Clientii Volksbank accepta conversia creditelor din franci

Peste 11.000 dintre clientii Volksbank Romania, respectiv 60% din cei care s-au incadrat in oferta Bancii Transilvania de conersie a creditelor din franci elvetieni in lei sau euro, au semnat contractele aferente. Oferta mai este valabila pana la 31 iulie. 

Potrivit unui comunicat al bancii, de la inceputul campaniei, din 4 mai, si pana in prezent, peste 17.000 de clienti Volksbank, reprezentand 95% dintre cei vizati, s-au programat pentru a le fi prezentata oferta de conversie, iar 13.000, adica aproape 72%, au acceptat conditiile - fie au semnat deja, fie s-au programat pentru semnarea contractelor in perioada urmatoare. 96% dintre clientii care au acceptat oferta au ales ca moneda de conversie leul. 

Oferta Bancii Transilvania pentru clientii Volksbank consta in returnarea sumelor deja platite de clientii cu credite in CHF, in contul comisionului de risc, prin diminuarea creditului in sold, reducere de 22,5% pentru cei care accepta conversia creditelor din CHF, aplicabila la soldul creditului curent rezultat ca urmare a diminuarii cu comisionul de risc/administrare platit efectiv si nerecuperat de clienti pana la data conversiei. 

"Oferta Banca Transilvania si Volksbank Romania poate fi accesata in peste 100 de sedii Volksbank din tara", se arata in comunicatul bancii.

ASF investeste intr-un sistem pentru petitii online

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) investeste intr-un sistem IT de gestionare a petitiilor aferente pietei asigurarilor. Sistemul va trebui sa contina un modul de interactiune cu petentii si de informare online a acestora, precum si o solutie de comunicare si schimb electronic de informatii cu entitatile reclamate.

"Obiectivul specific al acestui proiect consta in implementarea infrastructurii (hardware si software) si a Sistemului de Gestionare a Petitiilor pentru activitatea integrata de gestiune a petitiilor aferente pietei asigurarilor, a pietei de capital si a sistemului de pensii private (...) Sistemul va facilita comunicarea electronica cu entitatile supravegheate, diseminarea informatiei catre entitatile interesate si avizate, interne si externe autoritatii contractante, prin primirea si publicarea documentelor electronice relevante intr-un portal", se arata in caietul de sarcini al licitatiei pentru achititionarea sistemului. 

Concret, sistemul va trebui sa contina si un portal pentru petent (My Account), prin care acesta are acces la servicii si informatii legate de petitii sau informatii specifice ariei de responsabilitate a ASF, precum si servicii si informatii publice personalizate:

Printre altele, prin intermediul acestui sistem petentul poate lansa solicitari de informatii, poate transmite informatii legate de anumite dosare, poate primi solicitari de date suplimentare, sa vizualizeze starea petitiei,si alte astfel de operatiuni.

Denominarea, lectie pentru adoptarea euro

Denominarea monedei nationale a fost un succes, insa nu fara emotii avand in vedere ca, potrivit unui sondaj derulat la acea data, o treime din populatie era reticenta la o astfel de masura. Cu trecerea la euro va fi chiar mai complicat, sustine guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 
In cadrul unui simpozion derulat la Banca Nationala a Romaniei (BNR), guvernatorul a vorbit despre pregaturile pentru denominare, despre derularea procesului si, mai ales, depsre cum au mers lucrurile dupa momentul taierii celor patru zerouri din coada leului. 

"Suntem la ora de bilant: am indrazneala sa spun ca actiunea a fost bine pregatita si, in final, a fost o actiune de succes. S-a castigat foarte mult la nivelul societatii prin simplificare (prin denominare n.r.). In economie s-a castigat credibilitate si increderea intr-un nou inceput. In 2005, Romania se despartea de o lunga perioada inflationista si intra pe o curba a productivitatii si profitabilitatii", a subliniat guvernatorul BNR. 

Pe de alta parte, Mugur Isarescu este de parere ca trebuie sa invatam o lectie din aceasta masura complexa, mai ales in perspectiva adoptarii euro. 

"Succesul depinde esential de o pregatire temeinica, asta apropo de euro. Nici nu stiu ce cuvinte sa mai folosesc... trebuie sa fim siguri ca suntem foarte bine pregatiti, inclusiv emotional", a explicat guvernatorul BNR. 

Mai mult, seful bancii centrale sustine ca o astfel de masura trebuie foarte bine explicata societatii, pe fiecare categorie in parte, pentru ca un fenomen de panica poate fi declansat de o scanteie mica. 

"In contextul complexitatii lumii moderne, cu multe canale de transmitere a informatiilor, orice infatuare se plateste. Orice pozitie de aroganta din partea guvernantilor de genul "Astia nu inteleg...le spunem de zece ori un lucru.." o astfel de pozitie este perdanta", a mai spus seful bancii centrale.  

El a amintit de un sondaj derulat la inceputul anului 2005, pentru pregatirea denominarii monedei nationale, in care romanii  erau intrebati care este parerea lor despre denominare. "Doua treimi spuneau ca este o masura buna, iar o treime manifesta frica, o plonjare in necunoscut. Aceasta frica, care este irationala, toate aceste anxietati au insemnat un risc. E o lectie pe care trebuie s-o invatam, sa luam in calcul reactia oamenilor”, a mai spus seful BNR. 

Astfel, in opinia sa, se demonstreaza ca un proces relativ mai simplu decat trecerea la euro, cel de denominare, poate crea probleme.

Bancile si Bursa de la Atena raman inchise

Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat ca va mentine nivelul actual al finantarii de urgenta pentru bancile grecesti (ELA), insa va inaspri conditiile de acordare. Pe de alta parte, potrivit unor surse bancare, Guvernul grec a decis extinderea vacantei bancare cu inca o saptamana. 

Potrivit AFP, consiliul guvernatorilor BCE a decis sa mentina aportul de lichiditati de urgenta (ELA) pentru bancile grecesti la nivelul fixat la 26 iunie 2015, dupa ce a discutat pe marginea unei propuneri venite din partea Bancii Nationale a Greciei. 

Si Bursa de la Atena ramane inchisa pana joi, dupa ce tranzactiile au fost suspendate incepand cu data de 29 iunie, cand Guvernul elen a inchis bancile si a impus restrictii asupra miscarilor de capital.

Alegatorii greci au respins, duminica, ultimele propuneri de acord ale creditorilor internationali, la un referendum convocat de Guvernul condus de stanga radicala Syriza, in frunte cu premierul Alexis Tsipras. Acesta din urma participa, marti, la Bruxelles, la un summit de urgenta al liderilor din zona euro pentru a ajunge la un acord care sa permita Greciei sa ramana in zona euro.

Aglomeratie la ajutoare de stat

Peste 1.000 de firme mici si mijlocii s-au inscris pentru a primi ajutorul de stat de pana in 120.000 de lei in programul START pentru stimularea debutantilor in afaceri. Autoritatile avertizeaza, insa, ca societatile nu vor primi banii, daca nu vor crea locurile de munca prevazute in planurile de afaceri.

Firmele din lista publicata de Directia Politici Antreprenoriale vor fi supuse unor evaluari si proceduri de selectie in urma carora un numar mult mai redus dintre aceste societati vor fi notificate ca se califica la primirea granturilor.

"Rugam aplicantii din lista ca, inainte sa depuna dosarul prin care solicita finantare, sa analizeze posibilitatile pe care le au de a crea in anul 2015 numarul de locuri de munca pe care l-au declarat in planul de afaceri. Se evita astfel situatia neplacuta de a nu obtine AFN la decontare deoarece nu pot prezenta dovada numarului de locuri de munca create pentru care au obtinut punctaj", atrage atentia Directia Politici Antreprenoriale si Implementare Programe pentru IMM din subordinea Ministerului Energiei, care gestioneaza aceste ajutoare de stat.

Numarul de locuri de munca ce urmeaza a fi create, completat de firmele respective, este primul criteriu de departajare la punctaje egale intre firme, la selectia pentru acordarea banilor. 

Firmele care s-au inscris in programul guvernamental au prevazut infiintarea unui numar diferit de locuri de munca in urma ajutorului de minimis, cuprins intre zero si 74. 
Beneficiarii ajutorului de stat vor fi obligati sa faca dovada crearii acestora, la depunerea decontului pentru incasarea banilor. 

Dovada se face cu contractul individual de munca inregistrat, cu norma intreaga, incheiat pe perioada nedeterminata si ulterior, pe toata perioada de raportare se va face dovada mentinerii acestora, precum si a celor existente la momentul inscrierii online a planului de afaceri cu documentele prevazute de legislatia in vigoare (extras REGES din REVISAL si Raport salariati din REVISAL), conform Procedurii START 2015.

De asemenea, firmele risca sa piarda ajutorul, daca se constata ca echipamentele achizitionate nu erau noi si nu corespundeau obiectivului pentru care au fost cumparate.

Firmele beneficiare vor fi monitorizate si controlate de catre Unitatea Programare, Selectie, Evaluare si Contractare a Programului din cadrul Oficiilor Teritoriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.

Guvernul estimeaza ca anul acesta va acorda ajutoare START unui numar minim de 150 de firme. Fiecare firma poate primi maximum 120.000 de lei, iar bugetul total al schemei este de 20 de milioane de lei, anul acesta.

Platile contactless castiga teren in Romania

Romania, desi inca departe, castiga teren in materie de plati prin intermediul tehnologiilor avansate. Valoarea tranzactiilor cu carduri Visa contactless realizate in Romania a crescut cu 50% in perioada aprilie 2014 - martie 2015 comparativ cu perioada similara anterioara, potrivit datelor Visa Europe. 
“Suntem inca la inceput de drum in zona platilor contactless, dar vedem progrese tot mai mari de la luna la luna. Romanii platesc, in medie, circa 58 de lei cu cardul Visa contactless, dar am vazut chiar o tranzactie contactless de doar 42 de bani realizata la o farmacie. Avantajul este ca poti sa achiti suma exacta fara sa umbli cu buzunarul plin de maruntis, de exemplu cand vrei sa cumperi doar o cafea sau o paine, timpul de plata se reduce, iar costurile pentru posesorii de carduri sunt zero. Tehnologia contactless sustine dezvoltarea pietei cardurilor intrucat se creeaza obisnuinta de a plati electronic si, in plus, deschide drumul pentru platile mobile care utilizeaza aceeasi infrastructura,” a declarat directorul regional pentru Romania, Croatia si Slovenia, Visa Europe, Catalin Cretu. 

In Europa, utilizarea a avansat rapid si, astfel, posesorii de carduri Visa contactless au realizat peste un milliard de astfel de plati in ultimele 12 luni, in valoare de peste 12,6 miliarde de euro, mai reiese din comunicatul Visa. 

Consumatorii europeni detin 131 de milioane de carduri Visa contactless, emise de 240 de banci, pe care le pot utiliza zilnic la peste 2,6 milioane de terminale contactless. ”Cele mai multe carduri Visa contactless sunt emise in Marea Britanie, iar cea mai extinsa retea de acceptare a platilor contactless este in Spania. Astfel, in Marea Britanie exista 49,6 milioane de carduri Visa contactless si 410.000 de terminale POS, in Franta sunt 20,3 milioane de carduri si 405.000 de terminale, Polonia inregistreaza 14,5 milioane de carduri si 354.000 de terminale, iar in Spania cele 11,5 milioane de carduri Visa contactless pot fi utilizate pentru plati la 593.000 de terminale”, se precizeaza in comunicat.

Consumatorii britanici sunt de departe cei mai mari adepti ai cardurilor contactless, platind doar in luna martie 2015 peste 330 de milioane de euro prin intermediul acestei tehnologii. Lansarea platilor contactless pentru toate serviciile din reteaua Transport pentru Londra (TfL) este unul dintre motivele care au stat la baza dezvoltarii accelerate in Marea Britanie, in conditiile in care peste 100 de milioane de calatorii au fost platite contactless de la data lansarii, in septembrie 2014. 

Pana in 2020, toate terminalele POS din Europa unde se poate plati cu cardurile Visa vor avea incorporata tehnologia contactless. Consumatorii europeni realizeaza cel mai frecvent plati contactless pentru cumparaturi de zi cu zi, precum cele la supermarketuri, restaurante si alte magazine alimentare.

Grecii recurg la bitcoin pentru a-si proteja depozitele

Grecii au gasit solutia pentru a ocoli restrictiile impuse la retragerile de la ATM-uri, care sunt limitate la 60 de euro pe zi! Sa isi converteasca depozitele in moneda virtuala bitcoin, transmite Reuters. Si asta pentru ca grecii se tem si de o eventuala devalorizare in cazul in care Grecia revine la drahma. 
Utilizarea bitcoin permite grecilor sa transfere bani din conturile lor bancare si, daca doresc, peste hotare, operatiuni pe care, altfel, nu le pot realiza din cauza restrictiilor asupra miscarilor de capital.

„Atunci cand oamenii incearca sa transfere bani peste hotare si statul ii impiedica, bitcoin este singura modalitate”, a declarat Adam Vaziri, membru in consiliul de administratie al UK Digital Currency Association.

Potrivit Reuters, interesul grecilor in aceasta moneda, care nu poate fi controlata de nicio autoritate monetara si poate fi transferata cu ajutorul unui smartphone, a crescut semnificativ in ultima perioada. Numarul noilor clienti care au depozitat cel putin 50 de euro la BTCGreece, singura platforma de tranzactionare a bitcoin din Grecia, a crescut cu 400% in ultimele doua luni, iar fondatorul platformei, Thanos Marinos, sustine ca numarul  utilizatorilor se ridica la cateva mii.

Fondatorul BTCGreece sustine ca principalul obiectiv al cumparatorilor greci de bitcoin este sa-si protejeze fondurile fata de perspectiva iesirii Greciei din zona euro, care ar fi urmata de convertirea depozitelor din bancile grecesti intr-o noua moneda nationala puternic devalorizata.

Pe de alta parte, insa, bictoin este o moneda extrem de volatila, osciland intre un maxim de peste 1.200 de dolari pe unitate la finele lui 2013 si o depreciere de aproape 70% in mai putin de o luna dupa un atac al piratilor informatici asupra platformei japoneze de tranzactionare Mt. Gox  la inceputul lui 2014. In saptamana in care Grecia a intrat in incapacitate de plata, pretul bitcoin a urcat pana la 268 de dolari, in crestere cu 20% fata de valoarea de la inceputul lunii iunie, in timp ce numarul tranzactiilor zilnice a atins cifra record de 150.917.

Analistii sustin ca popularitatea in crestere a bitcoin are la baza, in principal, actiunile speculatorilor care mizeaza pe faptul ca restrictiile asupra miscarilor de capital vor declansa o cerere puternica pentru bitcoin.

In perioada martie-aprilie 2013, cand Ciprul a restrictionat retragerile de depozite din banci, valoarea bitcoin a crescut cu aproape 700%.

Moneda bitcoin a fost lansata in ianuarie 2009 si reprezinta un nou tip de moneda electronica digitala, in baza unui algoritm special. Moneda virtuala nu este sustinuta de nicio banca centrala sau Guvern si nici de active fizice, valoarea sa depinde strict de increderea oamenilor. Bitcoin poate fi schimbata online cu devize oficiale (euro, dolar, yen sau altele) sau utilizata pentru cumparaturi, chiar daca nu constituie inca o forma acceptata de plata de catre marii retaileri de genul Amazon.com, noteaza Reuters.

Pietele financiare, imune la situatia din Grecia

Reactia pietelor financiare la rezultatul referendumului din Grecia a fost nesperat de limitata, sustin analistii citati de agentiile internationale de stiri. Euro a scazut, luni, la Londra, cu 0,6%, la 1,1052 dolari pe unitate, iar pe pietele asiatice declinul a atins 1,3%, la cel mai redus nivel dupa 20 iunie.

Potrivit analistilor, majoritatea investitorilor stau deoparte si asteapta sa vada cum raspund autoritatile europene.

Pe piata de la Bucuresti, leul s-a depreciat in fata euro, insa nesemnificativ, pana la un curs de 4,4854 lei/euro, in crestere cu doar 0,35 bani fata de vineri. Deprecierea monedei nationale a fost ceva mai accentuata in raport cu dolarul american, cu 2,45 bani, la un curs de 4,0566 lei/dolar. Insa nici aceasta depreciere nu este iesita din comun, avand in vedere variatiile destul de ample ale leului in raport cu dolarul din ultima vreme. 

Cetatenii greci au votat, in proportie de 61,28%, impotriva masurilor propuse de creditorii internationali, 38,72% pronuntandu-se in favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale partiale.

Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au convocat pentru marti un summit de urgenta al liderilor europeni.