ANPC incearca sa stopeze abuzurile recuperatorilor de creante

Recuperatorul de creante nu va mai avea voie sa hartuiasca, oprime sau sa abuzeze o persoana in vederea recuperarii debitelor, nu va mai putea sa perceapa dobanzi si comisioane de la debitor si nici sa il contacteze in intervalul 20.00 - 09.00. In plus, clientul nu poate fi cautat la locul de munca si nici prin intermediul altor persoane.
Prevederile sunt cuprinse in proiectul de Ordonanta de Guvern privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile elaborat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor prin care este transpusa in legislatia romaneasca Directiva 17/2014. 

Documentul contine reglementari concrete cu privire la activitatea firmelor de recuperare de creante, care pana in prezent nu erau supuse unor reguli clare, ceea ce a permis numeroase abuzuri asupra consumatorilor. 

Presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob, sustine ca, in prezent, aceste firme functioneaza fara niciun fel de lege care sa le reglementeze activitatea. "Sunt niste simple SRL-uri, de obicei organizate in jurul unor call-center-uri la care, din cate stim noi, lucreaza tineri studenti fara o pregatire temeinica, a caror principala sarcina este sa ii sune pe consumatori la orice ora, inclusiv in weekend, sa sune vecinii, sa sune la locul de munca al consumatorului. Un astfel de comportament poate fi foarte usor incadrat aproape de hartuire", spune Alin Iacob. 

AURSF: Reglementarea firmelor de recuperare nu a fost dorita de autoritati

El sustine ca, de-a lungul anilor, aceste firme erau in mod direct protejate de decidenti, existand chiar documente in relatia cu Fondul Monetar International care atesta faptul ca reglementarea acestor firma nu a fost dorita de catre autoritati. 

"O reglementare a ANPC ar fi extrem de binevenita. De altfel, a mai fost o initiativa parlamentara in acest sens, dar din pacate ea a fost blocata de influenta pe care aceste SRL-uri obscure se pare ca o au asupra decidentilor economico-politici astfel incat acestea isi desfasoara activitatea netulburate, fara a fi reglementate si supravegheate de atat de multa vreme. Din punctul nostru de vedere, se impune cu necesitate si cu mare rapiditate reglementarea acestor entitati", a subliniat Alin Iacob. 

Referitor la faptul ca firmele de recuperare nu vor mai avea voie sa perceapa dobanzi pentru debitele preluate, reprezentantul AURSF sustine ca nici pana in prezent nu era clar cu erau percepute aceste dobanzi, societatile in cauza nefiind banci sau IFN-uri.  

In privinta faptului ca bancile nu vor mai avea voie sa vanda oricum si orice credit, Alin Iacob spune ca este firesc sa fie asa pentru ca, daca banca isi permite sa vanda creditul pe o suma derizorie, de 2% sau 5% din valoarea datoriei, aceasta oferta ar trebui facuta mai intai clientului. 

Afisarea datoriei clientului la scara blocului, interzisa

Astfel, in afara de excluderile mentionate, Ordonanta mai interzice "cesionarea contractului de credit si a accesoriilor precum si a creantei catre o entitate care nu are sediul social sau o sucursala in Romania, cu exceptia cazului in care consumatorul solicita in mod expres acest lucru". De asemenea, firma de recuperare nu va mai avea voie sa perceapa costuri aferente activitatii de recuperare sau sa deruleze activitati de recuperare creante in perioada alocata contestatiilor.

Totodata, recuperatorilor le este interzis sa utilizeze amenintari sau alte tehnici agresive cu scopul de a vatama fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia, ori de a-i afecta reputatia sau proprietatea. Nici vecinii nu vor mai afla de creanta debitorului, pentru ca firmele de recuperare nu vor mai avea voie sa afiseze la usa apartamentului/blocului notificari/somatii/adrese in legatura cu recuperarea creantelor. 

Bancile nu mai au voie sa vanda creditele catre societati din grup

In acelasi timp, actul normativ interzice cesionarea de creante catre entitati de recuperare care au printre actionari creditorul cedent initial sau pe oricare dintre cedentii ulteriori. "Cesiunea se notifica de catre cedent consumatorului, in termen de 10 zile calendaristice de la incheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Notificarea este redactata in scris, intr-un limbaj clar, vizibil si usor de citit". 

Consumatorul va avea dreptul sa conteste existenta debitului sau cuantumul acestuia, insa, daca nu va depune contestatie in termenul de 30 de zile calendaristice dat de lege, nu inseamna ca recunoaster suma si ca nu mai are dreptul sa se adreseze instantei.

In plus, conform Ordonantei, contractele de credit pot fi cesionate numai catre creditori, iar dupa data intrarii in vigoare a contractului de cesiune, contractul de credit nu mai produce efecte intre creditorul cedent si consumator.

Raiffeisen Bank cere avans de 35% pentru ipotecarele in lei

Amenintarile bancilor cu privire la inasprirea conditiilor de creditare incep sa devina realitate, desi motivul care a stat la baza acestora, respectiv Legea privind darea in plata, nu s-a concretizat, inca. Legea a fost retrimisa de catre presedintele Iohannis in Parlament la finalul anului trecut, si urmeaza sa intre in dezbatere in februarie.  

Cu toate acestea, Raiffeisen Bank a anuntat deja majorarea avansului pentru creditele ipotecare clasice la 35% la lei si la 40% la euro. Conform reglementarilor in vigoare ale Bancii Nationale a Romaniei, avansul minim pentru creditele pentru locuinte in lei este de 15 %, iar pentru euro este de 25%. Pentru alte valute (dolari, franci sau altele), avansul minim impus de BNR este de 40%. 

Deocamdata, potrivit site-urilor institutiilor de credit, majoritatea au decis sa astepte luarea unei decizii in privinta regulilor privind creditele imobiliare, desi la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor aceasta a fost principala abordare in cursul dezbaterilor pe marginea Legii privind darea in plata: in cazul in care apare legea in forma actuala (forma care a trecut de Parlament in toamna anului trecut - n.r.), avansul pentru creditele noi ar putea creste si la 50%. 

Pe de alta parte, programul Prima Casa, care prevede un avans minim de 5% pentru credite, este in vigoare cel putin in 2016, ce-i drept cu un plafon redus la jumatate fata de anul trecut. 

In plus, ramane de vazut in ce masura isi vor permite bancile sa practice avansuri majorate la creditele ipotecare clasice, in conditiile in care, oricum, in ultimii ani, activitatea lor de baza, respectiv acordarea de imprumuturi, a fost sustinuta de programul guvernamental si mai putin de produsele proprii cu avansuri de 15% - 20%.

Nextebank va subscrie la majorarea capitalului Carpatica

Actionarii Bancii Carpatica anunta investitorii ca au ajuns la un acord cu Nextebank sa participe la majorarea de capital, operatiune care care presupune un aport de numerar de circa 99 de milioane de lei. In urma tranzactiei, cumparatorul va detine 47% din capitalul bancii din Sibiu. 
Potrivit unui comunicat al bancii Carpatica, transmis Bursei de Valori Bucuresti (BVB), Nextebank a fost de acord sa subscrie, ”nu mai tarziu de data de 29 ianuarie 2016, 986.663.916 actiuni nou emise de Banca Carpatica (care reprezinta 47% din capitalul majorat) la un pret de 0,1001 lei/actiune.

Dupa finalizarea achizitiei, Nextebank intentioneaza sa repuna in discutia actionarilor bancii din Sibiu fuziunea celor doua institutii prin absorbtia Nextebank de catre Banca Carpatica, plasata mai bine in clasamentul dupa active. Totodata, Nextebank a anuntat si finalizarea achizitiei liniei de afaceri si a actiunilor Patria Credit. 

In plus, presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank, Horia Manda, sustine ca institutia a primit autorizatia de la Banca Nationala a Romaniei pentru a participa la majorarea capitalului Bancii Comerciale Carpatica. 

Anul trecut, actionarii Carpatica au negociat vanzarea bancii cu fondul de investitii JC Flowers, dar tranzactia era conditionata si de preluarea Piraeus Bank Romania, operatiune respinsa, insa, de catre banca-mama din Grecia.

La finele anului trecut, BCC a inregistrat o pierdere de 85,4 milioane de lei si a ajuns cu solvabilitatea la 7%, sub pragul minim reglementat de normele BNR, de 8%.

Cardul, tot mai folosit la plata taxelor

Plata taxelor si impozitelor cu cardul castiga tot mai mult teren. Anul trecut, sumele astfel achitate au crescut cu 42% fata de anul 2014, si au ajuns la aproximativ 250 de milioane de lei. Si numarul primariilor care accepta plata cu cardul este tot mai mare. 

Potrivit unui comunicat al Visa Europe, bazat pe datele raportate de bancile membre din Romania, rezultatele pe 2015 au fost obtinute in contextul majorarii tranzactiilor online cu 74% si extinderii retelei de acceptare. Astfel, anul trecut, contribuabilii au realizat aproape 750.000 de plati cu cardul pentru a-si achita obligatiile fiscale, numar, de asemenea, in crestere cu 49% fata de 2014.

“Romanii si-au folosit mai des cardurile anul trecut pentru a-si achita taxele si impozitele datorate statului, iar cresterea spectaculoasa este in mediul online, unde numarul tranzactiilor s-a dublat”, a declarat Catalin Cretu, directorul regional pentru Romania, Croatia, Malta si Slovenia al Visa Europe.

Taxele si impozitele locale pot fi platite cu cardul la POS-urile instalate in sediile administratiilor locale si oficiile postale care accepta tranzactiile cu cardul, online pe www.ghiseul.ro si pe platformele puse la dispozitie de unele administratii locale, precum si la infochioscurile instalate la sediile administratiei locale, in supermarketuri si mall-uri.

210 primarii accepta plata taxelor cu cardul

La finalul anului trecut, 210 primarii din intreaga tara acceptau plata taxelor si impozitelor locale cu cardul la POS si/sau online in timp ce in 2014 numarul acestora era de 171.

Visa Europe, impreuna cu bancile membre din Romania, deruleaza, in perioada 1 februarie – 31 martie 2016, cea de-a saptea editie a campaniei anuale de promovare a platii taxelor si impozitelor locale cu cardul, sub sloganul “Plateste impozitul local cu orice card Visa si poti trai fara griji 10 ani de zile”.

”Toti posesorii de carduri Visa, persoane fizice sau juridice, care isi achita in perioada campaniei taxele si impozitele locale cu orice card Visa, vor participa in mod automat la tragerile la sorti pentru castigarea unuia dintre cele 60 de premii zilnice sau a marelui premiu in valoare de 60.000 de lei”, se mentioneaza in comunicat.

Revizie generala la RCA

Actualul sistem de asigurari obligatorii auto (RCA) pare a intra in ”revizie generala”. Sunt puse in discutie preturile, algoritmul care sta la baza acestora, modul de constatare a daunelor, dar si societatile avizate sa vanda astfel de asigurari pe piata locala.  

In materie de tarife, presedintele ASF, Misu Negritoiu, sustine ca norma RCA ar trebui sa prevada si obligativitatea ca asiguratorii sa afiseze pe site-ul propriu metoda de calcul a primei. 

Formula de calcul a RCA, afisata pe site-ul companiei

”Eu nu concep ca dupa 20 de ani de asigurari (Legea 136 din 1995), noi sa nu stim formula de calcul sau cum se calculeaza daunalitatea. Acum mai mult de un an, cand ne-am intalnit la Camera Deputatilor pe tema RCA pentru persoane fizice, ne-am angajat sa facem cu Asociatia Romana de Actuariat un model de calcul, o formula de calcul si chiar un pret de referinta. A trecut un an, il avem acum, dar nu este in forma comerciala pe care sa o dam publicitatii”, a spus Negritoiu. 

In opinia sa, atat Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) cat si ASF au rolul de a ”recredibiliza activitatea de asigurare".

Pagubitul trebuie sa poata opta pentru o evaluare independenta

Pe de alta parte, Directia pentru Protectia Consumatorului din cadrul ASF propune modificarea legislatiei, astfel incat clientii cu RCA si CASCO sa poata opta pentru o evaluare a daunelor independenta de cea realizata de specialistii companiei de asigurare. Pentru a se evita abuzurile, insa, se propune ca plata evaluarii sa fie realizata de asigurator in cazul in care expertiza independenta ii da dreptate asiguratului, iar in caz contrar, plata va fi suportata de catre asigurat. 

Acelasi organism sustine ca asiguratul trebuie sa aiba dreptul de a contesta expertiza specialistilor in lichidarea daunelor, inclusiv in fata unei comisii pentru rezolvarea amiabila a litigiilor (SAL-FIN). Proiectul pentru infiintarea acestei comisii a fost deja depus la Guvern si asteapta aprobarea finala pentru a fi pus in practica.


Pentru a se asigura corectitudinea procesului, initiatorii propunerii spun ca legislatia in domeniu ar trebui completata si modificata pentru a respecta standardele europene si pentru a determina cresterea gradului de profesionalism al evaluatorilor. In plus, se propune asigurarea independentei si responsabilitatii profesionale a personalului implicat in activitati de lichidare a daunelor, indiferent unde isi desfasoara activitatea (in cadrul unor companii sau ca activitate profesionala independenta).

In prezent, clientii firmelor de asigurare pot apela la un evaluator indepedent de dauna doar atunci cand este vorba despre o polita RCA, si pe cheltuiala proprie. In cazul asigurarilor CASCO, evaluarea este facuta obligatoriu de specialistii interni ai asiguratorului si nu poate fi confruntata cu o evaluare externa efectuata de specialisti in daune auto.

Concurenta pe piata creste

Pe piata asigurarilor RCA sunt autorizate noua companii care activeaza pe piata locala, la care se vor adauga inca doua anul acesta. Insa numarul firmelor care vand RCA in Romania ar putea creste, avand in vedere ca ASF a aprobat un proiect de modificare a Normei RCA, care va permite si companiilor care nu sunt inregistrate in Romania sa vanda polite RCA pe piata locala. 

Potrivit proiectului de norma aprobat de ASF, institutia vrea sa elimine prevederea prin care asiguratorii care vor sa practice RCA sunt obligati sa aiba sediul central si unitati teritoriale in Romania. Pe de alta parte, viitorii asiguratori RCA vor fi obligati sa realizeze constatarea pagubelor in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data luarii la cunostinta a producerii evenimentului.

Banca Carpatica intra in ilegalitate

Banca Comerciala Carpatica a inregistrat anul trecut pierderi de 85,4 milioane de lei si a ajuns cu solvabilitatea la 7%, sub pragul minim prevazut de reglementarile in vigoare, de 8%. In plus, potrivit unui comunicat al bancii, rata creditelor neperformante era, la finalul lui 2015, de 39,4%, mult peste media sistemului. 

Institutia se afla de mai multa vreme in vizorul Bancii Nationale a Romaniei, care spera in parafarea tranzactiei de vanzare cu fondul american J.C. Flowers. Insa aceasta a esuat, din cauza faptului ca fondul american ar fi vrut sa cumpere banca din Sibiu ”la pachet” cu Piraeus Bank Romania, afacere care, de asemenea, nu s-a concretizat. 


In prezent, conducerea Carpatica se afla in discutii cu Nextebank pentru o eventuala preluare, insa termenul pentru depunerea unei oferte ferme expira marti. 

Pierderile bancii s-au mai temperat in 2015, ajungand la jumatate fata de 2014. Insa activele bancii au scazut cu 5%, la 3,1 miliarde de lei, ca urmare a diminuarii soldului creditelor, iar excesul de lichiditate al bancii, care are o rata de credite/depozite de 36%, a fost plasat in titluri de stat, anunta banca.

Pe de alta parte, Carpatica are depozite de la clienti in valoare de 2,85 miliarde de lei, un nivel aproape egal cu cel din 2014.

Ultimul demers pentru evitarea falimentului Carpatica Asig

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a decis sa faca si ultimul pas pentru a impiedica intrarea in faliment a companiei Carpatica Asig si a decis aplicarea masurilor de rezolutie la aceasta societate. Presedintele ASF, Misu Negritoiu, spune ca acest demers nu  afecteaza activitatea a societatii, care emite in continuare polite.

Societatea se afla in redresare financiara din aprilie 2014, dar nu a reusit sa isi majoreze capitalul sau sa gaseasca un investitor strategic pana la termenul acordat de ASF, respectiv 15 decembrie 2015. 

Presedintele ASF a mai spus ca reprezentantii societatii au dat asigurari ca plata despagubirilor s-a imbunatatit, chiar a ajuns la zi, insa acest aspect trebuie verificat. In privinta riscului ca societatea sa intre in faliment, Negritoiu a spus ca acesta poate fi evitat.

Plan de rezolutie pentru Carpatiuca Asig in 6 luni

Procedura de rezolutie, definita printr-o lege intrata in vigoare la finalul anului trecut, presupune transferul activitatii unui asigurator cu probleme de la actionarii sai catre un administrator numit de ASF. In acest caz, administrator temporar a fost desemnat Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA). 

Mecanismul de rezolutie reprezinta interventia de ultima instanta a autoritatii in cazul in care o companie de asigurari ”intra intr-o stare de dificultate majora”, pentru a se evita falimentul societatii respective. 

Potrivit unui comunicat al ASF, autoritatea va intocmi, in sase luni, un plan de rezolutie si se va asigura ca un evaluator independent va efectua o evaluare "corecta, prudenta si realista" a activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale asiguratorului, ca etape premergatoare aplicarii masurilor de rezolutie.

Orice decizie privind activele, supusa aprobarii FGA

In paralel, si Consiliului de Administratie al Carpatica Asig este obligat sa continue demersurile pentru atragerea unui investitor strategic si incheierea tranzactiei de vanzare, dar si sa aplice masuri pentru restabilirea indicatorilor in limitele impuse de legislatie (cerinta de capital minim si cerinta de capital de solvabilitate) in termen de sase luni. 

Din noua postura insa, ”conducerea societatii va avea obligatia sa se consulte cu administratorul temporar (FGA - n.r.) si sa obtina acordul acestuia inainte de a lua decizii sau de a intreprinde actiuni ce privesc activele asiguratorului”, se mai spune in comunicat.

La randul sau, FGA va avea ca atributii principale supervizarea procesului de inventariere a patrimoniului societatii la data de 31.12.2015, intocmirea situatiilor financiare anuale si auditarea acestora, precum si supervizarea modului de ducere la indeplinire a masurilor, in special cele legate de atragerea unui investitor strategic.

Carpatica Asig a fost plasata sub un plan de redresare financiara in primavara anului 2014, la putin timp dupa ce Astra Asigurari a intrat in administrare speciala. Motivele invocate de ASF au fost, ca si in cazul Astra, subevaluarea rezervelor si supraevaluarea contractelor de reasigurare.

OTP elimina clauzele discutabile din contractul de conversie

OPT Bank Romania a modificat contractul cadru propus clientilor care se vor inscrie in programul de conversie a creditelor in franci elvetieni si a eliminat clauzele care puteau fi considerate abuzive. Astfel, in cazul in care apare Legea conversiei, clientul va beneficia de cea mai buna oferta. 
”Forma finala a contractului este rezultatul consultarilor cu clientii, asociatiile profesionale si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), iar clauzele reformulate subliniaza mai clar beneficiile aduse clientilor”, se mentioneaza intr-un comunicat al bancii. 

Daca apare o Lege a conversiei, banca va compensa eventuala diferenta

Noile clauze clarifica faptul ca, in cazul in care apare o Lege a conversiei creditelor in valuta, ”banca va aplica un mecanism de compensare a sumelor acordate voluntar ca reducere si cele la care clientii ar fi indreptatiti in urma actului normativ”. 

”Astfel, daca eventualele solutii impuse de catre autoritatile statului ar depasi procentual reducerea oferita de catre OTP Bank, prin programul sau voluntar, atunci banca va suporta diferenta, in favoarea clientilor. In caz contrar, conditiile prevazute in contractul incheiat intre banca si clienti vor ramane neschimbate. In acest fel, clientii vor beneficia de oferta cea mai avantajoasa pentru acestia”, se mai arata in comunicat.

Clientii care nu renunta la litigii primesc o reducere mai mica

De asemenea, potrivit bancii, noile clauze contractuale atesta faptul ca acei clienti care solicita conversia, dar nu doresc sa renunte la litigii, pot opta pentru conversie, beneficiind insa de o reducere mai mica.

”Toate contractele pentru conversia creditelor in CHF incheiate cu clientii bancii respecta noua forma. Propunerea initiala de contract nu a fost semnata de niciun client, intrucat aceasta era supusa analizei si dezbaterii celor interesati, inainte de inmanarea formei finale a documentului. In plus, banca nu a intentionat niciodata sa solicite clientilor returnarea banilor rezultati din aplicarea reducerilor, fapt care reiese mult mai clar din noua versiune de contract”, se mai arata in comunicat.

Reactia bancii vine dupa ce avocatul Alexandra Burada, reprezentant al AURSF si membru in echipa de negociere dintre clienti si banci, a atras atentia bancii ca anumite prevederi din contract, precum obligarea clientului sa renunte la litigii in justitie sau anularea ofertei in cazul in care apar acte normative care ofera inlesniri la plata, pot fi considerate abuzive. 

Oferta de conversie a fost lansata in decembrie 2015

”Consider ca ajustarile clauzelor contractuale subliniaza si mai clar beneficiile ofertei noastre pentru clienti si sper ca demersul nostru voluntar ii va ajuta in mod real pe toti clientii OTP Bank. Datorita numarului foarte mare de cereri de conversie inregistrate pana in momentul de fata, avem incredere in succesul programului”, a declarat presedintele bancii, Laszlo Diosi. 

OTP Bank Romania a lansat in decembrie 2015 oferta de conversie a creditelor in franci elvetieni garantate cu ipoteca. Oferta presupune conversia in lei sau euro, iar banca estimeaza ca 80% dintre cei 10.500 de clienti vor beneficia de un discount la sold cuprins intre 17,5% si 25%. 
 
De oferta de conversie cu discount la sold vor beneficia si cei ale caror credite au fost externalizate de banca, de-a lungul timpului. Dobanzile la creditele convertite in lei sunt legate de ROBOR la 3 luni, la care se adauga 3,5 puncte procentuale, pentru creditele ipotecare, respectiv 4 puncte pentru creditele de consum cu ipoteca. Pentru cei care aleg conversia in euro, marjele sunt de 4,5, respectiv 5 puncte procentuale peste EURIBOR la 3 luni.

Romanii si-au pierdut complet increderea in banci

Deteriorarea relatiei dintre clienti si banci in anii postcriza este evidentiata si de Banca Nationala a Austriei, intr-un studiu cu privire la gradul de incredere si asteptarile clientilor persoane fizice in raport cu bancile, dar si cu alte institutii. In cazul romanilor, increderea in banci s-a redus dramatic din 2009 pana in prezent. 
In 2009, circa unul din cinci romani avea incredere in sistemul bancar, acum doar un roman din 12 are o parere buna despre banci. 

Comparativ cu tarile din regiune, stam mai prost la capitolul incredere in banci decat cehii, croatii sau polonezii, care au o parere mai buna despre propriul sistem bancar. In schimb, bulgarii, romanii si ungurii sunt la acelasi nivel de incredere in banci. 

Romanii nu cred in leu, dar mizeaza pe euro

Romanii nu au mare incredere nici in moneda nationala si in evolutia acesteia in urmatorii cinci ani. Desi s-a imbunatatit mult fata de perioada 2009-2010, increderea in stabilitatea leului se afla inca in teritoriu negativ, sentiment care caracterizeaza si popoarele vecine (bulgarii, ungurii si croatii). Polonezii sunt la limita cu increderea in moneda nationala, in timp ce cehii sunt cei mai optimisti. 

Pe de alta parte, romanii sunt, alaturi de bulgari, cei mai increzatori din regiune in stabilitatea monedei unice europene, in timp ce polonezii si cehii sunt mai reticenti cu privire la increderea in euro in urmatorii cinci ani. 

Depozitele bancare au mai recuperat din increderea pierduta in 2010

In ceea ce priveste increderea in siguranta depozitelor bancare, stam mai slab decat polonezii sau cehii (acestia avand o mai mare incredere in siguranta banilor din banci) dar peste maghiari si bulgari. Totusi, increderea in depozitele bancare a mai crescut, dupa ce in 2010 a ajuns la cote minime din cauza introducerii impozitului pe dobanzi. 

La capitolul "incredere in UE" stam bine si ne apropiem de cota de dinaintea crizei iar in regiune suntem printre cei mai optimisti. Anu in care romanii au avut cea mai slaba incredere in UE a fost 2011, insa chiar si atunci a depasit nivelul cel mai ridicat de incredere inregistrat in ultimii ani in tari precum Croatia, Cehia sau Ungaria. 

Pesimismul privind propria situatie financiara se tempereaza

Romanii au o incredere in crestere si in Guvern, de la nivelurile minime din 2010 - 2011, dar ramane la cote printre cele mai reduse in regiune. Totusi, cel mai slab la increderea in Guvern stau bulgarii, iar ungurii sunt aproape de nivelul din Romania. In schimb, gradul de incredere in Executiv in Polonia este dublu fata de cel din Romania, mai reiese din studiul citat. 

Pe de alta parte, studiul mai releva faptul ca atat romanii, cat si vecinii lor, raman pesimisti in ceea ce priveste imbunatatirea situatiei finaciare a familiilor lor in urmatoarele luni. Cea mai mare instabilitate din acest punct de vedere s-a inregistrat in Ungaria, unde si in prezent increderea in propria stabilitate financiara se afla pe trend descendent.

Darea in plata- doar pentru consumatori, fara plafoane

Initiatorul Legii privind darea in plata, deputatul Daniel Zamfir nu este de acord cu introducerea unor plafoane sau criterii, pentru ca sub incidenta actului normativ sa intre toti clientii persoane fizice cu credite garantate. In schimb, el sustine delimitarea clara intre consumatori si profesionisti. 
Zamfir a prezentat propunerile pentru modificarea proiectului, care urmeaza sa intre in dezbatere parlamentara in viitoarea sesiune. "Am pastrat principiul impartirii riscului si am stabilit clar ca legea priveste doar persoanele fizice consumatori nu si profesionistii, care conform noului Cod Civil, sunt persoanele fizice care desfasoara activitati comerciale. (...) Nu vom introduce sub nicio forma plafoane sau criterii din cel putin doua motive: 1. Legea ar fi discriminatorie in acele conditii, pentru ca vorbim despre oameni indatorarti. O suma mai mare contractata/datorata nu reflecta neaparat statutul social (bogat/sarac) 2. Avem referinte despre legea darii in plata in Spania, care a devenit total inaplicabila din cauza plafoanelor si criteriilor restrictive din lege”, sustine Zamfir. 

Totodata, el aminteste faptul ca Parlamentul European a adoptat o rezolutie, in 8 octombrie 2015, prin care critica legea spaniola si cere Comisiei Europene sa modifice Directiva si sa introduca darea in plata obligatoriu in toate tarile membre. 

Legea ar putea sa se aplice si clientilor executati deja

Mai mult, initiatorul legii spune ca va propune amendarea legii astfel incat sa poata fi aplicata si pentru imobilele executate deja, bancile avand posibilitatea de a negocia cu debitorii timp de 30 de zile. "In cazul in care banca a vandut deja imobilul unui client care nu a mai putut plati creditul contractat, clientul va putea solicita in instanta stingerea datoriilor odata ce a fost executat", a precizat Zamfir.

Potrivit acestuia, o astfel de prevedere va responsabiliza bancile sa obtina cel mai bun pret de piata pentru imobilul executat, iar clientul nu va mai fi hartuit pentru dobanzi si penalitati calculate de creditori si nu ii vor mai fi poprite veniturile.

Perioada de notificare a ”darii in plata” creste de la 15 la 30 de zile

Pe de alta parte, notificarea darii in plata, va fi prelungita la o luna, de la 15 zile in forma actuala a legii, astfel incat banca va avea mai mult timp la dispozitie pentru a ajunga la o intelegere amiabila cu debitorul.

Proiectul de lege privind darea in plata a fost aprobat de Parlament la finele anului trecut, dar presedintele Klaus Iohannis a cerut parlamentarilor sa reexamineze documentul. Parlamentul va rediscuta legea darii in plata in noua sesiune care incepe in februarie.

Dobanzile in UE raman negative

Banca Centrala Europeana (BCE) nu confirma prin decizii optimismul anuntat in privinta evolutiei inflatiei in acest an. Institutia estimeaza o crestere a preturilor de pana in 2% in 2016, insa mentine dobanzile la depozite la minimul stabilit la finalul anului trecut, de minus 0,3%. 

BCE a mentinut, in sedinta de joi, si dobanda de politica monetara la nivelul minim record de 0,05%, stabilita inca din septembrie 2014. De asemenea, a fost mentinuta si dobanda la facilitatea de creditare marginala la 0,3%. 

Analistii au anticipat deciziile institutiei bancare europene, dar, in acelasi timp, se asteapta ca board-ul BCE sa traga un semnal de alarma asupra riscurilor care au aparut in privinta cresterii economice si a inflatiei.

Observatorii pietei au mai spus ca adoptarea unor masuri de relaxare ar fi  afecta credibilitatea BCE, pentru ca ar fi veni la foarte putin timp dupa pachetul de masuri adoptat luna trecuta. Atunci, institutia europeana a decis reducerea dobanzii la depozite de la minus 0,2% la minus 0,3%, un nou minim istoric, si extinderea programului de achizitionare de active cu sase luni, pana in martie 2017.

Prognoza BCE de inflatie este calculata pe un pret al petrolului dublu fata de cel din prezent 

Totodata, analistii spun ca vor urmari cu atentie comentariile presedintelui BCE, Mario Draghi, cu privire la scaderea pretului petrolului si situatia din China, avand in vedere ca cele mai recente prognoze de inflatie si crestere economica ale BCE aveau la baza un pret al petrolului de 52,2 dolari in acest an. In prezent, barilul de titei Brent se tranzactioneaza pentru aproximativ 28 de dolari si chiar si contractele futures cu livrare in 2022 sunt sub pragul de 50 de dolari, o dovada a increderii scazute a investitorilor intr-o revenire rapida.

Conform datelor preliminare publicate de Eurostat, rata anuala a inflatiei in zona euro a ramas la 0,2% in decembrie 2015, acelasi nivel cu cel inregistrat in luna noiembrie 2015. Inflatia in zona euro s-a mentinut in teritoriu pozitiv timp de trei luni consecutive, dar, cu toate acestea, avansul preturilor este mai redus decat estimau analistii.

Tinta de inflatie a BCE este de 2%, insa aceasta a fost sub acest nivel inca de la inceputul lui 2013, iar anul trecut a coborat chiar si in teritoriu negativ, din cauza faptului ca pretul petrolului s-a redus semnificativ.

Inflatia scazuta ingrijoreaza Banca Centrala Europeana, intrucat pune in pericol credibilitatea politicii sale in privinta tintirii inflatiei si, odata ce companiile vor inceta sa mai creada in tinta anuntata, ar putea limita cresterea salariilor, ceea ce la randul sau ar putea frana economia si ar creste riscurile de deflatie.

Originalitate romaneasca: Proprietarii vechi platesc impozite in locul celor noi

Persoanele fizice care cumpara case, terenuri sau masini in 2016, scapa de impozit in acest an. Pentru noile achizitii, taxele vor fi platite din 2017, iar pentru anul in curs vor fi suportate de vechii proprietari.
 
Noile coduri, Fiscal, respectiv de Procedura Fiscala, intrate in vigoare la 1 ianuarie, prevad ca orice contribuabil va plati pentru anul 2016 impozit pentru un an intreg pentru tot ce avea in proprietate la 31 decembrie 2015.

"De exemplu, daca mi-am cumparat o casa in ianuarie 2016, voi plati impozit pentru ea abia in 2017, in 2016 va plati pentru ea vechiul proprietar. E valabil si pentru terenuri si masini", sustin consultantii fiscali. 

Termenele pentru plata impozitelor si taxelor locale au ramas aceleasi, respectiv 31 martie si 30 septembrie.

Spre exemplu, daca o persoana a vandut o casa in ianuarie 2016, aceasta va achita la 31 martie si 30 septembrie 2016 impozitul pentru casa respectiva.

Regula ramane valabila si pentru anii urmatori. Astfel, potrivit Codului Fiscal, impozitul pe cladiri, terenuri sau masini este datorat pentru intregul an fiscal de persoana care le detinea in proprietate la 31 decembrie anul anterior.

Totodata, consiliile locale vor putea majora cotele maxime de taxe locale prevazute in Codul Fiscal cu 50%, procent in crestere de la 20% cat era pana acum.

Conversia creditelor da frisoane bancilor din Polonia

Conversia creditelor din franci elvetieni in zloti da frisoane si bancilor de pe piata poloneza. Presedintele Poloniei, Andrzej Duda, a prezentat recent un proiect de act normativ destinat sa ii ajute pe cei care au credite ipotecare in franci, iar costul sa fie suportat de banci. Acestea din urma ameninta, insa, cu o criza bancara.

Proiectul de lege prevede ca bancile sa suporte partial povara deprecierii zlotului in raport cu francul, prin conversia creditelor in moneda nationala. Legea urmareste sa aplice o "rata echitabila" de discount pentru fiecare credit individual si care sa fie urmata de conversia in zloti imprumutului. Rata de conversie va fi stabilita de fiecare banca in parte dupa un algoritm considerat a fi complicat, dar care ar imparti riscurile intre parti, se mentioneaza in proiect. 

Administratia prezidentiala nu a estimat insa care vor fi costurile acestui plan, care ar urma sa fie calculate de Autoritatea de Reglementare din Sectorul Financiar (KNF). Cu toate acestea, analistii de la mBank, divizia poloneza a grupului german Commerzbank, au estimat ca, daca toti debitorii eligibili vor lua parte la acest program, costurile s-ar putea ridica la 32 de miliarde de zloti (opt miliarde de dolari), adica dublu fata de profiturile realizate de sectorul bancar in 2014. 

Creditele ipotecare in franci elvetieni reprezinta 14% din totalul creditelor din sectorul bancar si sunt echivalente cu 8% din produsul intern brut al Poloniei.

Si bancile din Polonia se opun conversiei

Guvernatorul bancii centrale a Poloniei, Marek Belka, apara, insa, interesele bancilor, ca si omologii sai din celelalte state din regiune unde s-au adoptat, sau se intentioneaza adoptarea unor acte normative similare. Acesta sustiune ca proiectul privind conversia creditelor din franci in zloti, cumulat cu noua taxa pe activele bancare, adoptata de Parlamentul Polonez la finalul saptamanii trecute (0,44%) reprezinta o ”reteta pentru o criza bancara”.

”Este diavolul in persoana. Un numar semnificativ de banci, mai ales cele poloneze, vor suferi pierderi serioase. Direct sau indirect vom suporta nota de plata a legii sub forma unei cresteri reduse a creditarii si a unei economii destabilizate”, a declarat guvernatorul polonez pentru presa locala. 


Aproximativ 550.000 de polonezi au credite ipotecare in franci, contractate in principal in 2007 si 2008, cand zlotul polonez era relativ puternic in raport cu francul. In prezent, o parte dintre acestia au probleme la rambursare, in conditiile in care francul elvetian s-a apreciat cu 80% in raport cu zlotul.

Romania ramane in urma plutonului

Dintre tarile din regiune, Ungaria s-a miscat cel mai bine in privinta conversiei creditelor. A aprobat o lege prin care a obligat bancile sa converteasca imprumuturile ipotecare din valuta in forinti, inca din toamna anului 2014, astfel incat clientii au fost protejati de aprecierea puternica a francului din ianuarie 2015.

Si Croatia a adoptat in toamna anului 2015 o lege prin care a obligat bancile sa realizeze conversia creditelor din franci elvetieni in euro la cursul istoric, iar legea s-a aplicat foarte repede. Institutiile de credit au avut la dispozitie doar 45 de zile pentru a trimite clientilor noile desfasuratoare de plata, iar consumatorii inca 30 de zile la dispozitie pentru a accepta oferta.

Romania ramane si de aceasta data in urma, cu un proiect privind conversia mult discutat, insa abandonat in sertarele din Parlament.

ANPC nu include darea in plata in transpunerea Directivei 17

Actul normativ prin care se transpune in legislatia nationala Directiva 17/2014 privind creditele ipotecare nu contine prevederi cu privire la ”darea in plata”. ANPC a publicat un proiect de Ordonanta de Guvern in acest sens care nu face nici o referire la stingerea creantelor ipotecare prin cedarea ipotecii catre banca. 

Actul european trebuie sa intre in vigoare in statele membre ale Uniunii Europene pana in martie 2016. Potrivit Directivei, noile reguli urmeaza sa se aplice contractelor nou semnate, nu si celor aflate in derulare, astfel ca omisiunea ANPC ar putea fi benefica actualilor clienti ai bancilor. 

In plus, ANPC nu a vrut ca noul act normativ sa se suprapuna peste proiectul de Lege existent privind darea in plata, care a fost retrimis in Parlament la finalul anului trecut de catre presedintele Klaus Iohannis, si care urmeaza sa intre in dezbatere in noua sesiune a Legislativului. Legea, daca va intra in vigoare in forma actuala, se va aplica tuturor creditelor cu garantie imobiliara, inclusiv celor in derulare.

Initial, Protectia Consumatorilor a propus un proiect de Lege pentru transpunerea Directivei, in care exista un articol care preciza ca ”returnarea sau transferarea catre creditor a garantiei sau a veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficienta pentru rambursarea totala a creditului”.

Creditorii trebuie sa ofere clientilor informatii clare si usor de inteles

Pe de alta parte, proiectul de Ordonanta privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile standardizeaza informatiile care trebuie incluse in contractele de credit si pune accent pe informarea prealabila a clientilor privind conditiile si riscurile atasate creditelor. ”Creditorii sau intermediarii de credite trebuie sa puna in permanenta la dispozitie consumatorilor informatii generale clare si usor de inteles legate de contractele de credit”, se mentioneaza in expunerea de motive a actului normativ. 

Actul normativ limiteaza si nivelul maxim la care poate ajunge dobanda creditului, respectiv 14%, precum si dobanda penalizatoare, la cel mult trei puncte procentuale peste rata curenta de dobanda, si la maximum doua puncte peste rata curenta in caz de somaj, boala, deces sau reducerea veniturilor cu mai mult de 15%.

Bancile trebuie sa exercite ”indulgenta rezonabila” fata de clienti

In acelasi timp, bancile vor fi obligate sa gaseasca solutii prin care sa ajute clientii aflati in dificultate inainte sa recurga la executarea silita. Spre exemplu, daca reesaloneaza sau restructureaza creditul, acestea nu au voie sa creasca costurile debitorului, asa cum se intampla pana acum. ”Trebuiesc adoptate masurile necesare pentru a asigura faptul ca creditorii exercita indulgenta rezonabila si fac incercari rezonabile de a solutiona situatia prin alte mijloace inainte de initierea procedurii de executare silita”, se mai arata in document.  


Perioada dintre declararea scadentei anticipate si executarea silita va fi intre 3 si 6 luni, iar clientii vor putea sa vanda singuri bunul ipotecat, inainte de declararea scadentei anticipate.

Proiectul de OUG este in dezbatere publica pana pe 5 martie si va fi aplicat, dupa adoptare, incepand cu 21 martie.

Piata RCA atrage noi jucatori

Intr-un moment in care piata asigurarilor auto obligatorii, RCA, este dominata de dispute intre clienti, asiguratori si autoritatea de supraveghere in privinta tarifelor, un nou jucator isi anunta intrarea. Grawe Romania vrea sa vanda polite auto, inclusiv RCA, in ciuda faptului ca firmele deja implicate spun ca au pierderi pe acest segment. 

Compania a depus, in cursul lunii decembrie 2015, la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), dosarele de autorizare pe doua clase de asigurare: clasa 3 - Asigurari de mijloace de transport terestru altele decat cele feroviare (CASCO) si clasa 10 - Asigurari de raspundere civila pentru autovehicule (RCA + CMR), se arata intr-un comunicat al Grawe Romania. 


Potrivit documentului, procesul de autorizare va dura cateva luni, deoarece, dupa autorizarea pe clasa 10, exista inca o etapa obligatorie, de solicitare a autorizarii pe Norma RCA.

Intrarea companiei pe segmentul auto se incadreaza in strategia generala la nivelul grupului, avand in vedere ca societatile din cadrul Grawe din Austria, Slovenia, Croatia, Bosnia, Ucraina si Moldova sunt deja active pe aceasta piata. ”Grawe este un brand consacrat ca apartinand unui asigurator de retail si acest aspect nu se va schimba – clientul persoana fizica este in centrul atentiei noastre”, sustine  presedintele directoratului Grawe, Paul Swoboda.

Dupa finalizarea procesului de autorizare pe linia auto, strategia de distributie a acestor noi produse va ingloba canalele de vanzare directa, parteneriatele speciale cu brokeri selectati si utilizarea portofoliului de clienti existent, se mai arata in comunicatul companiei.