Monday, June 3, 2013

Lituania foloseste Google si iPhone pentru a identifica evazionistii

Google Street View si iPhone sunt folosite in Lituania de autoritatile fiscale pentru a identifica evazionistii, informeaza Wall Street Journal.

Fotografiile postate de Google prin serviciul Street View sunt utilizate pentru a identifica persoanele care nu si-au declarat locuintele nou construite. Peste 100 de persoane au fost amendate pana acum, dupa ce fiscul a comparat imaginile Google cu registrele oficiale.
Un fost presedinte de banca, Raimundas Baranauskas, a fost gasit recent ca detine o vila, pe care autoritatile au estimat-o la 260.000 dolari. Conform registrelor oficiale, el figura ca detine un teren pe care nu este nimic construit. Imginile Google au aratat insa ca bancherul isi construise o casa pe o strada linistita din Vilnius.

Baranauskas este acuzat de delapidare de fonduri, iar averea sa a fost pusa sub sechestru. Vila nu aparea in acte si a putut fi luata in evidenta, abia dupa ce s-a descoperit existenta ei pe Google Steet View. 

Autoritatile fiscale din Lituania au creat si o aplicatie iPhone, prin care cetatenii pot trimite mesaje cu ceea ce considera ca poate fi o forma de evaziune fiscala. Peste 2.500 de persoane au transmis informatii in cursul anului trecut, ajutand statul sa recupereze peste 3 milioane dolari. 

Bancherii au inasprit standardele de creditare pentru firme si nu sunt optimisiti pentru viitor

Standardele de creditare s-au caracterizat printr-o restrictivitate sporita in primul trimestru pentru
creditele destinate companiilor, arata un sondaj BNR. Bancherii estimeaza continuare a tendintei.


La nivel agregat inasprirea standardelor de creditare in primul trimestru a fost substantiala, in linie cu evolutia estimata anterior de catre banci, insa cu o amplitudine mai ridicata. Bancile prognozau cresterea standardelor in procent net de circa 30 la suta, in timp ce la raportarea curenta, peste 50 la suta dintre acestea apreciaza ca standardele de creditare s-au Inasprit. 

Pentru trimestrul al doilea, institutiile de credit, in procent net de peste 20%, prognozeaza
continuarea evolutiei crescatoare a restrictivitatii standardelor de creditare.

Principalii factori care au determinat aceasta inasprire au vizat deciziile prudentiale ale BNR. Intr-o masura mai mica, asteptarile referitoare la situatia economica au contribuit, de asemenea, la cresterea restrictivitatii standardelor de creditare. 
Bancherii au declarat ca inasprirea conditiilor de creditare s-a facut prin introducerea de clauze contractuale mai stricte si prin cresterea cerintelor privind colateralul. 

In functie de sectorul de activitate al companiilor nefinanciare, perceptia institutiilor de credit
privind riscul care este generat de catre acestea s-a inrautatit in primul trimestru fata de trimestrul
anterior, institutiile de credit raportand pentru majoritatea sectoarelor de activitate un risc de
credit In crestere. 

In opinia bancilor, singurul sector de activitate cu risc de credit In scadere este
vazut a fi sectorul productiei de energie. Riscul de finantare aferent sectoarelor tranzactii
imobiliare si constructii a ramas cel mai ridicat comparativ cu celelalte sectoare de activitate.

In functie de dimensiunea companiei, nu s-au inregistrat schimbari notabile ale perceptiei
bancilor asupra riscului de credit asociat fiecarui segment. Comparativ cu sondajul precedent, companiile mijlocii sunt considerate in prezent cele mai riscante, depasind chiar si micorintreprinderile, considerate de regula cele mai riscante firme.

Euro salta cu aproape 5 bani, pana la cel mai inalt nivel din ultimele 7 sapatamani

Cursul oficial a urcat cu aproape 5 bani intr-o singura sedinta. Moneda nationala a pierdut astfel tot avansul din ultimele 7 saptamani iar cursul a urcat din nou spre 4,38 lei pentru un euro. 

BNR a anuntat un curs de 4,3794 lei pentru un euro in ultima sedinta a saptamanii. Evolutia monedei nationale a luat prin surprindere piata in conditiile in care in ultimele saptamani leul reusise sa intre pe o usoara tendinta de apreciere. 

“Leul este tranzactionat in prezent la 4,37/euro si, deoarece nu a depasit pragul de 4,3640/euro de la mijlocul lunii aprilie, este posibil sa asistam la o accelerare a miscarii de depreciere”, au precizat analistii ING Bank. 
Deprecierea leului a fost insa semnificativ mai mare decat cea a valutelor regionale. Leul a pierdut 0,80% in fata euro in timp ce forintul maghiar a pierdut 0,30% iar zlotul polonez si coroana ceheasca au ramas relativ stabile. 

La casele de schimb valutar ale bancilor, cursul de vanzare porneste spre finalul zilei de la un minim de 4,4000 lei pentru un euro, in timp ce la cumparare, cotatia ajunge pana la un maxim de 4,3625 lei pentru un euro.

Moneda nationala a pierdut teren masiv si in fata dolarului american. Cursul oficial a urcat cu 4 bani, pana la 3,3737 lei pentru un dolar. Si francul elvetian a urcat cu peste 5 bani, pana la 3,5336 lei.