Cum sa nu ne pacalim de Black Friday?

Comerciantii online promit reduce semnificative de preturi cu ocazia Black Friday, insa nu intotdeauna pretul de vanzare este unul cu adevarat promotional.

Cea mai frecventa tactica pentru pacalirea consumatorilor este aplicarea unor discounturi majore la preturi umflate. Astfel, daca pretul standard este dublu fata de preturile practicate in mod uzual pentru produsul respectiv, atunci o reducere de 50% nu reprezinta cu adevarat o promotie.
De aceea, inainte de a cumpara orice produs, este recomandat sa verificati pretul produsului respectiv si la alti comercianti. Doar in acest mod, iti poti da seama daca pretul promotional este atractiv. In cazul in care ti-ai planificat sa cumperi un anumit produs, poti verifica din timp preturile existente.

O alta practica intalnita cu ocazia Black Friday este ca unii comercianti sa acorde discounturi insemnate doar pentru produsele vechi pe care le au in stoc, pentru care nu exista cerere.
 
In cazul in care nu esti multumit de produsul achizitionat, ai dreptul sa-l returnezi in urmatoarele 14 zile si sa-ti primesti banii inapoi.

Parlamentul britanic dezbate chestiunea dilatarii masei monetare de catre banci

Initiativa apartine ONG-ului Positive Money, care isi propune sa “democratizeze banii si sistemul bancar astfel incat acesta sa functioneze pentru societate si nu impotriva sa”.

"Un sondaj recent arata ca 70% dintre parlamentari cred ca doar guvernul poate crea banii", arata documentul de la Positive Money, citat in ziarul Bursa, desi Banca Angliei a publicat, la inceputul anului, doua studii despre crearea banilor in economia moderna. Intr-unul din acestea se arata explicit ca “de cate ori o banca acorda un credit, aceasta creeaza si un depozit pentru client, deci creeaza bani noi".

Positive Money aminteste si de rezultatele unui sondaj din 2010, conform caruia doua treimi din populatia Marii Britanii crede ca bancile acorda credite din economiile depozitate la institutiile financiare in cauza.

Oare ce parere or avea romanii despre procesul de creare a banilor din nimic de catre sistemul bancar? BNR nu a finantat pana acum niciun sondaj in acest sens.

Visa ofera informatii si sfaturi utile celor care fac cumparaturi online

Aproximativ 14.000 de romani au finalizat in 2014 trainingurile online privind comertul electronic din cadrul programului national Banii pe Net. Programul a oferit cursantilor un ghid complet de informatii utile despre platile online, instrumentele de comparare a ofertelor, drepturile consumatorilor online si siguranta cumparaturilor pe internet. 

Programul national Banii pe Net, derulat in perioada 2014 - 2017 de Visa Europe si de bancile membre din Romania, impreuna cu organizatia non-profit Junior Achievement Romania, este disponibil in bibliotecile publice din mediul urban si din cel rural datorita parteneriatului cu Biblionet, fiind sustinut si de companii din domeniul online si din industria platilor, cum sunt PayU, Google si eMAG. 

Portalul financiar Conso.ro a fost un sustinator activ al programului, aducandu-si o contributie concreta la realizarea ghidului cu informatii utile pentru consumatori. 

"Prin programul Banii pe Net oferim consumatorilor cunostinte de baza privind comertul electronic si protectia datelor personale pe internet, in conditiile in care apetitul romanilor pentru cumparaturi pe internet a crescut simtitor in ultimii ani", a declarat Catalin Cretu, director subregional pentru Romania, Croatia si Slovenia, Visa Europe.   

Conform informatiilor furnizate de Visa Europe, doua treimi dintre persoanele care au finalizat trainingurile Banii pe Net direct pe internet au varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani. 

Ce drepturi au consumatorii la cumparaturile online?

Atunci cand se decid sa efectueze o plata online, consumatorii trebuie sa se asigure ca isi stiu drepturile, pentru a putea beneficia de cele mai bune servicii. 

Unul dintre cele mai importante aspecte la o plata online il reprezinta faptul ca exista posibilitatea de a se renunta la achizitia efectuata, in termen de 14 zile de la primirea pachetului, prin simpla notificare a furnizorului. Singurele costuri suportate sunt cele cu rambursarea produselor.

Consumatorii nu trebuie sa neglijeze nici faptul ca au dreptul la informatii clare privind caracteristicile principale ale produsului sau serviciului, date de contact privind comanda, costul total, inclusiv taxele si costurile de livrare.

In cazul in care nu se primesc bunurile sau serviciile comandate sau nu corespund parametrilor specificati, la plata cu cardul exista dreptul de a adresa bancii refuzul la plata. In cazul in care partile nu au convenit altfel, consumatorii trebuie sa stie ca au dreptul de a primi produsele comandate in termen de cel mult 30 de zile de la incheierea contractului.

La ce este bine sa fii atent cand faci cumparaturi online?

Pe de alta parte, pentru a evita orice fel de probleme si fraude online, consumatorii ar trebui sa se informeze inainte asupra magazinelor online si sa achizitioneze doar de la cele care beneficiaza de o reputatie buna.

Consumatorii sunt sfatuiti sa nu se ofere niciodata informatii personale sau legate de card si PIN prin telefon sau email si sa se pastreze dovada cu datele privind tranzactiile efectuate pe internet.

Foarte important este ca la efectuarea unei plati online sa se caute pe site-ul magazinului un numar de contact sau adresa de e-mail pentru a le avea in caz de nelamuriri. 

Nu in ultimul rand, trebuie citite cu atentie procedurile si costurile de achizitionare si livrare, precum si conditiile de returnare stabilite de magazinul online.

Rata la creditele Prima casa este sub chirie? Inutil fara o lege a falimentului personal

Conform unui studiu realizat de Banca Romaneasca, rata la creditele pentru garsonierele din Bucuresti este cu 20% mai mica decat chiria aferenta unitatilor locative in cauza. Neplatind la timp chiria nu risti insa sa ramai dator pe viata.

Faptul ca studiul Bancii Romanesti scoate in fata comparatia rata-chirie in cazul garsonierelor denota ca autorii sai au avut conturata din start concluzia pe care doreau sa o scoata in evidenta. 

Chiria pe metrul patrat este cea mai mare in cazul garsonierelor si cea mai redusa in cazul apartamentelor cu 4 camere, din motive evidente (costul cu utilitatile iarna, numarul relativ mic al garsonierelor din Bucuresti, etc). O comparative rata-chirie pentru apartamentele de 3-4 camere n-ar fi fost deci la fel de relevanta.
Ce risca insa cei cu rate la banca spre deosebire de chiriasi? Executia silita in caz de neplata a ratelor (pe motiv de somaj, boala, scadere drastica a veniturilor) si datoria ramasa de acoperit pentru diferenta dintre pretul casei luata cu credit si cel obtinut din vanzarea sa accelerata prin executare silita. 

Ceea ce face ca o comparatie rata-venit sa fie relevanta doar in situatia in care riscurile aferente in caz de neplata ar fi comparabile (evacuare fara complicatii). Cu alte cuvinte, doar in situatia in care ar exista o lege a falimentului personal.

Unde merge leul daca n-are motive de apreciere si nici sa bata pasul pe loc intre 4,4-4,44 lei/euro?

Guvernatorul BNR era de parere pe 6 noiembrie ca leul n-are motive de apreciere pe termen scurt, iar doua saptamani mai tarziu isi exprima mirarea ca moneda nationala a incremenit in intervalul 4,4-4,44 lei/euro. Oare in ce directie s-ar putea dezmorti cursul?

Cele doua declaratii ies cumva din stilul rezervat-eliptic cu care ne obisnuise Mugur Isarescu si lasa locul unor speculatii ca ar putea urma un puseu de depreciere in perioada urmatoare.

Argumente in acest sens: inflatia in continuare redusa (deprecierea genereaza inflatie, economia se bazeaza mai mult pe importuri decat pe exporturi), promisiunile electorale ale actualului Guvern care trebuie puse in practica si care ar putea declansa ceva ajustari la nivel “macro”, un preconizat deficit bugetar pentru 2015.
Singurul ingredient care ar determina decolarea cursului euro/leu lipseste insa deocamdata: o situatie mai tensionata pe plan extern, economic sau geopolitic.

Ultima oara cand cursul de schimb a coborat sub pragul de 4,4 lei pentru un euro a fost pe 1 septembrie 2014, cand Banca Nationala a publicat un nivel de referinta de 4,3989 lei/euro. Ulterior, desi au existat oscilatii de pana la 2-3 bani in decurs de cateva zile, acesta a cunoscut o tendinta clara de crestere, astfel ca ultimul curs oficial anuntat joi este de 4,4421 lei pentru un euro.