Presedintele trimite Legea cash back la reexaminare

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis a retrimis, la sfarsitul saptamanii trecute, Legea „cash back” in Parlament spre reexaminare. Potrivit acestuia, anumite prevederi ale Legii pot afecta libertatea comerciantului de a dispune de propriile lichiditati. 
In cererea de reexaminare, Legea este considerata justificata de ratiuni de ordin practic, dar si de faptul ca o asemenea procedura este uzuala in multe tari. 

„Legea transmisa la promulgare contine, insa, unele prevederi ce pot genera incertitudine juridica si lipsa de previzibilitate in aplicare, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de catre Parlament”, se arata in cererea de reexaminare. 

In comunicatul presedintelui se mentioneaza faptul ca exista probleme de aplicare si coordonare intre prevederile Legii potrivit carora, pe de o parte, refuzul comerciantilor de a acorda avansuri in numerar se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 50.000 lei, iar pe de alta parte comerciantul are dreptul sa limiteze suma oferita clientului in cazul in care numerarul aflat la dispozitia sa nu acopera suma solicitata. 

Terminologia folosita este neclara, sustine presedintele

„De asemenea, expresia “numerarul aflat la dispozitia comerciantilor” (art. 1 alin. 7) poate fi considerata ca fiind una neclara, intrucat nu se intelege daca se refera la suma existenta in casa sau la suma alocata de comerciant acestui tip de operatiuni. Terminologia neclara, precum si caracterul de noutate al mecanismului economic instituit prin legea transmisa la promulgare ar justifica, totodata, si introducerea unei prevederi referitoare la posibilitatea completarii normelor metodologice de aplicare”, se mentioneaza in cererea presedintelui. 

In plus, potrivit comunicatului Legea contine o serie de neconcordante de ordin tehnic, care ar ingreuna aplicarea actului normativ. 

Astfel, Legea ar trebui reanalizata si sub aspectul termenului de intrare in vigoare, repectiv 20 mai 2016, astfel incat sa permita tuturor autoritatilor publice, bancilor, altor operatori economici si clientilor sa isi conformeze si sa isi adapteze conduita cu prevederile noilor reglementari, se mai arata in cererea presedintelui. 

Legea a trecut de Parlament la inceputul lunii mai

Legea care permite posesorilor de carduri care au nevoie de bani in numerar, dar nu au niciun bancomat prin preajma, sa solicite la magazinul la care plateste cu cardul sume de pana la 200 de lei, a fost adoptata de camera Deputatilor la inceputul lunii mai si era prevazuta sa intre in vigoare la 20 mai. 

Potrivit proiectului, comerciantii vor acorda aceste avansuri, pe care urmeaza sa ii recupereze de pe cardul solicitantului. 

Sunt vizati clientii din orasele mici sau de la sate care nu au la dispozitie o retea suficienta de ATM-uri si care au nevoie de bani lichizi pentru alte magazine unde nu poate plati cu cardul. 

Pe de alta parte, actul normativ prevede reducerea plafonului privind cifra de afaceri de la care comerciantii sunt obligati sa accepte plata cu cardul. Astfel, daca pana acum obligatia de a accepta ca mijloc de plata cardurile era impusa comerciantilor cu amanuntul cu o cifra anuala de afaceri de peste 100.000 de euro (echivalent lei), acum acest plafon al cifrei de afaceri a fost redus la 10.000 de euro.

Totodata, legea obliga si institutiile publice sa accepte plata cu cardul.

La dobanzi pozitive, bancile ofera castiguri negative

Existenta dobanzilor negative este in continuare negata in Romania de catre banci si de catre autoritati. Insa deponenti simt pe propria piele acest fenomen tot mai des la scadenta unui depozit, cand constata ca raman cu mai putini bani decat au depus la banca, desi dobanda afisata este pozitiva. 

Cei mai afectati sunt cei cu economii de valoare redusa, adica majoritatea. Conform datelor anuntate de Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar, daua treimi dintre deponenti din sistem aveau, la finalul anului trecut, mai putin de 1.000 lei pastrati in banca. 

Astfel, pentru exemplificare am luat un depozit clasic, de 1000 de lei, pe o perioada de 12 luni si am vazut care este oferta bancilor din sistem in materie de dobanzi, dar si de comisioane. 

In multe cazuri, desi dobanzile nominale sunt pozitive, acestea sunt insotite de comisioane de administrare a contului si de retragere numerar chiar la scadenta, care duc castigul deponentului pe minus la finalul perioadei de depunere. 

Bancile cu dobanzi mici percep comisioane mari
Spre exemplu, UniCredit Bank are o dobanda de 0,65% pe an, ceea ce aduce clientului un castig de 6,5 lei la anual pentru un depozit de 1.000 de lei, din care mai raman 5,1 lei dupa ce se scade si impozitul de 16%. Pe de alta parte, doar comisionul lunar de administrare este de 3 lei, adica 36 de lei pe an. Aproape de dobanda acordata de banca este si comisionul de retragere la scadenta, de 0,5% din suma retrasa, dar nu mai putin de 5 lei. 

Asadar, dupa un an de depozit, dobanda acopera doar comisionul de retragere la scadenta, iar cel de administrare, de 36 de lei, se scade din suma depusa. Deci clientul pleaca acasa cu 964 lei din 1.000 de lei depusi. 

La scadente mai mici, situatia este si mai grava, avand in vedere ca dobanda incasata se imparte proportional cu perioada, iar comisioanele raman la fel, pentru ca sunt in suma fixa. 

BRD –Groupe Societe Generale are o dobanda ceva mai mare, de 1,3% pe an, dar si comisioane de administrare semnificative si exprimate in euro, respectiv 0,7 euro/luna (aproximativ 3,15 lei pe luna, 37,8 lei pe an). 

Dobanda cea mai mare nu garanteaza castigul

Interesant este faptul ca, pentru sume mici, deponentul ramane in pierdere si daca alege cele mai mari dobanzi din piata. 

Spre exemplu, TBI Bank ofera, la depozitul Promo, o dobanda de 2,35% pe an, deci un castig de 23,5 lei pe an la depozitul analizat, insa percepe un comision de administrare de 3 lei pe luna, adica 36 de lei pe an, ceea ce mananca dobanda si o parte din principal, fara sa mai luam in calcul si impozitul datorat statului. 

Si Idea Bank are o dobanda peste media pietei, de 2,15% pe an (21,5 lei pe an), dar si un comision lunar de administrare de 2 lei pe luna (24 de lei pe an). 

Cu cat suma depusa este mai mare, cresc sansele sa iesi pe plus 

In actualele conditii de piata, inca exista banci la care, la finalul anului, deponentul ramane cu depozitul intact si chiar cu ceva in plus. Acest aspect este valabil pe calculul avut in vedere, pentru ca, daca schimbam datele, si rezultatele sunt diferite. 

Spre exemplu, pentru un depozit de 5.000 de lei pe 12 luni, la dobanzi de peste 2% pe an aduc deponentului un castig nominal din dobanda de peste 100 de lei. 

Insa la dobanzi sub 1% si cu comisioane mari, nici macar un astfel de depozit nu ofera clientului un castig. 

Atentie la comisioanele care insotesc depozitul

Peste cele de mai sus, clientul trebuie sa stie ca, in cazul in care depozitul este spart inainte de scadenta, situatia este si mai dezastruoasa, avand in vedere ca se pierde complet dobanda, si se mai plateste si un comision de retregere anticipata, de regula mult mai mare decat cel la scadenta. 

De aceea pentru deponent este foarte important sa se informeze  cu atentie inainte de a constitui un depozit, sa utilizeze comparatoarele de produse si sa fie atent la toate comisioanele (de constituire, de administrare, de retragere la scadenta, de retragere inainte de scadenta, de urgenta in cazul in care nu a anuntat banca in  legatira cu retragerea etc.). De asemenea, dupa ce alege banca, sa solicite  un calcul din care sa reiasa clar cum evolueaza depozitul sau pe perioada programata.