Thursday, August 22, 2013

Romtelecom scurteaza termenul de plata al facturilor

Romtelecom reduce termenul de plata al facturilor de la 22 zile la 14 zile de la data emiterii. Consumatorii care nu sunt de acord cu aceste modificari pot rezilia contractele fara penalitati.

Aceste modificari se vor aplica incepand cu facturile emise in luna septembrie 2013. Neplata facturii la termen atrage penalitati de intarziere de 0,5% pe zi.
Consumatorii urmeaza sa fie notificati de catre Romtelecom si vor avea la dispozitie 30 de zile calendaristice pentru a comunica refuzul. Cei care nu sunt de acord cu aceste modificari trebuie sa trimita o scrisoarea cu confirmare de primire, pentru a denunta unilateral contractul, fara despagubiri. 

Fonduri europene: Bancile vor prelua o parte din activitatile administrative

Bancile au agreat sa preia anumite activitati derulate in prezent de catre institutii publice, pentru a accelera procesul de evaluare a cererilor nerambursabile.

“Intentionam sa cooptam bancile in procesul de selectie si evaluare a proiectelor, dar si in implementarea acestora prin delegarea unora dintre atributiile pe care le au in prezent institutiile. In acest mod, vom eficientiza acest proces prin eliminarea verificarilor care momentan se dubleaza in care proiectelor care au cofinantare bancara”, afirma Eugen Teodorivici, ministrul pentru fonduri europene.
Ministerul vrea sa implice sistemul bancar si la plata sumelor catre beneficiari. Teodorovici a precizat ca doreste ca platile catre antreprenori sa fie facute direct prin banci pentru a avea un flux financiar optim, care sa asigure incasarea banilor de catre beneficiari in cel mai scurt timp posibil. 

ARB si Ministerul Fondurilor Europene urmeaza sa stabileasca un calendar de lucru pentru principalele actiuni derulate impreuna.

Politica de investitii a fondurilor de pensii nu are obiective concrete

Politica de investitii a fondurilor de pensii ar trebui sa prezinte participantilor obiectivele cheie pe care administratorul se angajeaza sa le atinga intr-un anumit orizont de timp. La noi, obiectivul administratorilor este in esenta sa investeasca banii, fara sa urmareasca vreun anumit nivel de randament sau vreo alta tinta.

In mod normal, politica de investitiia fondurilor de pensii private ar trebui sa fie un instrument folositor pentru participanti. Ei ar trebui sa afle din acest document obiectivele pe termen lung pe care administratorii le urmaresc si cum vor sa atinga aceste obiective. 

In unele tari, precum Canada sau Australia, obiectivele au ajuns sa fie extrem de precise, deoarece administratorii sunt obligati sa stabileasca tinte pentru randamentul mediu pe 5 sau 10 ani. De asemenea, exista practica de a prezenta un portofoliu tinta de investitii pe care administratorul sa-l urmareasca pe termen lung, in vederea atingerii acestor obiective.
In alte tari, precum Marea Britanie si Irlanda, administratorii prezinta un reper cu privire la randamentul tintit (ex. depasirea randamentului titlurilor de stat, protectia capitalului investit sau generarea unor randamente inalte) si principalele tipuri de instrumente pe care va fi axat protofoliul (obligatiuni, titluri de stat sau actiuni). In acest fel, participantul are o idee cu privire la castigurile viitoare pe care ar putea sa le obtina.  

Texte seci, fara utilitate pentru consumator

La noi, politica de investitii a administratorilor este conceputa la nivel teoretic. Deseori, se prezinta idei generale despre politica de investitii, ca intr-un manual de scoala, fara a se prezenta vreun indiciu cu privire la strategia actuala urmarita.

Sa luam de exemplu, politica de investitii de la fondurile ING. “Obiectivul fondului [...] este cresterea pe termen lung a capitalului investit, in vederea dobandirii de catre participanti a unei pensii [...]”, se arata in declaratia privind politica de investitii.

Iar acest obiectiv “va fi urmarit prin investirea intr-o structura mixta de clase de active cu profile diferite de risc si performanta”.

Revelatii de acest gen, gasim si la celelalte fonduri de pensii. La BCR Pensii, de exemplu, aflam ca “administratorul va avea o abordare pe termen mediu si lung, in definirea si evaluarea strategiilor investitionale” sau “administratorul acorda o importanta ridicata activitatii de investire, din dorinta de a creste valoarea portfoliului”. 

De la Eureko aflam ca “administratorul va actiona in interesul participantilor si va aplica principii prudentiale”. La Allianz Tiriac, “strategia de investitie a activelor Fondului este una pe termen lung, prin care Administratorul urmareste maximizarea patrimoniului Fondului, in conditii prudentiale in interesul participantilor”.

In aceste conditii, aceste documente nu prezinta vreo utilitate prea mare pentru cosumatori si ar fi util ca autoritatea de supraveghere sa stabileasca reguli mai stricte pentru aceste situatii, astfel incat administratorii sa nu mai umple paginile doar cu informatii generale.

Bancile scad semnificativ dobanzile. Deocamdata, la depozite

Recenta taiere cu 0,5% a dobanzii de politica monetara a BNR a fost urmata, in doar cateva zile, de scaderi abrupte ale dobanzilor. Nu mai putin de 5 banci au scazut dobanzile cu aceeasi valoare sau chiar mai mult. Masura nu a vizat insa, asa cum sperau oficialii BNR si consumatorii, dobanzile la credite, ci pe cele la depozite.

La inceputul lunii august, BNR a redus pentru a doua oara in numai cateva saptamani dobanda de politica monetara. Cea de-a doua taiere a fost dubla ca si valoare fata de precedenta, semnalizand intentia clara a Bancii Centrale de a reduce cat mai mult dobanda-cheie, impulsionand astfel si bancile comerciale sa-i urmeze exemplul.

Guvernatorul Mugur Isarescu a explicat in detaliu intentiile Bancii Nationale. “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobanzii de politica monetara, prin asigurarea lichiditatii pe piata, prin ingustarea coridorului de variatie a dobanzilor de pe piata monetara sa venim cu dobanzile la lei in apropierea dobanzilor in valuta”, a afirmat Isarescu
Evident, guvernatorul si-a exprimat speranta coborarii dobanzilor in lei catre cele in euro pentru credite. Insa bancile comerciale au aplicat mesajul asa cum le-a convenit lor: au redus dobanzile la lei catre cele la euro, dar nu la credite, ci la depozite.

5 banci au scazut dobanzile la depozite cu peste 0,5% 


Conso.ro a monitorizat comportamentul bancilor comerciale dupa anuntarea deciziei de politica monetara a Bancii Nationale de la inceputul lunii august. 

Reactia de scadere a dobanzilor la depozite a fost una extrem de prompta, si in unele cazuri reducerile operate au depasit toate asteptarile. 5 banci au redus dobanzile cu cel putin 0,5%, si nu este vorba numai de banci care practicau inainte de decizia BNR dobanzi foarte atractive.

Millennium Bank a operat cea mai drastica reducere de dobanda. Astfel, banca a redus dobanda la produsele sale de economisire cu pana la 1,75 puncte procentuale. Celelalte 4 banci care au operat reduceri de dobanda la depozite cel putin egale cu reducerea de dobanda de politica monetara sunt: Carpatica, Banca Romaneasca, Garanti Bank si BCR. 

Banca
Reducerea maxima operata
Millennium Bank
1,75 puncte procentuale
Carpatica
1 punct procentual
Banca Romaneasca
0,85 puncte procentuale
Garanti Bank
0,55 puncte procentuale
BCR
0,5 puncte procentuale

Dobanzile la depozitele in lei se apropie de cele in euro

Prin reducerile semnificative de dobanzi operate la depozitele in lei, bancile se apropie tot mai mult de nivelurile oferite la depozitele in euro.

Analiza efectuata pe baza comparatoarelor de dobanda Conso.ro arata ca, la depozitele cele mai populare in randul deponentilor, cele pe trei luni, dobanzile oferite nu mai depasesc decat in foarte putine cazuri 5% pe an, iar bancile cu retea foarte mare, care atrag majoritatea depozitelor au coborat dobanzile chiar sub 4% pe an (CEC Bank – 4,10%, BRD – 4%, UniCredit – 3,90%, Raiffeisen Bank – 3,80%, BCR – 3,70%).

Depozitele cu scadenta la o luna au rate de dobanda si mai reduse. Doar Piraeus Bank, TBI Bank, Banca Feroviara, Volksbank si ATE Bank mai au dobanzi de 5% pe an sau apropiate de aceasta valoare. La extrema cealalta se plaseaza BRD – 3,50%, Raiffeisen Bank – 3,40%, ING Bank – 3% si BCR – 3%.

Depozitele in euro pe 3 luni au dobanzi care nu depasesc 3,30% pe an, iar in cazul bancilor mari acestea sunt, la fel ca si in cazul depozitelor in lei, mai reduse. CEC Bank si Banca Transilvania ofera dobanzi de 2%, iar UniCredit nu bonifica mai mult de 1%. Depozitele in euro pe o luna ating dobanzi maxime de 3%, iar bancile mari au rate anuale de dobanda cuprinse intre 1% si 2%.