Titlurile de stat, cu plusuri si minusuri
Pana la sfarsitul anului trecut, cea mai buna oferta pentru economisire in lei venea din partea Ministerului Finantelor. Este vorba de certificatele de trezorerie pentru populatie oferite in cadrul Programului Tezaur.
Dobanzile erau la nivelul inflatiei sau chiar usor peste aceasta, fiind de 3,5% pentru titlurile cu maturitatea de un an, 4% la 2 ani, 4,5% la 3 ani si de 5% pentru cine era dispus sa imprumute statul pentru 5 ani. In comparatie cu oferta bancilor din momentul relansarii titlurilor de stat pentru populatie (vara anului 2018), acestea erau foarte atractive din punct de vedere al dobanzilor, iar unii deponenti au facut pasul spre stat cu economiile lor.
In prezent, se discuta la nivel guvernamental despre reluarea in viitorul apropiat a emisiunilor de certificate de trezorerie pentru populatie (chiar si despre emiterea unora in valuta), dar nu se cunosc inca detalii concrete.
Care sunt cele mai bune oferte de economisire la banci?
Pana la reaparitia titlurilor de stat pentru populatie, care reprezinta si pentru banci un reper important, este destul de neclar ce traiectorie vor avea dobanzile la termen pentru populatie in perioada imediat urmatoare. Teoretic, bancile s-ar putea confrunta cu un val de imprumuturi neperformante dupa ce se incheie programul de suspendare a ratelor si in acest context ar trebui sa tina cu dintii de resursele deponentilor, declansand chiar o competitie intre ele in acest sens. Dar lipsa alternativelor de plasament pentru populatie ar putea sa scada sansele unui astfel de scenariu.
In acest moment, dintre bancile mari si cu depozite importante atrase de la populatie, doar CEC Bank isi plaseaza oferta in imediata vecinatate a randamentelor titlurilor de stat. Astfel, CEC Bank plateste 3,5% la depozitele la termen clasice pe 12 luni (cu un bonus de 0,25% pentru pensionari si 0,1% pentru depozitele constituite online), 4% la depozitele la termen de 2 ani (bonus de 0,1% pentru depozitele online) si 4,5% pentru depozitele la 3 ani (plus 0,1% pentru cele constituite online).
In competitia pentru depozitele populatiei pe termen de peste un an intra in prezent si alte banci de talie mai mica, care ofera randamente atractive.
Printre ele enumeram TBI Bank cu o dobanda de 4% pe an, Idea Bank ce bonifica depozitele cu 3,45% pe an, Patria Bank si Alpha Bank ofera o dobanda de 3,2% pe an, iar Intesa are o dobanda de 3,1% pe an. Banca Transilvania este singura banca mare ce se plaseaza la borna de 3% pe an urmatoarea fiind Raiffeisen Bank cu o dobanda de 2,5% pe an.
La polul opus, printre bancile care se dovedesc cele mai zgarcite cu dobanzile oferite populatiei pentru un depozit pe 12 luni sunt: BRD cu o dobanda de 1,05% pe an, BCR cu o dobanda de 1,45%, ING Bank cu 1,7%, etc.
Deocamdata, cei nemultumiti de dobanzile bancare la termen nu prea au unde sa isi mute economiile in lei asa ca alternativa ar fi sa treaca pe euro, o decizie care tine cont si de acumularea unor dezechilibre la nivel macroeconomic care ar putea genera la un moment dat ajustari pe cursul de schimb.
Un asemenea pariu are insa si riscuri avand in vedere ca dobanzile la valuta sunt foarte mici (majoritatea bancilor ofera o dobanda cuprinsa intre 0,2% si 0,4% la depozitul pe 12 luni), semnificativ sub cele in lei si exista si un cost al conversiei valutare. Ar putea fi insa o optiune pentru cei ce dispun de sume mai mari in ideea ca isi vor diversifica economiile intr-un cos în care sa includa pe langa depozitele in lei si unele in euro.
