Actiunile bancilor grecesti scad puternic dupa ce fuziunea NBG si Eurobank a fost pusa sub semnul intrebarii

Fuziunea dintre Eurobank si NBG ar putea fi amanata, daca se contata ca noua entitae este prea mare si ar distorsiona concurenta. Stirea a facut ca actiunile bancilor grecesti sa scada masiv. 

NBG si Eurobank au pierdut aproximativ 30% la inceputul saptamanii, in timp ce Alpha Bank si Piraeus au pierdut 20% din valoarea actiunilor. 

Scaderile vin dupa ce duminica o sursa din ministerul de finante grec a anuntat ca fuziunea planificata nu va mai avea loc. 
Vestea a confirmat reticentele exprimate de anumiti analisti cu privire la fuziunea dintre NBG si Eurobank, prin faptul ca unirea celor doua entitati ar fi creat o banca dominanta in piata. 

Noua banca ar fi avut aproximtiav 40% din sistemul bancar grec, ceea ce a ridicat ingrijorari din partea EU, FMI si Bancii Centrale Europene. 

NBG si Eurobank sunt prezent si in Romania prin Banca Romaneasca si Bancpost. Daca fuziunea pe piata greaca s-ar finaliza, si cele doua entitati din Romania ar urma sa fuzioneze. 

La inceputul anului Consiliul Concurentei a dat unda verde pe plan local pentru fuziunea celor doua banci. 

Regionalizarea ar putea sa blocheze absorbtia fondurilor europene

Regionalizarea nu va aduce beneficii pe zona absorbtiei fondurilor structurale. Dimpotriva, schimbarea structurilor fara o strategie preliminara ar putea intarzia cativa ani reluarea procesului de atragere de fonduri, arata un studiu realizat de CNIPMMR. Acestia pledeaza pentru cresterea calitatii guvernarii si nu pentru modificari administrative. 

Conform datelor colectate din cele 27 de state membre ale UE, nu se poate vorbi de o corelatie intre gradul de descentralizare si gradul de absorbtie al fondurilor europene, arata un studiu al CNIPMMR, o asociatie patronala ce reprezinta peste 10.000 de IMM-uri. 

Studiul plaseaza Romania aproape de media europeana in ceea ce priveste indicele de descentralizare. Germania este tara UE cu cel mai mare nivel al descentralizarii teritoriale, in timp ce Bulgaria este statul in care acest indicator este cel mai mic. 

In acest timp, Romania ramane la coada clasamentului in privinta absorbtiei fondurilor europene, cu un nivel de doar 20,7%, comparativ cu o medie de aproape 40% la nivel UE. Tara cea mai eficienta absorbtie este Lituania, care a accesat 60,5% din fondurile puse la dispozitie. 
In schimb, daca intre gradul de absorbtie si descentralizare nu exista o corelatie directa, se poate observa o astfel de relatie intre gradul de absorbtie si nivelul calitatii guvernarii.

Un studiu realizat de Comisia Europeana in 2012 plaseaza Romania pe ultimul loc in acest clasament, imediat dupa Bulgaria. Indicele calitatii guvernarii din Romania a atins un nivel de doar 0,059, in conditiile in care media europeana a fost de 1,103. Cel mai mare nivel inregistrat s-a intalnit in Danemarca, respectiv 1,977. 

Regionalizarea prea rapida ar putea taia fondurile europene

“Descentralizarea si regionalizarea Romaniei sunt prezentate ca solutii de imbunatatire a capacitatii administrative de atragere a fondurilor europene. Informatiile existente, chiar daca nu combat complet, cel putin demonteaza valabilitatea generala a acestei ipoteze”, a precizat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). 

Acesta a atras atentia ca modificarea structurii administrative a unei tari fara ca toate aspectele procedurale sa fie stabilite, nu face altceva decat sa conduca la intarzieri in anumite proiecte derulate.
 
“Noi solicitam ca fiecare decizie de descentralizare sa fie devansata de studii de impact. Daca se modifica regiunile autoritatile specializate trebuie reacreditate de UE, iar asta dureaza 1-2 ani, vezi perioada de preaderare. De asemenea, pentru a primi fonduri, trebuie sa existe o strategie pentru perioada 2014-2020”, a adaugat Ovidiu Nicolaescu. 

In concluzie, daca regionalizarea s-ar produce fara o strategie clara si inainte de a finaliza toate etapele intermediare, Romania ar putea ramane fara acces la fonduri timp de 3 ani. 

Asociatia nu sustine schimbarea structurii administrative, ci eficientizarea acesteia si cresterea calitatii guvernarii, ca sa asigure o profesionalizare a managementului si o stabilitatea a specialistilor in diverse domenii.

Rabla 2013: tichet de casare de 1.500 euro, transmisibil

Programul Rabla 2013 va incepe cel mai probabil in 2 saptamani, conform declaratiilor oficiale. Tichetul pentru casarea unui autoturism vechi va fi de 1.500 euro si va fi transmisibil. 

Noile conditii privind derularea programului Rabla in 2013 vor fi finalizate in curand si urmeaza sa fie publicate pe 15 aprilie, a precizat ministrul Mediului, Rovana Plumb, citata de Agerpres. 

Tichetul obtinut la casarea unei masini vechi va avea o valoare de 1.500 euro, respectiv 6.500 lei, in crestere fata de 3.800 lei,valoarea tichetelor din ultimii ani. 
Tichetul va putea fi transmisibil dar ministrul nu a precizat daca la achizitia unei masini noi va putea fi utilizat un singur tichet pentru reducere, sau 3 tichete, ca si pana acum. 

Bugetul total al programului in acest an va fi aproximativ egal cu cel din 2012, respectiv 171 milioane lei, dar suma exact va fi influentata si de cheltuielile ministerului, respectiv sumele care trebuie returnate in baza taxei auto perceputa in anii anteriori. 

“Luam in calcul faptul ca avem de restituit sume importante de bani catre cetateni, asa cum a anuntat si premierul la inceputul acestui an, in jur de 1 miliard de euro. De la inceputul anului am restituit in jur de 1 milion de euro, iar pe masura ce intra valoarea timbrului de mediu, in egala masura restituim catre cetateni pentru ca este dreptul lor. Avem in analiza o suma in asa fel incat sa asiguram o emitere echitabila a tichetelor in cadrul acestui program”, a precizat Rovana Plumb.