Monday, November 10, 2014

LuxLeaks dinamiteaza finantele europene

O schema ingenioasa, prin care Luxemburgul a implementat acorduri fiscale cu mai multe companii multinationale pentru a le usura povara fiscala in tarile in care operau, zguduie Uniunea Europena.

O ancheta a Consortiului International al Jurnalistilor de Investigatii a examinat mai multe documente despre acordurile fiscale anticipative aplicate in Luxemburg.

Concluzia a fost ca aproximativ 340 de companii multinationale (printre care Apple, Amazon, Ikea, Popsi, Aig, Axa, UBS, Unicredit) ar fi beneficiat de informatii in avans despre modul in care urmau sa trateze autoritatile fiscale luxemburgheze situatia lor financiara, putand sa aplice deci strategii de optimizare fiscala prin care au pagubit bugetele statelor unde aveau operatiuni cu sute de miliarde de dolari in perioada 2002-2010.
Ancheta dezvaluie si creierul afacerii-compania de audit PricewaterhouseCoopers-care le-a sfatuit pe marile companii cum sa-si diminueze impozitele beneficiind de complicitatea Luxemburgului, in perioada cand actualul presedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, conducea micul ducat. Din Romania, numele mai cunoscut care apare in schema este EFG Group, detinatoarea Bancpost.

Salariul mediu net s-a apropiat de 1.700 lei

Dupa o apreciere de aproape un procent in septembrie, castigul salarial mediu net a ajuns la 1.698 lei, extremele inregistriandu-se in extractia petrolului (5.776 lei) si hoteluri si restaurante (996 lei).

Ca de fiecare data, comunicatul INS mentioneaza raportari la valorile reale ale acestui indicator (dupa ajustarea la inflatie). 
Astfel, aflam ca fata de luna septembrie a anului precedent, salariul mediu net a crescut cu 5,5% dar indicele castigului salarial real a fost de numai 103,9%. In schimb, fata de luna octombrie 1990, indicele castigului salarial real a fost de 126,7%.

Puterea de cumparare ne-a crescut deci cu 26% in 24 de ani. Cam putin pentru o tara implicata intr-o cursa a recuperarii decalajelor fata de “lumea civilizata”. Iar daca ne uitam cum se calculeaza inflatia si la ponderea zonelor rurale unde se practica autoconsumul iar utilitatile nu costa pentru ca nu exista, optimismul ni se dilueaza si mai tare.

Guvernul se grabeste sa transpuna directiva fondurilor de investitii alternative

Ministerul Finantelor Publice a publicat un proiect de lege pentru transpunerea directivei privind fondurile de investitii alternative, dupa ce Romania a fost notitifcata de Comisia Europeana pentru intarziere.

La mijlocul lunii octombrie, Comisia Europeana a atentionat guvernul ca Romania inca nu a adoptat o directiva din 2011, care reglementeaza activitatea fondurilor de investitii alternative. Termenul limita era de 22 iulie 2013, astfel ca autoritatile romane au intarziat cu peste 1 an.
Ministerul Finantelor Publice a anuntat pe 7 noiembrie 2014, ca a pus in dezbatere publica o lege, care transpune directiva in cauza.

Fondurile de investitii alternative sunt diferite de organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (cum sunt fondurile mutuale). In aceasta categorie fac parte fondurile speculative, fondurile de capital privat, fondurile de marfuri si derivate pe marfuri, fondurile imobiliare si fondurile de infrastructura.

Legea stabileste ca fondurile importante de acest tip vor fi autorizate si supravegheate de ASF. In acest caz, legea stabileste cerinte de autorizare, cerinte de capital si operationale privind managementul riscului si al lichiditatii, cerinte organizatorice, precum si cerinte de transparenta.

Isarescu nu vede o apreciere a leului in viitorul apropiat

Declaratia a fost facuta joi, cu ocazia raportului privind inflatia, si depaseste prin concizie stilul evaziv al guvernatorului. 

Pana acum, guvernatorul ne obisnuise cu aprecieri evazive, mai greu de decriptat, si cu o pozitie destul de clara in sprijinul monedei nationale. 
Faptul ca in acest moment Mugur Isarescu este convins ca leul nu se poate aprecia pe termen scurt (deci dupa alegeri) ne face sa ne intrebam daca nu cumva exista spatiu pentru o depreciere mai substantiala, cum s-a intamplat de altfel dupa alegerile parlamentare din 2008. 

Miscarea ar cuantifica in acest sens repetatele reduceri ale dobanzii de politica monetara, leul pierzandu-si treptat avantajele competitive fata de euro.