Populatia ramane baza creditarii

Crediterea in lei creste, insa insuficient pentru a compensa scaderea finantarilor in valuta pe care bancile le au in portofoliu. Bancile locale aveau, in luna mai, credite acordate populatiei si companiilor de aproximativ 213 miliarde de lei (echivalentul a 48 de miliarde de euro), in scadere cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut. 

Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, imprumuturile in moneda nationala acordate populatiei cumulau, in luna mai, 43,8 miliarde de lei, in urcare cu 20% fata de mai 2014, in timp ce finantarile in lei care au mers catre companii au urcat cu 3% la 55 miliarde de lei.

In acelasi timp, soldul creditelor in valuta a scazut cu 10% la echivalentul a 114 miliarde de lei. Finantarile in valuta catre populatie au insumat 61 miliarde de lei, cu 7% mai putin fata de mai 2014, iar soldul creditelor in valuta acordate companiilor a scazut cu 14% de la an la an, la 53,5 miliarde de lei.

Pe de alta parte, stocul depozitelor atrase de la populatie si companii a crescut cu 6% in mai 2015 fata de anul trecut, ajungand la 228 miliardede lei (51 miliarde de euro). Cel mai mult au crescut economiile in moneda nationala, cu 7% peste nivelul de anul trecut, pana la 150 de miliarde de lei. Depozitele populatiei in lei insumau 88 de miliarde de lei, in timp ce economisirile atrase de la companii, tot in lei, au ajuns la 62 de miliarde de lei, cu 6% peste nivelul din mai 2014.

Depozitele in valuta au urcat, in aceeasi perioada, cu 4% la 78 miliarde de lei.

CNIPMMR lanseaza editia 2015 a Cartii Albe pentru IMM-uri

Cartea Alba a IMM-urilor, editia 2015, cuprinde, pe langa problematica specifica IMM-urilor si contextului economico-social national si european. Astfel, documentul incorporeaza cele mai ample, cuprinzatoare si actuale analize si proiectii privind sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania.

Potrivit Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), la realizarea lucrarii din acest an s-a tinut cont de principalele documente strategice ale Uniunii Europene care marcheaza major evolutia IMM-urilor din Europa si implicit din Romania. Este vorba de Strategia UE 2020, Programul UE de finantare 2014-2020 si a programului Small Business Act.  

Principalele categorii de analize incorporate in documentul mentionat se axeaza pe aprofundarea situatiei IMM-urilor in 2015 la nivel national, regional, sectorial si judetean. De asemenea, se prezinta studii cu privire la IMM-uri dar si la celelalte categorii de intreprinderi din Romania, cu accent asupra performantelor de ansamblu, comerciale, financiare, inovationale si sociale.

In plus, Cartea Alba va cuprinde o analiza esentializata a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizandu-se cu o selectie de aspecte semnificative, sustin realizatorii documentului. 

In finalul lucrarii vor fi formulate o serie de prioritati si modalitati strategice si tactice in vederea eliminarii principalelor dificultati cu care se confrunta sectorul IMM-urilor din Romania, dar si a diminuarii impactului amenintarilor contextuale si valorificarii la un nivel ridicat a oportunitatilor economice nationale si internationale.

Potrivit CNIPMMR, utilitatea volumului rezida in abordarea a cinci categorii de probleme majore deosebit de actuale. In primul rand, este vorba despre perceperea ultimelor evolutii economico-sociale de catre intreprinzatorii din Romania in anul 2015, de reliefarea principalelor probleme cu care s-au confruntat IMM-urile in primavara anului 2015 si de caracterizarea esentializata a intreprinzatorilor din Romania, asa cum se prezinta ei in perioada post criza economica. De asemenea, sunt abordate aspecte legate de reliefarea unor caracteristici constructive si functionale majore de natura manageriala, comerciala, financiara, inovationala, umana, ale IMM-urilor din Romania global si pe anumite tipologii (dimensionale, sectoriale, teritoriale, juridice etc.). In plus, documentul prevede conturarea unui set de masuri privind relansarea sectorului de IMM-uri.

Codul Fiscal, aprobat in ciuda opozitiei CE si FMI

Codul Fiscal a trecut de Parlament in forma anuntata de Guvern, cu cateva modificari. Printre cele mai importante se numara reducerea cotei generale de TVA la 19%, incepand cu 1 ianuarie 2016, nu la 20% cum se propusese initial. In schimb, in cazul dividendelor, desi s-a promis eliminarea impozitului, acestea vor fi taxate cu 5%.

Astfel, incepand de anul viitor se elimina taxa pe constructiile speciale si supraacciza la carburanti, iar microintreprinderile for fi impozitate diferit. Contributiile de asigurari sociale vor scadea, atat la angajat cat si la angajator, insa abia din 2018. Tot din 2018 este prevazuta si reducereacotei generale de TVA la 18%. De asemenea, Codul Fiscal propune reducerea cotei unice de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019.  

Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a anuntat ca impactul bugetar al implementarii tuturor masurilor cuprinse in Codul Fiscal  pentru 2016 este de 12 miliarde de lei. 

Institutiile financiare internationale, respectiv Comisia Europeana si Fondul Monetar International, au avertizat ca masurile fiscale anuntate de autoritatile romane pot produce dezechilibre bugetare importante pentru Romania. 

La randul sau, ministrul Finantelor a declarat ca deficitul bugetar convenit cu institutiile financiare internationale va fi, intr-adevar depasit, dar Romania se va incadra in limita de deficit excesiv de 3% din PIB. 

Odata cu Codul Fiscal a fost aprobat si Codul de Procedura Fiscala. 

In aceeasi zi, parlamentarii au dat votul final si pentru Legea prvind anularea unor obligatii fiscale, prin care se sterg o serie de datorii la stat datorate si neachitate pana la 1 iulie 2015, in principal aferente veniturilor din profesii liberale, dar nu numai. Parlamentarii nu au lamurit, insa, ce se intampla cu cei care au platit acele datorii si nici ce ce intampla intre 1 iunie si 31 decembrie 2015, pana la intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal, care prevede o sserie de lamuriri, cel putin pentru profesiile liberale.

Creste deductibilitatea pentru asigurarile private de sanatate

Majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurarile private de sanatate de la 250 de euro la 400 de euro pe an/persoana a fost aprobata odata cu Codul Fiscal. Reprezentantii companiilor de asigurari  sustin ca masura va conduce la stimularea investitiilor in sectorul de sanatate din Romania. 

"Un aspect important adus de noul Cod Fiscal este ridicarea plafonului de deductibilitate acordat pentru asigurarile private de sanatate, de la 250 euro, la 400 euro pe an/persoana. Facilitatea fiscala a fost extinsa si pentru primele platite individual, nu doar pentru cele sustinute de angajator. Astfel, deductibilitatile pentru asigurarile private de sanatate pot ajunge la un nivel cumulat (angajat si angajator) de 800 de euro pe an/persoana", mentioneaza UNSAR, intr-un comunicat de presa. 

Noul Cod Fiscal intra in vigoare la 1 ianuarie 2016.

Potrivit sursei citate, efectele pozitive acestei masuri se vor vedea in faptul ca asiguratorul va suporta cheltuielile acoperite de polita de sanatate, degrevand astfel sistemul national de asigurari de sanatate. Pe de alta parte, vor fi stimulate investitiile in sectorul de sanatate din Romania, contribuind la dezvoltarea calitativa a serviciilor si, totodata, la retentia in sistemul national a medicilor romani.

"Fireste, aceasta masura reprezinta un prim pas catre impulsionarea dezvoltarii pietei asigurarilor private de sanatate. Insa, numai printr-o reasezare a sistemului sanitar, prin crearea cadrului legislativ specific asigurarilor private de sanatate si prin cresterea gradului de informare a cetatenilor se va realiza adevaratul potential al asigurarilor private de sanatate", precizeaza UNSAR.

Soferii vor sa beneficieze de propria RCA

Romanii ar fi dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru asigurarea de raspundere obligatorie auto daca si-ar putea repara masina pe propria polita. Astfel, soferii si-ar alege compania de asigurari in functie de alte criterii, respectiv calitatea reparatiei si timpul scurt de asteptare, si nu dupa cel mai mic pret. 

Aceasta este una din concluziile care se desprind din studiul calitativ realizat in aceasta luna compania Exact Cercetare si Consultanta. 

Potrivit analizei, in acest moment, polita RCA este perceputa de romani ca fiind “hartia pe care trebuie sa o ai, pentru ca politia sa nu-ti ia talonul” sau “biletul de reparatie al masinii persoanei pe care ai accidentat-o”. 

“Nefiind vorba despre un produs pe care soferii il achizitioneaza in propriul folos, acesta nu are vreo insemnatate. Din acest motiv, ei se orienteaza spre cele mai ieftine polite RCA, fiind astfel favorizate companiile care ofera cele mai competitive preturi”, sustine Irina Rainer, coordonatorul studiului. 

Soferii inteleg, insa, utilitatea RCA-ului si sunt de acord sa achite anual o taxa pentru a putea circula pe drumurile publice. „Ei nu sunt, insa, de acord cu tarifele ridicate pe care toti asiguratorii le practica atunci cand vine vorba de tinerii cu varste mai mici de 30 de ani si care ajung sa achite circa 500 de euro pe an pentru a se putea deplasa, spre exemplu, cu o masina autohtona. Sunt de asemenea nemultumiti in legatura cu cresterile constante de preturi, operate an de an de companiile ce emit polite de tip RCA si de scumpirile politelor, in cazul incadrarii intr-un anumit grad de risc, in functie de istoricul asiguratului (bonus malus)”, mai reiese din analiza citata. 

In plus, asiguratii acuza companiile de profil ca „trag de timp” atunci cand este vorba de acordarea autorizatiei de reparatie dar si de efectuarea platii finale. 

„In anumite cazuri, asiguratorul nu ofera autorizatia de reparatie pe loc, ci isi rezerva un termen pentru derularea unei anchete, termen ce poate atinge chiar  90 de zile”, sustin asiguratii. 

In ceea ce priveste utilitatea asigurarii de tip CASCO, parerile participantilor la studiu sunt total diferite din perspectiva categoriilor de gen. Barbatii considera ca o astfel de investitie anuala, pe langa faptul ca este una ridicata, nu le este utila. “Daca aduni banii cheltuiti in decursul unui an pentru a repara daunele survenite din vina ta, cheltui mai putin decat valoarea primei anuale de asigurare CASCO”, sustin barbatii chestionati. 

Femeile, insa, iau un calcul posibilitatea unor evenimente rutiere cu daune semnificative. “Stiu ca, daca se va intampla un accident, o pot repara fara a fi nevoita sa scot din buzunar in cateva zile o suma imensa de bani. Investitia merita pentru siguranta ta si a bugetului”, au declarat femeile participante la studiu. 

Pe de alta parte,barbatii ar fi deschisi sa incheie o polita CASCO daca ar putea recupera o parte din suma platita, de exemplu 10%, in cazul in care nu utilizeaza polita.

Tot femeile sunt cele care apreciaza mai mult beneficiile unei asigurari pentru locuinta. „Femeile se simt in siguranta atunci cand stiu ca orice ar putea aparea isi gaseste o rezolvare imediata, fara un extra cost”, mai reiese din studiul mentionat.

La realizarea studiului au participat femei si barbati, posesori ai unor polite RCA CASCO sau de locuinta, cu varste cuprinse intre 18 si 39 de ani. Analiza a fost realizata in intervalul 3-17 iunie 2015.

CEC Bank lanseaza doua pachete de produse si servicii bancare

CEC Bank lanseaza doua pachete de produse si servicii bancare operationale pentru persoane fizice, unul pentru adulti si unul pentru tineri. In aceste pachete, banca integreaza cele mai solicitate produse operationale in randul clientilor bancii, potrivit unui comunicat al institutiei. 

Pachetul “Beneficiu" este destinat persoanelor fizice majore si Pachetul “Independent” este dedicat tinerilor cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani.

Pachetele contin  contul curent in lei, cardul de debit cu circulatie internationala, serviciul de Internet Banking CEConline si serviciul Info SMS. 
 
Noile pachete se adreseaza atat clientilor actuali ai bancii dar si clientilor noi.

Potrivit bancii, un astfel de pachet costa, lunar, 4,9 lei pentru cel destinat adultilor, respectiv 3,9 lei la cel pentru tineri.

„Cardurile de debit incluse in pachete permit efectuarea de tranzactii comerciale directe, cu comision zero, in tara si in strainatate, precum si tranzactii securizate 3D Secure, pentru comert electronic. De asemenea, acestea pot fi utilizate pentru plata facturilor emise de diversi furnizori de utilitati la ATM-urile CEC Bank din intreaga tara”, se precizeaza in comunicatul bancii.

Finantari europene pentru IMM

Firmele mici si mijlocii din Romania vor avea la dispozitie 865 de milioane de euro din fonduri europene prin noul Program Operational Regional (POR) 2014-2020. Programul a fost aprobat recent de Comisia Europeana. La acesti bani se vor adauga si altii din Progranul de Capital Uman, cel de Competitivitate si Programul National de Dezvoltare Rurala.
Daca se adauga si partea de cofinantare din fonduri nationale, sumele destinate IMM-urilor in noul POR sar de 1 miliard de euro in perioada de programare 2014-2020.
 
"Circa 206 milioane euro vor fi alocati pentru centrele de transfer tehnologic,o noutate fata de programul anterior, iar 877 milioane euro - pentru a sprijini IMM sa devina mai competitive", a anuntat Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), care gestioneaza, prin autoritatea sa de management noul program. 

La randul sau, Comisia Europeana sustine ca, prin noul POR, mai mult de 5.000 de firme mici si mijlocii vor fi sprijinite, ceea ce va duce la o crestere de aproape 50% a productivitatii muncii in regiunile mai putin dezvoltate.

Pasii urmatori constau in publicarea, de catre autoritatile romane, a ghidurilor solicitantilor si demararea apelurile oficiale pentru proiecte. 

In noul program, IMM-urile au la dispozitie doua axe priorotare din cele 11. Este vorba de Axa prioritara 1 – Bani pentru inovare si transfer tehnologic,  prin care firmele mici si mijlocii vor avea la dispozitie 165 de  milioane de euro pentru consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii. 

Pentru a primi bani europeni, firmele trebuie sa prezinte un plan de afaceri  care sa dmonstreze orientarea catre piata si durabilitatea investitiei, precum si incadrarea in domeniile prioritare de dezvoltare, identificate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

In Axa prioritara 2 - Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor, firmele vor avea la dispozitie 700 de milioane de euro pentru consolidarea pozitiei pe piata a IMM-urilor in domeniile de competitivitate ale Romaniei, prcum si pentru cresterea productivitatii muncii in firmele din acele sectoare. 

Cele 10 sectoare pe care statul roman le considera "de viitor" pentru Romania sunt: Turism si ecoturism, Textile si pielarie, Lemn si mobila, Industrii creative, Industria auto si componente, Tehnologia informatiilor si comunicatiilor, Procesarea alimentelor si a bauturilor, Sanatate si produse farmaceutice, Energie si management de mediu, precum si Bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologii.

Reguli noi pentru Loteria bonurilor fiscale

Legea privind organizarea Loteriei bonurilor fiscale a fost promulgata de presedintele Romaniei cu o serie de modificari fata de Ordonanta initiala. Astfel, la extragerile urmatoare vor fi desemnati cel mult 100 de castigatori, pentru a stimula participantii cu premii mai consistente.

Potrivit noilor proceduri, in urma extragerii, unitatea teritoriala a Fiscului unde se depune bonul fiscal castigator in original va elibera titularului o copie conform cu originalul, care va contine un numar unic de inregistrere atribuit automat printr-o aplicatie informatica la nivel national.

Pentru asigurarea transparentei, o lista privind bonurile prin care au fost revendicate premiile se va publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si pe cel al Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala.

Daca in urma centralizarii listei bonurilor fiscale pe care s-au revendicat premiile se va constata depasirea numarului maxim de premii care se acorda, se va proceda la extragerea aleatorie a unui numar de 100 de bonuri fiscale castigatoare din totalitatea bonurilor fiscale din lista.

Deputatii au votat, la sfarsitul lunii mai amendamentele la ordonanta Guvernului, dupa ce ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a propus aceasta solutie pentru ca sumele castigate de participantii la loterie sa fie mai consistente.

Pentru prima loteria a bonurilor fiscale, organizata a doua zi de Pasti, au fost depuse 18.215 cereri de revendicare a premiului, cele mai multe in Bucuresti, Cluj si Brasov, iar la polul opus s-au situat judetele Giurgiu, Calarasi si Ilfov, castigul fiind de 54,9 lei pentru fiecare bon daca toate bonurile ar fi validate.

Permiul total, de un milion de lei, va fi impartit egal la numarul castigatorilor validati de catre inspectorii fiscali. Lista castigatorilor va fi publicata pe site-ul Ministerului Finantelor, iar plata premiilor se va efecua in maxim 60 de zile de la incheierea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, respectiv pana la 13 iulie.

Urmatoarea extragere de bonuri fiscale prevazuta in Ordonanta este programata pentru luna iulie, insa ministrul a declarat ca va mai fi organizata o extragere ocazionala pana la finalul acestei luni pentru bonurile din aprilie si mai.