In era digitala, europenii continua sa prefere cash-ul

Sustinatorii schemelor de plati digitale vor sa incetateneasca ideea ca viitorul fara cash este foarte aproape, desi trei sferturi din platile la punctele de vanzare din zona euro sunt inca realizate cu cash. Datele provin dintr-un sondaj derulat de Banca Centrala Europeana (BCE) pentru a marca lansarea noii bancnote de 50 de euro. 
“Chiar si in aceasta era digitala, numerarul ramane esential in economia noastra. Un studiu in curs asupra utilizarii banilor, comandat de catre BCE, arata ca peste trei sferturi din platile realizate la punctele de vanzare din zona euro sunt cu ajutorul numerarului. In termeni tranzactionali, asta inseamna usor peste jumatate.”, a declarat presedintele BCE, Mario Draghi.

Sondajul este bazat pe jurnalul zilnic completat de peste 65.000 de respondenti intre octombrie 2015 si iulie 2016. Participantilor la sondaj li s-a cerut sa noteze toate platile facute la punctele de vanzare, precum supermarket-urile, magazinele cu bunuri de folosinta indelungata, baruri, restaurante si chioscurile de strada. 

Sondajul ECB a fost derulat in 17 tari. Totodata, sondaje asemanatoare au fost derulate, pe baza unei metodologii similare, de catre bancile nationale din Germania si Olanda. 

Cum arata noua bancnota de 50 de euro?

Bancnota de 50 de euro este cea mai des utilizata la nivelul zonei euro, cu peste noua miliarde de exemplare in circulatie, reprezentand 46% din valoarea tuturor bancnotelor euro in circulatie. 

Noua bancnota de 50 de euro a intrat de marti in circulatie si contine elemente suplimentare de securitate, menite sa ingreuneze falsificarea. Pentru a nu crea confuzii, noua bancnota are tot culoarea portocalie, ca si cea pe care o inlocuieste. 

Elementele de securitate ale acesteia includ o fereastra cu portret plasata in partea de sus a hologramei, ce devine transparenta daca este privita in lumina. Fereastra contine un portret al zeitei Europa, din mitologia greaca, vizibila pe ambele fete ale bancnotei. Acelasi portret este vizibil si in filigran, alaturi de numarul „50” in nuanta verde-smarald. De asemenea, noua bancnota mai contine si zone imprimate in relief pentru cei cu deficiente de vedere.

Aceasta este cea de-a patra bancnota din seria "Europa", dupa cea de 5 euro care a intrat in circulatie in luna mai 2013, urmata, la sfarsitul lunii septembrie 2015, de noua bancnota de 10 euro, iar in noiembrie 2015 de noua bancnota de 20 euro.

Bancnotele din seria "Europa" cu denominari mai mari (100 de euro si 200 de euro) vor fi introduse treptat, pe parcursul mai multor ani, insa nu si bancnotele de 500 de euro. 

In paralel, actualele bancnote euro, emise in luna ianuarie 2002, vor fi retrase treptat din circulatie. BCE este responsabila de emiterea de monede si bancnote pentru cele 19 state membre ale zonei euro. Producerea monedelor si bancnotelor revine bancilor centrale nationale.

Soferii care au platit taxele auto, buni de plata din nou

Sistemul care urmeaza sa inlocuiasca timbrul de mediu pe piata auto pare a prinde contur. Ministerul Mediului a elaborat un proiect, care presupune introducerea unor abtibilduri (stikere) colorate, care sa faca distinctia intre autoturisme in functie de nivelul de poluare al acestora.
Astfel, pentru masinile cel mai putin poluante, respectiv cele electrice si cele cu motoare hybrid, urmeaza sa fie alocat un abtibild de culoare verde, numerotat cu cifra "0". 

A doua categorie va fi cea a masinilor cu motoare pe benzina, Euro 5 si Euro 6, construite dupa anul 2011, care ar urma sa primeasca un abtibild de culoare albastra, numerotat cu cifra "6". In aceeasi categorie ar urma sa fie si camioanele si autobuzele cu motoare pe benzina fabricate dupa 1 ianuarie 2017. 

Urmatoarele categorii de abtibilduri, in ordine descrescatoare, vor fi alocate pentru masinile din ce in ce mai poluante, la coada clasamentului fiind masinile cele mai poluante, care vor primi un abtibild de culoare rosie, numerotat cu cifra “2”. 

Cat vor costa aceste stikere ramane un mister

Ce nu se stie, insa, este cat vor costa aceste abtibilduri, mai ales ca, potrivit reprezentantilor Ministerului, primariile vor introduce acest nou sistem din toamna acestui an. Mai mult, se stie ca aceste stickere vor avea preturi diferite in functie de orasul in care este inmatriculata masina si nu in cel in care circula. Totodata, exista posibilitatea ca primariile unor orase sa nu perceapa nicio taxa pentru aceste stickere. Tot primariile vor decide si in ce zone din oras se poate circula in functie de culoarea alocata masinii. 

Mai grav este, insa, faptul ca soferii, care au platit, deja, taxa auto in una dintre multiplele variante in care aceasta a existat si nu si-au recuperat inca banii, vor fi obligati sa suporte costul acelui abtibild impus de primarie, acolo unde va fi cazul. 

Cel putin la fel de grav este si faptul ca cei care au platit taxa auto si au dreptul sa si-o recupereze, avand in vedere ca autoritatile europene au decis ca cele trei forme de taxare - taxa speciala pentru autovehicule, taxa de poluare si taxa pentru emisii poluante-, din perioada 2007-2017, sunt ilegale, iar timbrul de mediu este partial ilegal, nu mai au aceasta posibilitate decat in instanta. 

Si asta pentru ca, odata cu eliminarea timbrului de mediu, de la 1 februarie 2017, s-a abrogat si procedura prin care proprietarii de autovehicule ar fi putut sa isi recupereze taxa, pe cale administrativa, pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. 

Desi si aceasta forma de returnare a banilor, in cinci transe, a fost considerata inacceptabila de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, constituita, totusi, o alternativa pentru cei care ar fi vrut sa evite actiunea in justitie. 

Romanii au de recuperat sume uriase de la stat

Fostul ministru al Mediului, Daniel Constantin, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca Guvernul trebuie sa gaseasca modalitatea de restituire a sumelor catre proprietarii de masini, in conditiile in care estimarile institutiei pe care a condus-o indica o suma de returnat de 6,4 miliarde de lei.

“Daca cetatenii vor fi trimisi sa-si castige dreptatea in instan?a, atunci exista riscul ca aceasta suma sa se majoreze cu 20%”, a completat Daniel Constantin.

Pana acum, statul a restituit soferilor doar 1,62 miliarde de lei, pe baza unor hotarari judecatoresti.