Proces colectiv in Marea Britanie impotriva Mastercard

Aproximativ 46 milioane de britanici ar putea primi cate 300 de lire sterline fiecare in cazul in care compania MasterCard pierde procesul in care este acuzata ca a perceput comisioane excesive comerciantilor. In cadrul actiunii, companiei i se solicita despagubiri in valoare de 14 miliarde de lire sterline (16,5 miliarde de euro), transmite Reuters. 

Potrivit documentelor depuse in aceasta saptamana la Curtea de Apel pentru Concurenta, MasterCard este acuzata ca, intre anii 1992 si 2008, a perceput comisioane nejustificat de mari pentru platile cu cardul la comercianti, comisioane care s-au reflectat in preturi mai mari pentru consumatori.

Actiunea in justitie a fost demarata de fostul ombudsman pentru servicii financiare din Marea Britanie, Walter Merricks. Acesta a declarat ca MasterCard a perceput in mod ilegal miliarde de lire sterline sub forma unor comisioane mari in beneficiul sau si in detrimentul consumatorilor, scrie Reuters. 

”A fost aproape o taxa invizibila, iar comportamentul MasterCard in acest caz a fost rusinos. Nu au avut bunul simt sa accepte ca au cauzat pagube consumatorilor", a spus Merricks.

Toti cetatenii afectati sunt parte in proces

Potrivit casei de avocatura Quinn Emanuel, actiunea impotriva MasterCard, prin care sunt cerute cele mai mari daune din istoria Marii Britanii, cade sub incidenta unei legi prin care consumatorii britanici devin automat reclamanti daca nu aleg sa se retraga din proces. Astfel, orice cetatean din Marea Britanie care avea peste 16 ani in perioada 1992-2008 si care a efectuat plati cu cardul, numerar sau cec in intervalul analizat este automat reclamant in acest caz si are dreptul la despagubiri in caz de victorie.

Astfel, daca instana acorda cele 14 miliarde de lire cerute drept despagubiri, fiecare reclamant eligibil ar putea primi peste 300 de lire, reiese din calculele Reuters.

Compania a dezmintit acuzatiile, prin intermediul unui comunicat de presa. "Respingem fundamentele acestei plangeri si intentionam sa ne opunem viguros", se arata in comunicat. 

Si CE a considerat excesive comisioanele pentru plata cu cardul

Actiunea din Marea Britanie vine dupa ce si Comisia Europeana a stabilit, in 2014, ca taxele cerute comerciantilor de MasterCard pentru procesarea platilor la nivelul UE au fost excesive. Un an mai tarziu, autoritatile de la Bruxelles au plafonat comisioanele interbancare la 0,2% din valoarea tranzactiei pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit.

De altfel, entitatile Uniunii Europene urmaresc comisioanele percepute de operatorii de carduri, atat pentru cardurile de credit cat si pentru cele de debit, de mai bine de un deceniu, avertizand in repetate randuri ca modul in care acestea sunt convenite intre operatori incalca principiile concurentei. 

Si compania Visa, principalul competitor al MasterCard a avut dispute cu Comisia Europeana in privinta comisioanelor interbancare, dar in urma cu doi ani a ajuns la o intelegere cu forul european sa reduca aceste comisioane cu procente cuprinse intre 40% si 60%.

Lupta cu dobanzile negative se prelungeste

Optimismul din mesajele reprezentantilor marilor banci centrale ale lumii pare ca nu mai reuseste sa convinga pietele financiare cu privire la redresarea economiilor si revenirea pe plus a dobanzilor. Investitorii asteapta masuri concrete, cum ar fi extinderea programului de stimulente financiare din partea BCE sau majorarea dobanzilor in SUA. 

Insa presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi a declarat, dupa sedinta de politica monetara de joi, ca institutia pe care o reprezinta analizeaza introducerea unor eventuale modificari la programul sau de achizitionare de active, dar nu a confirmat o extindere a programului dincolo de martie a anului viitor (cand programul este prevazut sa se incheie). In plus, nu a amintit nici de posibiltatea ca programul sa includa si cumpararea de actiuni, nu doar de obligatiuni, asa cum asteptau investitorii.

Pietele financiare au interpretat negativ aceasta lipsa de angajament din partea institutiei europene in a stimula economia si au produs pierderi investitorilor. 

Prognozele de crestere a economiei se inrautatesc

Un alt semnal negativ pentru investitori a fost constituit de faptul ca BCE a redus estimarile privind cresterea economica si inflatia pentru zona euro in 2017. In schimb, institutia a imbunatatit prognozele privind cresterea economica inregistrata in acest an.

Astfel, conform noilor estimari ale BCE, PIB-ul zonei euro ar urma sa inregistreze o crestere de 1,7% in acest an, pentru ca in 2017 si 2018 ritmul sa incetineasca la 1,6%. In luna iunie, BCE prognoza o crestere de 1,6% in acest an, urmata de un avans de 1,7% in 2017 si 2018.

In ceea ce priveste inflatia, BCE a lasat nemodificata prognoza pentru acest an la 0,2%. Preturile de consum ar urma apoi sa creasca pana la 1,2% in 2017, cu un usor declin fata de estimarea BCE din iunie, de 1,3%. 

Mario Draghi sustine, insa, ca economia zonei euro este afectata de cererea globala anemica, din cauza mai multor factori, inclusiv decizia din luna iunie a Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana.

In aceste conditii, BCE a decis sa nu modifice dobanzile, nici pe cea de politica monetara si nici pe cele la depozite, respectiv credite. Astfel, institutia a mentinut dobanda de politica monetara la zero, in timp ce dobanda la facilitatea de creditare marginala a fost pastrata la 0,25%, iar dobanda la depozite, care se acorda bancilor care stocheaza lichiditatile in exces la banca centrala pentru o perioada de 24 de ore, a fost pastrata la minus 0,4%.

Prognoze sumbre de peste Ocean
    
Nici vestile de peste Ocean cu privire la sansele ca dobanzile sa revina in teritoriu pozitiv nu induc optimism in pietele financiare. 
O echipa a bancii de investitii JPMorgan a tras concluzia, in urma unor analize cuprinzatoare, ca politicile de dobanzi negative vor continua pe termen lung, de aproximativ cinci ani, tocmai din cauza programelor de relaxare cantitativa, practicate mai intai de Statele Unite, iar acum si de Banca Centrala Europeana. 

Potrivit analistilor citati, programele mentionate au functionat, initial, si au contribuit la stabilizarea preturilor activelor si la diminuarea costurilor de finantare ale bancilor, insa efectele secundare pe termen lung afecteaza veniturile bancilor. "Desi stimuleaza cresterea in unele cazuri, dobanzile negative pun presiune pe alte sectoare ale economiei", sustin economistii bancii mentionate. 

Acum, pietele financiare isi indreapta atentia catre Rezerva Federala Americana (Fed) care urmeaza sa stabileasca dobanzile pentru perioada urmatoare in a doua jumatate a acestei luni. Si in acest caz, desi la niel declarativ se urmareste o crestere a dobanzilor, se pare ca datele din economie nu vor permite o astfel de masura nici de data aceasta.