BNR scade dobanda cheie la 3%

BNR a operat o noua reducere cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, care a atins un nou minim istoric: 3%.

Totodata, BNR reduce rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei de la 12% la 10%, incepand cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2014.

Pentru a atenua volatilitatea ratelor de dobanda de pe piata interbancara, BNR a decis ingustarea coridorului simetric format de ratele dobanzilor la facilitatile permanente de la +/- 3 puncte procentuale la +/- 2,75 puncte procentuale. 
In consecinta, de la 1 octombrie 2014, rata dobanzii la facilitatea de creditare scade de la 6,25% la 5,75%, iar la facilitatea de depozit  -  se va mentine la 0,25%. 

Deciziile BNR vin in contextul in care rata inflatiei se situeaza la valori scazute, iar cresterea economica incetineste.

Imprumuturile in moneda nationala si-au accelerat dinamica pozitiva (in termeni reali),dupa ce ratele dobanziilor la creditelor noi au scazut, preluand semnalele transmise de politica monetara, precizeaza banca centrala.

Masurile luate de BNR urmaresc sa asigure stabilitatea preturilor pe termen mediu, corespunzator tintei stationare de 2,5% (+/- un punct procentual), concomitent cu crearea conditiilor pentru revigorarea sustenabila a activitatii de creditare, de natura sa contribuie la realizarea unei cresteri economice echilibrate si de durata, reiese din comunicatul BNR.

Asiguratorii pregatesc publicul pentru scumpirea RCA

Dupa semnalele trase de ASF, o analiza comparativa realizata de UNSAR in mai multe tari europene arata ca primele medii practicate anul trecut pe segmentul RCA “continua sa se mentina la un nivel scazut, comparativ cu alte tari” iar rata combinata a daunelor este printre cele mai mari (130%).

Ponderea asigurarilor RCA in totalul subscrierilor pe asigurari generale a fost de aproape 38% in 2013 (41% in prima jumatate din 2014) ceea ce, in conditiile unei daunalitati necontrolate, poate genera riscuri sistemice, considera UNSAR. Din punct de vedere al daunelor platite, politele RCA au generat 40% din despagubirile platite pe linia asigurarilor generale in primele sase luni din 2014.
Nivelul primei medii aferente clasei RCA s-a situat, in 2013, la 114 Euro. Prin comparatie, acelasi indicator a fost de 201 euro in Croatia, 141 euro in Portugalia. Valori mai mici decat in Romania au fost insa in Polonia (103 euro) si Ungaria (65 euro).

7 din 100 de masini din Romania au provocat daune acoperite de RCA, in 2013, spre deosebire de 5 in Polonia, 4,4 in Croatia, 4 in Lituania sau 3 in Ungaria. 

Indicatorul care masoara cel mai bine profitabilitatea segmentului RCA, rata combinata a daunei, a inregistrat cea mai ridicata valoare dintre tarile analizate, respectiv 130% (asiguratorii romani au cheltuit 130 lei pentru fiecare 100 de lei subscrisi).Rata combinata a daunei include alaturi de rata daunei si rata cheltuielilor de achizitie si administrare aferente unei clase de asigurari.

Chiar poate castiga Raiffeisen din conversia creditelor din franci in lei?

Raiffeisen Bank si-a aratat disponibilitatea de a converti creditele mai vechi din franci elvetieni in lei, cu conditia ca imprumutul modificat sa poarte dobanda creditelor in lei din perioada 2007-2008. Propunerea pare facuta pentru a descuraja amatorii, desi la o privire mai atenta lucrurile nu stau asa.
Intr-o precizare pentru ziarul Bursa, Raiffeisen pune cateva accente importante. „Daca vorbim strict de conversia creditelor in CHF, banca o poate face la cursul de la data conversiei, cu dobanda aferenta noii monede la aceeasi data, acesta fiind lucrul pe care banca l-a afirmat intotdeauna.(...).  Avocatul Piperea a cerut instantei conversia unui credit in CHF la cursul istoric, fara sa precizeze nimic de costul creditului in lei la acea data. Banca a informat instanta ca pentru conversia in lei trebuie aplicate conditiile de creditare pentru creditele in lei de la acea data. Intr-o astfel de situatie clientul ar avea de rambursat sume foarte mari in lei din urma (uneori aproape duble), dat fiind ca dobanda la creditele in lei era in 2007-2008 de 11-17% si nu 6-7% cat era la un credit in CHF”.
O prima observatie legata de diferentialul de dobanda. Cunosc destule credite in franci acordate in acea perioada la dobanda de 10% si e vorba de ipotecare. Chiar mergand pe varianta Raiffeisen, e preferabil sa iti dublezi dobanda injumatatind soldul in acest caz, decat invers. Or, exact asta se intampla in cazul debitorilor - vor avea de rambursat o suma la jumatate fata de momentul acordarii imprumutului (cursul CHF intrase sub 2 lei in 2007). 

In plus, dupa ce vor da bancii inapoi diferenta de dobanda din perioada 2007-2014 si vor primi la randul lor diferenta de curs la plata ratelor in acest interval, cum e normal, datornicii proaspat „convertiti” vor primi cu bratele deschise si noul Robor, mult micsorat fata de 2007 (algoritmul de calcul al dobanzii-Robor + marja bancii din 2007 - ar trebui sa se conserve de asemenea). 

Chiar daca propunerea Raiffeisen e facuta sa descurajeze, la un calcul atent debitorii ies in castig in final. Dau inapoi diferenta de dobanzi timp de 7 ani, primesc la randul lor diferenta de curs la plata ratelor si apoi vor rambursa jumatate din suma in franci din prezent la dobanzi destul de acceptabile in lei.

In 2013, la fiecare 100 IMM-uri au venit 119 angajati noi si au parasit firmele 84

Potrivit „Cartei Albe a IMM-urilor din Romania in 2014” si unui sondaj realizat de CNIPMMR in septembrie 2014 privind majorarea salariului minim reiese ca majoritatea companiilor mici si mijlocii (95%) au angajat mai putin de 5 persoane anul trecut, 3,3% au cooptat intre 5 si 10 noi salariati, 0,8% au adus intre 11-20 noi angajati si numai 0,5% din agentii economici au adus in firma peste 20 de persoane.

In medie, au fost angajate pe firma 1,19 persoane si au parasit organizatia 0,84 persoane, rezultand un spor mediu de 0,38 persoane pe IMM.

Referitor la salarii, in ciuda unui avans al PIB-ului de 3,5% in 2013, acest fapt nu s-a reflectat decat in mica masura in veniturile angajatilor IMM. 
In 73% din intreprinderi salariile au ramas la fel.  In 12% dintre companii nivelul retributiilor a crescut cu 0 - 5%, in 5% dintre entitati s-au efectuat mariri salariale de 5 - 10%.