Slovenia va creste taxele si va restructura sistemul bancar pentru a evita falimentul

Autoritatile slovene au anuntat un pachet reforme interne in incercarea de a evita sa solicite ajutorul financiar al UE. Printre masuri se numara si o restructurare majora a sistemului bancar. 

In Slovenia, majoritatea bancilor sunt detinute de stat si in prezent sunt afectate de pierderi masive pe seama imprumuturilor acordate guvernului, prcizeaza BBC. 

Pierderile au atras inclusiv atentia oficialilor europeni, care s-au declarat ingrijorati de situatie. 
Autoritatile slovene au in plan crearea unei banci punte care sa preia activele cu probleme ale sistemului bancar. 

Guvernul sloven mai are in vedere in cadrul pachetului de reforme si majorarea TVA-ului cu 2 procente precum si un program masiv de privatizare  15 companii de stat. 

Comisia Europeana va analiza planul prezentat de Slovenia si isi va transmite opinia pana la finalul lunii. 
Slovenia se afla in recesiune din 2011 iar analistii considera ca cel mai probabil guvenul va solicita ajutorul UE, dupa ce la inceputul anului Cipru a primit un ajutor financiar de 10 miliarde euro. 

Creditele de consum in lei si euro au ajuns la acelasi nivel de costuri

Diferenta de costuri intre creditele de consum in lei si cele in euro a disparut aproape complet. Nivelul mediul al DAE este in prezent acelasi pentru ambele variante. 

Clientii care doresc sa obtina un imprumut de consum vor plati aceleasi costuri indiferent daca aleg un credit in lei sau unul in euro. Nivelul Dobanzii Anuale Efective (DAE)medii a ajuns in aprilie la 17,20% pentru ambele variante, conform datelor Conso.ro. 

Comparativ cu luna anterioara, atat creditele in lei cat si cele in euro s-au ieftinit cu pana la 0,70 procente in medie. 
Raportat la luna aprilie 2012 creditele de consum in lei s-au ieftinit cu 1,4 procente in medie, in timp ce costul creditelor de consum in euro a scazut cu 0,4 procente, dupa o serie de oscilatii pe parcursul anului trecut. 

eliminarea ecartului de cost dintre cele doua variante de credit de consum a fost generata pe de o parte de eliminarea din oferta de o serie de banci a imprumuturilor in euro dar si de o scadere puternica a indicilor Robor in ultimele saptamani. 

Acestia au atins minime istorice pe toate scadentele iar Robor la 3 luni, cea mai utilizata referinta in stabilirea dobanzilor la credite a coborat sub pragul de 4%. 

Microintreprinderile ar putea plati impozit mai mic din iulie

Impozitul pe venitul microintreprinderilor ar putea sa scada, din iulie, la 1,5%, de la nivelul de 3% din prezent. Tot din vara ar urma sa intre in vigoare si impozitul forfetar. 

“Am propus si am , in mare masura, acceptul Ministerului de Finante. Sunt domenii care nu au, poate, o rata de profit de 5% s de aici, la un impozit de 3% pe venituri, o companie trebuie sa dea mai mult decat profitul”, a precizat Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM, mediul de afaceri si turism, citata de Agerpres. 
In ceea ce priveste impozitul forfetar, aceasta a precizat ca va fi stabilit ca o suma fixa mai mica decat ar fi o taxa platita in cazul unei inregistrari corecte a veniturilor di cheltuielilor. 

“Am constatat ca dale le punem o suma fixa care este mai mica decat ar fi la o inregistrare corecta a veniturilor si cheltuielilor, fie 16% pe profit, fie 3% pe cifra de afaceri, conformarea lunara este imediata, se simplifica foarte mult actul de contril pentru ca nu mai are ce controla, are de platit o suma fixa si atat la intreprinzator si la administratia publica”, a mai aratat Grapini. 

Potrivit acesteia, compania nu va mai plati impozit de 16% pe profit. 

Care este diferenta intre plata online si transfer bancar online?

ntrebare: Care este diferenta intre PLATA ONLINE si TRANSFER BANCAR ONLINE, mai precis cum se definesc cele doua operatiuni de plati.
Raspuns: Plata online se refera in general la plata cu cardul pe internet. Magazinele online care doresc sa faciliteze vanzarea produselor proprii pun la dispozitia clientilor o interfata prin care acestia isi pot plati cumparaturile, direct cu cardul de credit sau debit. 

Plata online presupune introducerea datelor de card in aceasta interfata (numar card, nume detinator card, cod CVV) si autorizarea tranzactiei. 

NICIODATA nu va fi solicitat codul PIN!

Pentru a spori siguranta tranzactiei, majoritatea bancilor oferta clientilor posibilitatea de a-si inrola cardul in sistemul 3D Secure. Astfel, pe langa datele cardulu,i clientul trebuie sa introduca si o parola unica, confidentiala. 

In acest caz, chiar daca datele de pe card sunt furate, atata timp cand nu este cunoscuta parola nu se vor putea realiza plati online. 

Transferul bancar online se refera in general la transferurile de bani realizate prin intermediul serviciului de internet banking. Si acesta presupune accesul la o conexiune de internet dar, in loc sa se utilizeze cardul si interfata magazinelor online, clientii utilizeaza o aplicatie speciala pusa la punct de banca. 
Aplicatia permite transferul de bani intre conturi bancare, dar si constituire de depozite sau schimburi valutare. 

Spre exemplu, se pot face plati de facturi sau se pot trimite bani in contul unui prieten/rude. Pentru a transfera banii, este necesara cunoasterea numelui complet al beneficiarului si codul IBAN al contului acestuia. 

Logarea in aceasta aplicatie se face de obicei prin intermediul unui cod unic generat de un digipass.

Cipru a primit prima transa din ajutorul financiar de 10 miliarde euro

Bordul director al Mecanismului European de Stabilitate (MES) a aprobat o prima transa de 2 miliarde euro din ajutorul financiar destinat sustinerii economiei Ciprului. 

Suma a fost transferata deja iar o suma suplimentara de 1 miliard euro va fi transferata pana la finalul lunii iunie. 
Banii urmeaza sa fie folositi pentru finantarea sectorului public, inclusiv rostogolirea anumitor datorii. 
“Imprumutul oferit de MES va ajuta la mentinerea stabilitatii financiare in zona euro si va castiga timp pentru Cipru”, a precizat Klaus Regling, difectorul MES. 

Conform deciziei luate de Eurogrup la finalul lunii martie, Cipru urmeasa sa primeasca un total de 10 miliarde euro in urmatorii 3 ani. Noua miliarde euro vor fi oferiti de MES iar 1 miliard va fi oferit de FMI, dupa ce se va primi aprobarea bordului executiv. 

Aproape 80% din suma obtinuta din timbrul de mediu s-a dus pe restituiri de taxa auto

De la inceputul anului Ministerul Mediului a incasat din taxa auto si timbrul de mediu 230 milioane lei. In aceeasi perioada s-au restituit taxe incasate incorect in valoare de 184 milioane lei.

Suma reprezinta  taxa auto platita de proprietarii de masini in anii anteriori dar considerata de catre instante ca fiind incasata incorect. 

Diferenta ramasa de pe urma sumelor aferente timbrului de mediu va fi utilizata pentru finantarea programului Rabla in 2013. 
“In cursul zilei de astazi voi semna Ordinul privind derularea programului Rabla, maine acesta va fi publicat in Monitorul Oficial, iar de joi incepe etapa de depunere a dosarelor de catre colectori sau REMAT-uri. Aceasta procedura ar trebui sa dureze maximum 5 zile, astfel incat, incepand de saptamana viitoare programul va demara efectiv”, a precizat marti Rovana Plumb, ministrul Mediului si Schimbarilor climatice, citata de Agerpres. 

In acest an se vor emite 20.000 de tichete pentru programul Rabla dintre care 17.000 pentru populatie si firme si 3.000 pentru institutiile publice. 

Tichetul obtinut la casarea unei masini vechi va avea o valoare de 1.500 euro, respectiv 6.500 lei, in crestere fata de 3.800 lei,valoarea tichetelor din ultimii ani.

Tichetul va putea fi transmisibil dar la achizitia unei masini noi va putea fi utilizat un singur tichet pentru reducere, nu 3 tichete, ca si pana acum.

Profitul Petrom a scazut in primul trimestru al anului

Profitul inregistrat de Petrom inainte de plata dobanzilor si taxelor a scazut in primul trimestru la 1,58 miliarde lei, cu 12% comparativ cu aceeasi perioada din 2012. 

De asemenea, profitul EBIT CCA excluzand elementele speciale s-a redus cu 4%, pana la 1,57 miliarde lei. In schimb, profitul net CCA atribuibil actionarilor excluzand elementele speciale a crescut cu 5%, pana la nivelul de 1,32 miliarde lei. 

Gradul de indatorare a continuat sa se imbunatateasca pana la nivelul de 4% la finalul trimestrului I din 2013. Productia zilnica in E&P s-a intensificat dar vanzarile de gaze au fost mai scazute, din cauza vremii  mai calduroase. 
Marjele de rafinare s-au imbunatatit comparativ cu primele 3 luni ale anului trecut, insa volumele vanzarilor din marketinG se afla inca sub presiune. 

“Mergand mai departe, vom continua programul semnificativ de investitii anuale ce depaseste un miliard de euro, necesar pentru mentinerea unei performante durabile, ceea ce ne va permite sa sustinem potentiale oportunitati de crestere in activitatea de explorare si productie din Marea Neagra”, a precizat Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom. 

Bancile se ascund atunci cand trebuie sa finanteze ieftin IMM-urile

In ciuda interesului declarat pentru sectorul IMM-urilor, bancile nu se inghesuie atunci cand vine vorba de finantare. Un program derulat de Ministerul Economiei cu autoritatile elvetiene, a interesat numai 4 banci. Dintre acestea, doar CEC Bank a reusit sa indeplineasca criteriile impuse. 

La finalul lunii aprilie, Ministerul Economiei a lansat, prin intermediul agentiei specializate, pornirea unui nou proiect de sustinere a sectorului IMM si de facilitare a accesului acestora la finantare. 

Programul va fi derulat in parteneriat cu autoritatile elvetiene care pun la dispozitia bancilor 20 milioane franci elvetieni (aproximativ 16,5 milioane euro), in vederea finantarii companiilor din domeniile productie, servicii medicale, turism si comercializarea sistemelor sau echipamentelor destinate economisirii de energie.

Programul asigura bancile cu 70% din resursele de finantare necesare pentru a da credite, diferenta urmand a fi atrasa de banci din surse proprii.

Bancile nu sunt nici interesate, nu au nici oferte atractive

In consectinta, Ministerul Economiei a lansat un anunt de parteneriat prin care a solicitat bancilor sa isi depuna ofertele astfel incat sa devina partenere in cadrul programului. 
Printre cerintele minime de participare se numarau 5 ani experienta in Romania si minim 1 an experienta intr-un program similar si sa aiba o sucursala in fiecare judet.

In ceea ce priveste costurile, rata dobanzii trebuie exprimata in functie de Robor la 6 luni, la care se adauga o marja de cel mult 3,5%. Se mai poate percepe un comision de administrare de cel mult 1%, un comision de acordare de maxim 0,5% la care se mai pot adauga si alte taxe, fara a depasi cumulat 1%. Pentru rambursarea anticipata a creditului nu se va solicita comision.

In final, fiecare criteriu de cost primea un punctaj ce ajungea la un maxim de 120 puncte. 

Ofertele castigatoare erau declarate cele care obtineau cele mai mari 2 punctaje totale. 

Cu toate ca mult mai multe institutii de credit indeplineau criteriile privind prezenta teritoriala, doar cateva banci s-au aratat interesate de acest program: BCR, BRD si CEC Bank. Si Alpha Bank a trimis o oferta, dar abia dupa ora limita anuntata, drept pentru care nu a putut fi inregistrata. 

Banca statului, singura banca partenera

In final, insa doar CEC Bank a primit unda verde si va fi partener al programului. 

Conform reprezentantilor Ministerului Economiei, oferta de pret CEC Bank a primit 85 de puncte din 120 la capitolul pret. BCR si BRD au obtinut 55, respectiv 56 de puncte, si nu au fost primite in program. 

“Dupa expirarea termenului prestabilit, la AE/AC 5 (n.r. structura responsabila din cadrul Ministerului Economiei) nu s-au inregistrat contestatii ale bancilor interesate privind derularea procesului de selectie sau decizia anuntata”, au declarat pentru Conso.ro oficialii Ministerului Economiei. 

Sunt dispuse bancile sa scada costurile finantarii?

Acest caz nu face altceva decat sa oglindeasca realitatea pietei bancare romanesti. In ciuda declaratiilor din ultimii 2 ani privind interesul pentru IMM-uri, bancile nu par deschise sa finanteze intreprinderile mici si mijlocii, sau cel putin nu la costurile propuse de autoritati. 

Alte programe guvernamentale, precum programul Kogalniceanu, beneficiaza de un interes mult mai mare din partea bancilor. Aici insa, nivelul dobanzii nu este plafonat. Bancile pot solicita oricat iar statul plateste in locul clientilor o parte din cost. 

Premisele unor reduceri de costuri raman destul de pesimiste. “Institutiile de credit anticipeaza pentru T1/2013 o inasprire cu o amploare ridicata a standardelor de creditare indiferent de categoria de companii nefinanciare sau maturitate, cresterea restrictivitatii fiind mai accentuata in cazul creditelor pe termen lung”, se arata in ultimul sondaj realizat de BNR in randul bancherilor. 

In ceea ce priveste perceptia acestora privind riscul companiilor in functie de dimensiune, microintreprinderile raman considerate cele mai riscante, in procent de 50%. O valoarea similara o inregistreaza si companiile mici, in timp ce companiile medii sunt considerate riscante in proportie de aproximativ 35%.