activitatii Astra in Slovacia, precum si 6.128 contracte in vigoare si 193 de dosare de dauna aferente activitatii Astra in Germania.

Astfel, "Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) a incheiat, conform prevederilor legale, procesul de transfer al dosarelor de dauna, al contractelor de asigurare si a bazelor de date de la Societatea de Asigurare-Reasigurare Astra S.A.”, se arata in comunicatul Fondului. 


Dupa verificarea prealabila a documentelor, FGA va publica in perioada urmatoare, pe pagina oficiala de web, lista tuturor potentialilor creditori de asigurari.

In plus, institutia anunta ca, pentru a instrumenta eficient dosarele de dauna, a angajat, pana la 1 octombrie 2015, 15 inspectori evaluatori. „Prin intermediul a 12 puncte de constatare, acestia vor acoperi urmatoarele judete si zonele limitrofe acestora: Iasi, Cluj, Constanta, Timis, Prahova, Covasna, Dolj, Brasov, Vrancea, precum si municipiul Bucuresti.

Pana in prezent, FGA a primit, direct, 2.100 de cereri de deschidere de dosare de dauna, dintre care 367 au fost deja procesate, iar alte 855 de dosare sunt in faza de finalizare. 

Daunele aferente acestor dosare nu vor putea fi paltite, insa, catre asigurati decat cand decizia ASF de declansare a procedurii de faliment si retragerea autorizatiei de functionare a companiei ramane definitiva. Astra Asigurari a contestat, insa, decizia ASF in instanta, asa ca termenul de plata se prelungeste.

Transferul clientului de la banca la recuperator este de multe ori ilegal

Piata recuperarii de creante, dar si relatia dintre firma de recuperare si clientul ”cumparat” de la banca sau de la o alta societate comerciala se afla tot mai mult in atentia opiniei publice. Este vorba de o piata nereglementata, unde marfa este reprezentata de persoane expuse la abuzuri care nu isi cunosc nici putinele drepturi pe care le au. 

Potrivit unei analize KeysFin, modul in care se deruleaza afacerile din sectorul colectarii de creante ridica destule semne de intrebare. ”Multi clienti au sesizat autoritatile ca sunt haituiti de catre unele companii, in conditiile in care activitatea acestora nu este reglementata cu aceeasi strictete cu care se desfasoara business-urile din sectorul bancar”, se arata in analiza citata. 

Si legalitatea transferului de responsabilitate pentru creante de la banca la firma de recuperare este discutabila. "Mecanismul cesiunii creantelor bancare catre societatile specializate de recuperare ascunde, sub aparenta legalitatii, numeroase nereguli si incalcari ale legii”, sustine Amalia Postu, avocat partener in cadrul Postu Leonte si Asociatii SCA.

Potrivit acesteia, cesionarea unui credit bancar reprezinta, practic, preluarea calitatii de creditor de catre societatea de recuperare, in locul bancii, fara insa ca aceasta sa indeplineasca toate conditiile legale pentru a fi creditor intr-un contract de credit, aspect de natura a atrage nulitatea cesiunii”, a mai spus avocatul. Astfel, creanta cesionata isi pierde calitatea de creanta bancara, intre noul creditor si debitor intervenind un nou raport, de o alta natura juridica.

In aceste conditii, clientul care a fost „vandut” de banca unei firme de recuperare poate obtine anularea cesiunii in instanta, mai spune avocatul citat. ”De asemenea, fiecare client ar trebui sa verifice daca nu se afla in situatia in care creanta a fost prescrisa, iar in caz afirmativ, se poate apara invocand institutia prescriptiei, nemaiexistand obligatia legala de a achita sumele pretinse”, a spus aceasta.

Codul deontologic al firmelor de recuperare nu vine in sprijinul real al debitorilor

In prezent, piata recuperarii de creante nu este supravegheata si nu are o lege proprie de functionare. Companiile din domeniu, membre ale Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale (AMCC), si-au creat propriu cod deontologic, practic propria lege interna, prin care isi asuma ca nu vor folosi forta, amenintarile cu sanctiuni inexistente sau care nu pot fi consecinta a actelor/faptelor debitorului sau a altor actiuni care atenteaza la demnitatea debitorului, ca nu vor folosi un limbaj vulgar sau alte metode menite sa hartuiasca debitorul.

”Faptul ca firmele de recuperare si-au asumat aceste mentiuni inseamna ca au existat sau exista astfel de practici in piata. Ramane ca, dincolo de codul deontologic asumat, si Parlamentul sa reglementeze legal practicile din piata, in asa fel incat relatia dintre clienti si firme sa se desfasoare normal, cel putin ca cea din mediul bancar”, sustin analistii KeysFin.

La randul sau, avocatul Amalia Postu spune ca acest Cod deontologic reprezinta o forma de autoreglementare a societatilor de recuperare, care nu vine, insa, cu nimic in sprijinul real al debitorilor. 

Profituri tot mai mari pe spatele datornicilor


Potrivit analizei KeysFin, in Romania exista in prezent 193 de firme de recuperare a creantelor, aproape de doua ori mai multe decat in urma cu cinci ani. Acestea au realizat, in 2014, afaceri de 194 de milioane de lei, in crestere, de asemenea, de la 121,9 milioane de lei in 2010. Si profiturile recuperatorilor au urcat de la 19,3 milioane de lei in 2010 la 21,1 milioane in 2014.

Marea majoritatea a firmelor de recuperare de creante se afla in zona Capitalei, afacerile acestora depasind 174 de milioane de lei. Pe locul doi pe harta datornicilor, realizata din prisma business-ului de recuperare creante, de situeaza zona Moldovei, urmata de regiunea Nord-Est si Centru. 

Afacerile firmelor de recuperare au crescut odata cu scaderea capacitatii clientilor de a-si plati ratele. Bancile, pentru a-si face curatenie in bilanturi, au vandut portofoliile de credite neperformante firmelor de recuperari. Un business profitabil pentru cele doua parti, nu si pentru a treia, respectiv clientii. „Bancherii si-au acoperit mare parte din aceste credite din dobanzile uriase percepute, astfel ca le-a fost simplu sa scape de datornici. La randul lor, firmele de creante au cumparat creditele ieftin si, din marja ramasa, isi acopera un profit semnificativ. De pierdut au clientii care, aflati in incapacitate de plata, s-au vazut cu veniturile blocate si bunurile scoase la vanzare”, afirma expertii KeysFin.

Volksbank a diminuat datoriile pentru 15.000 de clienti

Peste 15.000 de clienti ai Volksbank Romania (VBRO) au fost anuntati ca au de platit mai putin la banca. Ei au beneficiat de reducerea datoriei aferenta creditului in derulare cu sumele platite drept comision de risc/de administrare si/sau de rezerva minima obligatorie pe parcursul derularii creditelor. 
Potrivit unui comunicat de presa, suma totala cu care au fost reduse creditele clientilor se ridica la 290 de milioane de lei.

Operatiunea de diminuare a datoriei totale aferenta creditelor curente ale clientilor VBRO, persoane fizice, a fost demarata la initiativa actionarului majoritar al bancii, Banca Transilvania, la jumatatea lunii august si finalizata la sfarsitul lui septembrie. 

Facilitatea a fost oferita, automat, tuturor clientilor bancii, indiferent de moneda creditului, si nu a presupus niciun demers din partea acestora. Insa, de aceasta nu au beneficiat clientii care au obtinut deja restituirea sumelor platite in contul comisioanelor mentionate. 

In plus, banca a precizat, la momentul lansarii operatiunii, ca din sumele cu care se va diminua datoria totala se vor retine cu prioritate eventualele restante pe care clientii le au fata de Volksbank Romania la data implementarii solutiei.

„In prezent, este in desfasurare integrarea Volksbank Romania in Banca Transilvania, pe toate palierele. Startul integrarii a fost dat in aprilie a.c. si se va incheia la finalul acestui an. Incepand cu 2016, BT si VBRO vor deveni aceeasi banca si aceeasi echipa”, se subliniaza in comunicat.

In Croatia a inceput conversia creditelor in franci la curs istoric

Bancile din Croatia sunt obligate, incepand din aceasta saptamana, sa realizeze conversia creditelor in franci elvetieni in euro la cursul istoric. Institutiile de credit au la dispozitie 45 de zile pentru a trimite clientilor noile desfasuratoare de plata, iar consumatorii vor avea alte 30 de zile la dispozitie pentru a accepta oferta.

Valoarea creditelor vizate de aceasta masura este estimata la circa 3,5 miliarde de dolari. Costurile conversiei vor fi suportate de banci, potrivit guvernului croat, insa acestea urmeza sa primeasca o serie de facilitati fiscale pentru a-si acoperi pierderile.

Potrivit Reuters, Banca Centrala de la Zagreb a imprumutat bancile comerciale cu aproape 1,2 miliarde de kuna (aproape 175 de milioane de dolari) prin cea mai mare operatiune reverse repo din ultimii sase ani, pentru a le asigura lichiditatea necesara conversiei. Imprumutul pentru banci a fost oferit la o dobanda de 0,8% pe an. Banca centrala a estimat ca rezervele sale se vor diminua cu circa un miliard de euro din cauza conversiei.

Cele mai mari banci din Croatia au amenintat  ca vor da in judecata autoritatile de la Zagreb printr-o actiune la curtea de arbitraj privind investitiile de la Washington. Bancherii sustin ca legea conversiei incalca prevederile legislatiei europene si acordurile bilaterale privind investitiile si au cerut noi discutii cu executivul pentru a se gasi alte solutii. Reprezentantii guvernului croat au raspuns, insa, ca nu este intelept sa dai in judecata Guvernul din tara in care vrei sa faci afaceri. 

Parlamentul de la Zagreb a adoptat, pe 18 septembrie, proiectul legislativ de conversie a creditelor din CHF in euro la cursul din momentul acordarii. Costul intregii operatiuni a fost estimat la peste 900 de milioane de dolari.

Cei cu Prima Casa pot opta pentru a Doua Casa

Persoanele care au apelat la programul Prima Casa pot sa opteze, de acum, pentru a Doua Casa. Trebuie, insa, sa o vanda pe prima, sa achite creditul si apoi sa cumpere o casa mai mare sau mai scumpa decat prima. Reglementarea care permite acest schimb a fost publicata in Monitoul Oficial si a intrat in vigoare la 1 octombrie. 

Statul nu acorda garantii suplimentare pentru aceasta extensie, finantarea urmand sa fie asigurata pe baza garantiilor eliberate odata cu plata creditelor in derulare. 

„Plafoanele anuale de garantare vor fi gestionate in sistem revolving, astfel incat se va asigura continuitatea programului. Sumele eliberate in urma rambursarilor creditelor acordate in cadrul programului la scadenta sau anticipat, precum si ca urmare a lichidarii creditelor acordate initial pentru a achizitiona/construi o noua locuinta in cadrul programului vor reintregi plafonul total al garantiilor, acesta fiind utilizat de banci pentru acordarea de noi garantii”, se mentioneaza intr-un comunicat al al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

Schimbari pentru cei cu dificultati la plata ratelor

Noua reglementare aduce o serie de schimbari pentru cei care intampina dificultati la plata ratelor. Potrivt Ordinului Ministerului Finantelor Publice, perioada de executare a garantiilor si cea in care beneficiarii vor putea plati ratele restante a fost majorat?. Astfel, plata garantiei acordate in cadrul programului de catre Fondul de Garantare, se va efectua in maximum 90 de zile de la formularea cererii de plata (de catre banca), si nu in maximum 90 de zile de restanta. Asta inseamna un respiro suplimentar pentru clientul cu restante pentru a gasi resurse sa reia plata creditului. 

In plus, Ordinul prevede detalierea modalitatii in care finantatorii pot renunta la cererile de plata, precum si a posibilitatii repunerii beneficiarului in drepturile si obligatiile aferente contractelor de credit si de garantare, dupa ce plata garantiei a fost efectuata. Astfel, retragerea cererii de plata se poate efectua pana in penultima zi de efectuare a platii valorii de executare a garantiei de catre Ministerul Finantelor Publice. Clientii pot recurge, insa, la aceasta facilitate o singura data pe toata perioada creditului.

„De asemenea, actul normativ reglementeaza situatia de preluare/cedare a locuintei si a finantarii garantate, respectiv situatia in care sotia sau sotul preia sau cedeaza dreptul de proprietate dobandit prin achizitionarea/construirea unei locuinte in cadrul programului, ca urmare a adoptarii regimului matrimonial al separatiei de bunuri, prin convetie matrimoniala”, se mai arata in comunicatul Fondului. 

Pana in prezent, pentru Prima Casa au fost acordate circa 157.000 garantii, in valoare totala de peste 13 miliarde lei, pentru sustinerea de finantari in valoare totala de peste 26 de miliarde lei.

BCR ieftineste tranzactiile prin canale alternative, dar le scumpeste pe cele la ghiseu

Concurenta pe piata bancara si increderea scazuta a publicului in sistem isi spun din ce in ce mai mult cuvantul in actiunile bancilor. Dupa ce mai multe banci mici, in incercarea de a atrage tot mai multi clienti, au redus sau chiar au eliminat o serie de comisioane aferente produselor de baza, a venit acum si randul institutiilor mari.  

Cea mai mare banca din sistem, Banca Comerciala Romana, anunta ca elimina, incepand din 1 octombrie 2015, o serie de comisoane aplicate  pana in prezent la contul curent. 

Cele mai cunoscute astfel de comisioane sunt cel de retragere numerar si cel de interogare a soldului la ATM-urile proprii, pentru operatiunile efectuate cu cardurile de debit detinute de persoanele fizice. 

In plus, banca elimina comisioanele pentru platile intrabancare in lei si valuta prin canalele alternative, respectiv Click 24 si Touch 24Banking, tot pentru persoane fizice. 


In schimb, banca anunta ca majoreaza costurile pentru operatiunile derulate la ghiseu, insa fara a da exemple concrete. 

„Ne dorim sa contribuim la schimbarea felului in care clientii fac banking, prin stimularea utilizarii cardurilor de debit si efectuarii de operatiuni prin Internet Banking. De aceea, am redefinit oferta noastra de cont curent si tranzactii, bazandu-ne pe un principiu simplu: dezvoltarea si reducerea costurilor operatiunilor efectuate prin canale alternative si cresterea costurilor pentru operatiunile la ghiseu”, a declarat Dana Demetrian, vicepresedinte Retail & Private Banking, BCR.

In acelasi timp, institutia de credit anunta lansarea unui nou produs de tip „cont curent” cu costuri zero dar si a pachetelor de cont curent, la inceputul lunii decembrie 2015.