Limitarile propuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in ceea ce priveste DAE la creditele acordate de IFN-uri vor avea efecte negative atat pentru consumatori cat si pentru institutiile in cauza. O parte din IFN-uri se vor inchide, iar unii dintre clienti vor deveni neeligibili pentru un imprumut, estimeaza Patronatul Creditului IFN.
Din perspectiva consumatorilor, impactul intrarii in vigoare a propunerii legislative se va manifesta prin prisma contractiei puternice a sectorului IFN si lipsei unor oferte de creditare, se mentioneaza intr-un comunicat al Patronatului.
In aceste conditii, exista riscul aparitiei unei categorii de persoane care vor deveni neeligibile pentru orice forma de creditare, avand in vedere ca “bancile au conditii extrem de restrictive, de multe ori fara corespondenta cu realitatea, si multa birocratie”.
Cale libera pentru camatari
De asemenea, este posibila (re)aparitia unui “sector” nereglementat in care diverse persoane fizice vor acorda imprumuturi in baza unor contracte asupra carora nici BNR si nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la cresterea infractionalitatii si la efecte sociale, directe si indirecte, nedorite.
In plus, Regulamentul in forma actuala va conduce la restructurarea activitatii de creditare si in final la radierea unor institutii financiare nebancare cu influenta fiscala, sociala, investitionala si reputationala.
Din perspectiva fiscala, Patronatul mentioneaza incasari mult mai mici la bugetul de stat si la bugetele de asigurari sociale, precizand ca IFN-urile sunt societati ce achita anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contributii salariale. Totodata, inchiderea IFN-urilor ar insemna trimiterea simultan in somaj a unui numar de aproximativ 10.000 angajati si, implicit, o presiune suplimentara asupra bugetului.
Din punct de vedere social, trimiterea in somaj a 10.000 angajati produce un impact financiar si asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numarul celor afectati sa fie mult mai mare. De asemenea, masura adoptata in aceasta forma va crea instabilitate financiara si nesiguranta in randul celor aproximativ un milion de persoane imprumutate la IFN-uri.
La nivel investitional si reputational, Patronatul estimeaza ca unii actionari vor decide retragerea investitiei din piata romaneasca si relocarea catre alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor straine. Totodata, o astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de buna credinta, in timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de catre acei jucatori care si astazi induc riscul reputational in piata IFN si, indirect, asupra BNR.
Discriminare a IFN-urilor in comparatie cu bancile
Patronatul Creditului IFN precizeaza ca a sustinut si va sustine intotdeauna consolidarea cadrului legislativ si intarirea prudentialitatii, dar ca nu intelege ratiunea pentru care un IFN care investeste banii actionarilor sai, trebuie sa se supuna unor masuri de prudentialitate cu mult mai dure decat ale bancilor comerciale, care utilizeaza in mare masura banii atrasi din depozitele constituite de populatie.
Patronatul mentioneaza faptul ca, in acord cu noile propuneri, un IFN ar trebui sa asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditati, in timp ce o banca trebuie sa asigure doar 9 lei.
De asemenea, patronatul sustine ca nu exista cazuri in care clientii activitatii de creditare on-line sa fie executati silit imobiliar pentru ca maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, in timp ce pentru executarea silita imobiliara este necesar ca datoria sa fie de peste 10.000 lei.
BNR incearca sa descurajeze IFN-urile sa acorde credite cu DAE foarte mare, stabilind prin intermediul unui regulament, o limita de cost maxima peste care, daca se trece, societatile finantatoare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar. Regulamentul va intra in vigoare la data de 1 octombrie 2017.
Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile trebuie sa nu depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an.
Din perspectiva consumatorilor, impactul intrarii in vigoare a propunerii legislative se va manifesta prin prisma contractiei puternice a sectorului IFN si lipsei unor oferte de creditare, se mentioneaza intr-un comunicat al Patronatului.
In aceste conditii, exista riscul aparitiei unei categorii de persoane care vor deveni neeligibile pentru orice forma de creditare, avand in vedere ca “bancile au conditii extrem de restrictive, de multe ori fara corespondenta cu realitatea, si multa birocratie”.
Cale libera pentru camatari
De asemenea, este posibila (re)aparitia unui “sector” nereglementat in care diverse persoane fizice vor acorda imprumuturi in baza unor contracte asupra carora nici BNR si nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la cresterea infractionalitatii si la efecte sociale, directe si indirecte, nedorite.
In plus, Regulamentul in forma actuala va conduce la restructurarea activitatii de creditare si in final la radierea unor institutii financiare nebancare cu influenta fiscala, sociala, investitionala si reputationala.
Din perspectiva fiscala, Patronatul mentioneaza incasari mult mai mici la bugetul de stat si la bugetele de asigurari sociale, precizand ca IFN-urile sunt societati ce achita anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contributii salariale. Totodata, inchiderea IFN-urilor ar insemna trimiterea simultan in somaj a unui numar de aproximativ 10.000 angajati si, implicit, o presiune suplimentara asupra bugetului.
Din punct de vedere social, trimiterea in somaj a 10.000 angajati produce un impact financiar si asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numarul celor afectati sa fie mult mai mare. De asemenea, masura adoptata in aceasta forma va crea instabilitate financiara si nesiguranta in randul celor aproximativ un milion de persoane imprumutate la IFN-uri.
La nivel investitional si reputational, Patronatul estimeaza ca unii actionari vor decide retragerea investitiei din piata romaneasca si relocarea catre alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor straine. Totodata, o astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de buna credinta, in timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de catre acei jucatori care si astazi induc riscul reputational in piata IFN si, indirect, asupra BNR.
Discriminare a IFN-urilor in comparatie cu bancile
Patronatul Creditului IFN precizeaza ca a sustinut si va sustine intotdeauna consolidarea cadrului legislativ si intarirea prudentialitatii, dar ca nu intelege ratiunea pentru care un IFN care investeste banii actionarilor sai, trebuie sa se supuna unor masuri de prudentialitate cu mult mai dure decat ale bancilor comerciale, care utilizeaza in mare masura banii atrasi din depozitele constituite de populatie.
Patronatul mentioneaza faptul ca, in acord cu noile propuneri, un IFN ar trebui sa asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditati, in timp ce o banca trebuie sa asigure doar 9 lei.
De asemenea, patronatul sustine ca nu exista cazuri in care clientii activitatii de creditare on-line sa fie executati silit imobiliar pentru ca maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, in timp ce pentru executarea silita imobiliara este necesar ca datoria sa fie de peste 10.000 lei.
BNR incearca sa descurajeze IFN-urile sa acorde credite cu DAE foarte mare, stabilind prin intermediul unui regulament, o limita de cost maxima peste care, daca se trece, societatile finantatoare vor fi obligate sa asigure un capital suplimentar. Regulamentul va intra in vigoare la data de 1 octombrie 2017.
Pentru a putea evita constituirea de capital suplimentar, imprumuturile acordate pe perioade mai mari de 90 de zile trebuie sa nu depaseasca o dobanda anuala efectiva (DAE) de 32,5% pe an.
