Thursday, February 9, 2017

Legea conversiei, invalidata de CCR

Debitorii in franci elvetieni primesc o noua lovitura, dupa mai bine de doi ani de promisiuni neonorate din partea autoritatilor de gasire a unor solutii pentru reducerea poverii ratelor la imprumuturi. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis ca Legea privind conversia creditelor in franci elvetieni la cursul istoric este neconstitutionala.

„Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a admis ca legea este neconstitutionala cel putin din doua mari motive”, a anuntat presedintele CCR, Valer Dorneanu. 

Primul motiv invocat de Curte este „incalcarea grava a principiului bicameralismului”, in sensul ca de la propunerea legislativa din Senat si pana la actul adoptat de Camera Deputatilor exista o diferenta substantiala.

„Senatul a adoptat legea in formula pe care au redactat-o initiatorii, iar la Camera Deputatilor au fost modificate practic aproape (...) toate articolele”, a explicat Dorneanu.

Al doilea motiv pentru care CCR considera Legea ca fiind necostitutionala este ca solutia pe care a adoptat-o Camera Deputatilor de conversie la data incheierii contractului este gresita si nu corespunde normelor europene.

Zamfir: Legea va reintra in circuitul parlamentar, dar demersul este unul de durata

In aceste conditii, debitorilor in franci elvetieni nu le mai ramane decat sansa ca instantele sa aplice principiul impreviziunii, luat deja in calcul in cazul darii in plata. 

Senatorul liberal Daniel Zamfir, unul dintre cei mai activi parlamentari care au sustinut cauza debitorilor, a reactionat spunand ca legea conversiei creditelor in franci elvetieni va reintra in circuitul parlamentar, insa demersul ar putea dura aproape un an. Intre timp, spune Zamfir, debitorii in franci elvetieni au solutia de a solicita bancilor "reechilibrarea contractelor in baza principiului impreviziunii".

"Cei cu credite in franci elvetieni, si nu numai, au posibilitatea ca, in baza principiului impreviziunii care a fost definit foarte exact de Curtea Constitutionala, sa solicite in momentul asta bancilor sa le reechilibreze contractul. Dar, atentie, reechilibrarea trebuie sa fie una efectiva si sa fie raportata la conditiile economice de astazi. In situatia in care bancile nu sunt de acord cu situatia reechilibrarii, evident ca un judecator o va face. ", a adaugat Zamfir.

Burada: Impreviziunea permite readaptarea contractului la realitatea actuala

Despre impreviziune, ca singura solutie in acest moment pentru debitorii in franci elvetieni vorbeste si avocatul Alexandra Burada. 

„Nu voi comenta decizia de astazi. M-am saturat sa comentez ce nu se intampla in detrimentul a ceea ce se intampla deja. Avem o realitate si trebuie sa o acceptam si sa ne uitam la ce mijloace exista si ce instrumente avem. Cu exceptia actiunilor pe „inghetare curs” a caror soarta o vom intui cel mai probabil dupa pronuntarea CJUE, exista un singur instrument recunoscut –impreviziunea. Acest instrument permite readaptarea contractului la realitatea actuala, inlaturand efectele unei obligatii excesive”, a scris Alexandra Burada pe pagina de Facebook. 

Ea subliniaza ca aceasta nu este cea mai avantajoasa solutie pentru debitori, dar este o solutie care va putea insemna pentru multi reducerea ratei pana la jumatate.

„Imi pare rau ca eforturile AURSF (Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare au avut acest deznodamant. Am facut tot ceea ce a tinut de noi si daca se va mai ivi ocazia, vom face si in continuare, pentru ca problema nu a disparut”, a adaugat Burada. 

Piperea: In Constitutie nu exista principiul bicameralismului

La randul sau, avocatul Gheorghe Piperea considera ca motivul in baza caruia CCR a decis ca Legea conversiei este neconstitutionala este unul "bizar" pentru ca, spune el, in Constitutie, nu exista principiul bicameralismului.
    
„Calea rezolvarii prin lege, fara costuri suplimentare, a acestei ”mici” probleme a creditelor in valute exotice, este neutralizata. (...) Ramane ca oamenii care inca mai au aer si carora punga cu care i-au sufocat banksterii nu le-a acoperit inca toata fata, sa revina la vechile cai - procese individuale sau actiuni anemice ale ANPC”, a scris Piperea pe pagina sa de Facebook.

El sustine, insa, ca procesele sunt costisitoare si indelungate pentru debitor si, in cazul in care acesta pierde procesul, atunci cheltuielile de judecata sunt atat de mari incat devin intimidante pentru reclamanti. 

Legea conversiei la cursul istorica fost adoptata toamna trecuta de Parlament, insa a fost contestata de Guvernul Ciolos la CCR, inainte de a fi promulgata de presedinte, pe motiv ca incalca, printre altele, principiul securitatii juridice si poate genera incoerenta in aplicare, intervenind in contractele intre parti.

Cat mai platesc bancile pentru depozitele in lei?

Deponentii trebuie sa se multumeasca cu castiguri tot mai mici pentru economiile depuse. Ba chiar, tinand cont de celelalte costuri asociate (comisioane, impozit pe dobanda, etc), uneori ajung sa scoata din banca mai putini bani decat au depus. Bancile taie tot mai mult din dobanzile la depozitele in lei, acestea ajungand in cazul bancilor mari la valori apropiate de 0%.
In conditiile in care castigurile clientilor sunt in majoritatea cazurilor negative, este lesne de inteles ca deponentii isi doresc sa isi depuna banii la bancile care ofera cele mai mari dobanzi ale momentului, pentru a contracara comisioanele si impozitul pe dobanda, care trag si mai mult eventualul castig in jos.

Vremea cu dobanzi de 3% sau peste este de mult apusa, in prezent existand doar cateva oferte razlete cu valori de peste 2%. Acestea se regasesc insa numai in cazul bancilor de dimensiuni mai reduse si pentru perioade de timp relativ lungi, de peste 6 luni. 

Bancile mari au scazut dobanzile sub 1%

Daca ne uitam insa, spre exemplu, la un depozit de 3.000 lei constituit pe o perioada de 3 luni, se observa ca maximul afisat este de 2%
Pe de alta parte, minimul coboara pana la un minim de 0,3%.

        Top dobanzi depozite
Denumire Banca
Rata dobanzii
TBI Bank
2%
Idea Bank
1.5%
Credit Agricole
1.3%
Alpha Bank
1.3%
Marfin Bank
1.3%
Intesa Sanpaolo Bank
1.25%
Libra Internet Bank
1.25%

Calcul: depozit de 3.000 lei pe 3 luni

Topul este condus de banci precum TBI Bank cu o dobanda de 2%. Urmatoarele in clasament sunt Idea Bank – cu 1,5%, respectiv Credit Agricole, Alpha Bank si Marfin Bank – fiecare cu o dobanda de 1,3%.

Clientii care se indreapta spre banci mai mari, nu mai pot spera la dobanzi peste 1%. Spre exemplu, la UniCredit Bank sau Banca Transilvania, clientii pot obtine o dobanda de numai 0,75%, la BRD - de 0,6%, la Bancpost - de 0,55%, la CEC Bank - de 0,5%, la BCR - de 0,35%, iar la ING Bank - de 0,3%.

Bancile isi restrang una dupa alta oferta

Pe de alta parte si bancile si-au restrans considerabil oferta de depozite, diversitatea din portofoliu de altadata fiind acum istorie. Astfel, mai multe banci mari au eliminat din oferta produsele cu dobanzi pe perioade atipice iar altele pe cele cu scadente scurte.

Spre exemplu, Banca Transilvania a renuntat de curand la depozitelele cu scadenta atipica, iar BCR a renuntat la acordarea dobanzii in functie de transa valorica. Raiffeisen Bank a mers chiar mai departe, pastrand in portofoliu doar depozite cu scadenta de peste 4 luni.