6 masuri prioritare pentru sustinerea IMM-urilor

Asociatiile patronale sustin adoptarea unui pachet de 6 masuri prioritare pentru sustinerea mediului de afaceri, in actuala conjunctura economica. 

Propunerile au fost prezentate expertilor FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale, in cadrul unei intalniri cu Alianta Confederatiilor Patronale si cu Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.
Masurile propuse sunt:
-    simplificarea procedurilor de absorbtie a fondurilor europene, prin externalizarea serviciilor de evaluare, audit si contractare catre societati specializate
-    extinderea masurilor adoptate prin legea pentru comercializarea produselor alimentare privind protectia impotriva intelegerilor si practicilor anticoncurentiale pentru toate IMM-urilor furnizoare;
-    adoptarea unei legi pentru IMM-uri;
-    imbunatatirea reglementarilor privind executarea silita pentru debite bugetare;
-    eliminarea blocajului financiar generat de stat;
-    impozitarea graduala a IMM-urilor nou-infiintate. 

Reclamele ING Asigurari de Viata dauneaza copiilor

Consiliul National al Audiovizualului a interzis de la difuzare spotul publicitar realizat de ING Asigurari de Viata, pe motiv ca provoaca daune copiilor.

Campania “Un sac fara fund cu jucarii de la ING” promite copiilor jucarii daca parintii incheie pentru ei o asigurare de viata. Mesajul publicitar al ING cuprindea urmatorul indemn: “Incheiati un plan financiar pentru copiii [...] si puteti castiga un sac fara fund cu jucarii!”.

Spotul incalca art. 29, alin 2 din Codul CNA, care impune comunicarilor comerciale “sa nu provoace nicio dauna fizica, psihica sau morala minorilor”.  In plus, spotul nu trebuie sa incite minorii sa cumpere un produs sau serviciu, exploatand lipsa de experienta sau credulitatea acestora.

Totodata, spotul incalca art. 104, prin care se interzice publicitatea inselatoare si practicile comerciale agresive.

Problema nr. 1 a pensiilor private: La ce fond platesc contributii?

Principala nemultumire a consumatorilor este ca nu stiu la ce fond de pensie platesc contributii, reiese din petitiile primite de CSSPP in cursul lui 2012. Acest lucru arata nivelul scazut de informare al publicului cu privire la pensiile private.
Daca in alte domenii, consumatorii reclama diverse incalcari ale drepturilor legale de care beneficiaza, in sectorul pensiilor private, situatia este mai speciala. Clientii nu au cum sa fie nemultumiti de furnizorul de servicii, deoarece  - in multe cazuri – inca nu il cunosc.

Majoritatea covarsitoare a persoanelor care au trimis petitii la CSSPP (75% din total) au semnalat ca nu stiu la ce fond de pensie privata sunt repartizati. In total, au fost peste 2.100 de astfel de cazuri, la fel ca in anul anterior.
Cel mai probabil, numarul persoanelor aflate in aceasta situatie este mai mare decat indica datele CSSPP. In multe cazuri, este posibil ca populatia sa nu stie unde sa se adreseze pentru a rezolva acest mister.

La randul sau, nici CSSPP nu a fost prea cunoscuta de publicul larg (intre timp s-a si desfiintat!), daca e sa ne raportam la traficul inregistrat de site-ului institutiei. In 2012, mai putin 50.000 de vizitatori unici au accesat site-ul, in conditiile in care aproape 6 milioane de consumatori sunt inrolati in Pilonul II. 

Situatia actuala este cauzata de faptul ca gradul de informare al populatiei este extrem de scazut si tinerii nu stiu ca trebuie sa aleaga un fond de pensie, atunci cand se angajeaza pentru prima oara. Cel mai des, aderarea participantilor la fonduri se face prin tragere la sorti. Semnarea unui act individual de aderare a devenit exceptie de la regula!

In mod normal, administratorul este obligat sa informeze in scris participantul in legatura cu fondul unde a fost repartizat. Daca datele de contact sunt insa eronate sau administratorul nu isi indeplineste aceasta obligatie, consumatorul nu va afla la ce fond de pensie plateste contributii.

Concediu in strainatate: 5 sfaturi pentru utilizarea cardului

Cateva sfaturi pentru utilizarea cardului in vacanta, in special pentru situatiile cand calatorim in strainatate. Cateva verificari de rutina va pot scuti de foarte multe neplaceri ulterior.

Cardul bancar a devebit un accesoriu de nelipsit atunci cand plecam in strainatate, el putand fi utilizat atat ca un mijloc pentru a-ti asigura o suma suplimentara de bani pentru situatii neprevazute, cat si pentru a face cumparaturi direct cu el sau pentru a retrage bani de la bancomat.

Inainte de a pleca in calatorie, este util sa faceti urmatoarele verificari:

1.    Verifica data de expirare a cardului

Nimic nu este mai neplacut decat sa observi in strainatate ca nu poti utiliza cardul deoarece a expirat. De aceea, este foarte important de verificat acest aspect. 

In cazul in care data expirarii intervine in cursul concediul, puteti solicita inlocuirea cardului mai devreme la banca.

2.    Noteaza numarul de urgenta carduri

Pierderea sau furtul cardului iti poate genera pierderi serioase daca nu actionezi rapid. Conform contractului, esti obligat sa anunti imediat banca atunci cand ai observat pierderea cardului. 

Daca procedezi in acest mod, pierderea maxima este de 150 euro, indiferent de valoarea fraudelor produse prin intermediul tranzactiilor neautorizate.

Inainte sa pleci din tara, este bine sa notezi numarul de urgenta carduri, in eventualitatea in care se produce o astfel de situatie. De regula, acest numar de telefon este trecut chiar pe spatele cardului.

3.    Verifica ratele de schimb pentru tranzactiile in strainatate

Utilizarea cardului in strainatate implica efectuarea unor conversii valutare din moneda locala in lei. Modul de stabilire a cursului de schimb depinde de la o banca la alta, motiv pentru care este important verifici din timp cum se calculeaza cursul, pentru a nu avea suprize ulterior.

Un curs de schimb mult mai mare decat cel afisat la casele de schimb inseamna ca vei cheltui mai multi bani pentru a face cumparaturi in strainatate.

4.    Verifica comisioanele pentru tranzactiile in strainatate

Nu doar cursul de schimb influenteaza costul tranzactiilor in strainatate. Bancile adauga deseori si comisioane pentru aceste operatiuni.

Platile la comercianti cu cardul au in general comisioane mai mici, astfel daca aveti de ales intre plata cu cardul si retragere de numerar de la ATM, prima optiune va presupune costuri mai mici. 

5.    Alimenteaza din timp contul de card cu bani

In cazul in care ai rezervat online camere la hotel si urmeaza sa faci plata la destinatie, este important sa alimentezi din timp contul de card cu banii necesari. 

Unele hoteluri blocheaza cu 1-2 zile inainte suma de plata de pe cardul utilizat in momentul rezervarii, urmand ca tranzactia sa se finalizeze ulterior. Daca nu exista fonduri suficiente pe card, este posibil ca rezervarea sa fie anulata.

BRD, banca unde fondurile de pensii aveau cele mai multe depozite

BRD este banca unde fondurile de pensii au plasat cele mai multe depozite, conform datelor oficiale. Aproape 36% dintre depozitele fondurilor erau depuse aici la sfarsitul lui 2012.
Pe locul urmator se situeaza Raiffeisen Bank (cu o pondere de 14% din totalul depozitelor constituite de fondurile de pensii), UniCredit (10%) si Volksbank (7%).
O pondere semnificativa din depozite (peste 5%) a fost alocata la Marfin Bank si Piraeus, conform datelor de la sfarsitului lui 2012.

Depozitele bancare detineau o pondere de 5% in totalul investitiilor realizate de fondurile de pensii. Cele mai multe sume  - 75% din total – sunt plasate in titluri de stat. 

Neplata despagubirilor este principalul motiv de nemultumire al asiguratilor

Principalul motiv de nemultumire al asiguratilor il reprezinta neplata despagubirilor. Astra, Omniasig, Euroins si Asirom sunt societatile pentru care s-au strans cele mai multe reclamatii.

In 2012, populatia a efectuat 7.405 de petitii intemeiate la Comisia de Suparveghere a Asigurarilor (CSA). Aproape 94% dintre acestea au reprezentat nemultumiri cu privire la plata despagubilor, conform raportului anual publicat de CSA.

Raportul mentionat arata ca majoritatea reclamatiilor sunt legate de asigurarile auto: RCA (66%), CASCO (24%) si Carte verde (8%). 

In total, s-au identificat 4 societati pentru care s-au primit cele mai multe reclamatii: Astra Asigurari (31% din total), Euroins (20%), Omniasig (18%) si Asirom (12%). Impreuna au adunat 83% din toate petitiile primite de CSA.

Pe de alta parte, cele mai putine reclamatii s-au facut la Allianz Tiriac, Groupama si Generali.

Pentru a veni in sprijinul pagubitilor, CSA a analizat in mod separat 962 de solicitari ale unitatilor reparatoare, iar 720 dintre acestea s-au finalizat prin plata despagubirilor solicitate.

In cursul anului trecut, CSA a sanctionat conducerea a 5 asiguratori: Astra, Omniasig, Euroins, Asirom si Carpatica Asig.

Bancile portugheze au trecut verificarile Comisiei Europene

Planurile de restructurare ale bancilor portugheze sunt viabile si permit desfasurarea activitatii fara a mai avea nevoie de ajutoare de stat, a precizat Comisia Europeana.

“Sunt multumit ca banii contribuabililor cheltuiti pe restructurarea bancilor se limiteaza la minimum deoarece bancile vor rambursa ajutoarele primite, cu o remuneratie adecvata. In concluzie, am aprobat planurile de restructurare ale CGD si BPI si am finalizat discutiile cu BCP”, a precizat Joaquin Almunia, vice-presedinte al Comisiei Europene.
Una dintre bancile monitorizate – BCP  - este prezenta si in Romania, prin subsidiara Millennium Bank. Comisia a ajuns la un acord cu autoritatile portugheze in privinta planurilor de restructurare a acestei banci si va anunta decizia luata in urmatoarele saptamani. BCP a beneficiat in 2012 de o injectie de capital de 3 miliarde euro din partea statului. 

Comisia Europeana propune noi beneficii pentru detinatorii de carduri

Comisia Europeana a adoptat un pachet de masuri care isi propune sa adapteze piata platilor din UE la posibilitatile oferite de piata unica si sa sprijine cresterea economiei UE. Masurile adoptate includ o noua directiva privind serviciile de plata si un regulament privind comisioanele interbancare pentru operatiunile de plata cu cardul.

Pachetul de masuri adoptat de Comisia Europeana a fost sustinut de doi dintre cei mai influenti comisari europeni: Joaquin Almunia, comisarul european pentru concurenta, vicepresedinte al Comisiei Europene, si Michel Barnier, comisarul european pentru piata interna si servicii.

“Astazi, piata platilor din UE este fragmentata si presupune un cost ridicat, de mai mult de 1% din PIB-ul UE – 130 miliarde de euro pe an. Este un cost pe care economia noastra nu si-l poate permite. Propunerea noastra va promova piata unica digitala prin garantarea de plati pe internet mai ieftine si mai sigure, atat pentru comerciantii cu amanuntul, cat si pentru consumatori. 

Modificarile propuse pentru comisioanele interbancare vor elimina o bariera importanta intre pietele nationale ale platilor si vor pune capat, in cele din urma, nivelului nejustificat de ridicat al acestor comisioane”, a afirmat comisarul Barnier, cu ocazia prezentarii propunerilor Comisiei Europene.
“Comisioanele interbancare platite de comerciantii cu amanuntul se rasfrang asupra facturilor consumatorilor. Consumatorii nu numai ca nu sunt constienti de acest lucru, ci chiar sunt incurajati, prin sisteme de retributie, sa utilizeze cardurile care le furnizeaza bancilor cele mai mari venituri. (…) Comerciantii cu amanuntul vor realiza economii semnificative datorita reducerii comisioanelor platite bancilor, iar consumatorii vor beneficia de aceasta situatie, datorita reducerii preturilor de vanzare cu amanuntul” a adaugat Joaquin Almunia, vicepresedintele Comisiei Europene.

Intr-o prima reactie la anuntul Comisiei Europene, MasterCard Europe afirma ca sustine in totalitate obiectivul Comisiei de a incuraja plati electronice mai sigure, mai competitive si cu un grad mai mare de inovatie. 

Reprezentantii MasterCard Europe afirma ca sunt “preocupati de faptul ca unele dintre propunerile legislative prezentate astazi, cum ar fi limitarea comisioanelor de interchange si restrictiile aplicate regulii privind acceptarea tuturor cardurilor emise sub acceasi marca, nu vin in sprijinul acestor obiective. Dimpotriva, credem ca ele vor dauna si vor constitui un inconvenient pentru utilizatorii de carduri si pentru comerciantii mici si vor restrictiona concurenta si inovatia pe piata europeana de plati”.

Plafoane maximale pentru comisioanele interbancare cu carduri

Daca propunerile Comisiei Europene nu vor fi radical modificate in procesul aprobarii lor in Parlamentul European si la nivelul Consiliului Uniunii Europene, consumatorii vor beneficia de mai multe solutii de plata, vor fi mai protejati si vor plati mai putin pentru serviciile de plata decat in prezent.

In ultimii ani, in zona platilor pe internet au aparut noi solutii care permit consumatorilor sa plateasca instant pentru cumparaturile pe care le fac, fara a avea nevoie de un card de credit (de notat ca, conform statisticilor UE, aproximativ 60% din populatia Uniunii nu dispune de un card de credit). 

Aceste plati se realizeaza printr-o legatura directa intre platitor si comerciantul online, prin intermediul modulului de internet banking al platitorului. Aceste solutii de plata inovatoare si mai putin costisitoare sunt oferite deja in unele tari din UE (Sofort in Germania, IDeal in Olanda, Trustly in tarile nordice). Noua propunere de directiva va permite extinderea acestor solutii de plata si pe alte piete nationale din UE.

De asemenea, propunerile Comisiei Europene vor contribui la reducerea costurilor platite de consumatori pentru utilizarea cardurilor. Pe durata unei perioade de tranzitie de 22 de luni, in cazul tranzactiilor transfrontaliere (cand detinatorul de card utilizeaza cardurile in strainatate sau cand un comerciant cu amanuntul utilizeaza o banca dintr-o alta tara), se vor aplica plafoane maximale in ceea ce priveste comisioanele interbancare pentru carduri de debit (0,2% din valoarea tranzactiei) si de credit (0,3% din valoarea tranzactiei). 

Dupa expirarea acestei perioade, aceleasi plafoane se vor aplica si in cazul tranzactiilor nationale. In paralel, se va interzice suprataxarea consumatorilor pentru platile efectuate cu cardul (in acele tari unde aceasta practica nu a fost deja interzisa, cum este cazul Romaniei), iar masura se asteapta sa aduca importante beneficii in special celor care utilizeaza cardul pentru achizitionarea online a biletelor de avion.

Pentru cele aproximativ 5% dintre carduri – cele care nu fac obiectul acestor plafoane (cardurile comerciale si cele de tip AMEX sau Diners Club), comerciantii cu amanuntul vor putea sa perceapa in continuare suprataxe sau vor putea sa refuze sa le accepte. In felul acesta, costurile impuse de aceste carduri costisitoare vor putea fi transferate direct catre cei care le utilizeaza, in loc sa fie suportate de toti consumatorii.

Consumatorii vor avea mai multe drepturi

De asemenea, consumatorii vor fi mai bine protejati impotriva fraudei, a eventualelor abuzuri si a incidentelor de plata care apar in cazul operatiunilor de plata executate incorect. Cu exceptia cazurilor de frauda si de neglijenta grava, plafonul maxim al pierderilor care pot fi suportate de consumatori se va reduce de la 150 EUR (cat este in prezent) la 50 EUR.

Consumatorii vor beneficia si de drepturi suplimentare in caz de disputa. Astfel, bancile vor fi obligate sa raspunda in scris intr-un termen maxim de 15 zile lucratoare. In plus, regula generala (de la care astazi exista unele exceptii) va deveni aceea a “dreptului neconditionat la rambursare” pentru consumatori, chiar si pentru tranzactiile aflate in disputa. 

Propunerea ofera mai multe drepturi si consumatorilor europeni care transfera bani in afara Europei sau efectueaza plati in monede “non-UE”. Comisia se asteapta ca un nivel mai ridicat de transparenta a pietei sa conduca si la reducerea costurilor pentru cei care trimit bani din/in strainatate.

Portugalia pune capat crizei politice

Criza politica din Portugalia a luat sfarsit, dupa ce coalitia aflata la guvernare a decis sa lase actualul guvernul sa mentina programul de austeritate.

Tensiunile din interiorul coalitiei sunt de asteptat sa revina in septembrie, cand vor incepe discutiile cu privire la bugetul pe anul viitor si vor trebui impuse noi reduceri de cheltuieli.

Portugalia trebuie sa isi pune ordine in finantele publice pana la mijlocul lui 2014, cand expira actualul program de asistenta cu FMI si Comisia Europeana.
Daca evolutiile bugetare nu sunt destul de convingatoare pentru a castiga increderea investitorilor, Portugalia ar putea fi nevoita sa ceara noi bani de la FMI.

Deocamdata, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborat sub 6,5%, fata de 7,6% cat era in timpul crizei politice. Titlurile de stat emise de Slovenia mai au un randament similar.

Titlurile romanesti au un randament de 5,35%, apropiat de cel al Croatiei. Cele mai mari randamente  - peste 10% - le au titlurile grecesti. 

Preturile locuintelor au crescut usor in prima parte a anului

Preturile rezidentiale au inregistrat o crestere usoara in prima jumatate a acestui an. Nu este insa clar daca are loc doar o evolutie conjuncturala sau asistam la o tendinta pozitiva, pe o perioada mai lunga.

Estimarile realizate de Eurobank Property Services semnaleaza insa diferente notabile la nivel regional. 

Preturile din centrul Bucurestiului s-au redus in trimestru II din 2014 cu 4,8%, continuand reducerile similare din perioada anterioara. Pe de alta parte, preturile de la periferia Capitalei s-au majorat cu 4,4% in ultimul trimestru si au recuperat scaderile care s-au manifestat in ultimele 12 luni.
In Ilfov, preturile au continuat sa scada, inregistrandu-se o reducere cu 8% in ultimele 4 trimestre.

O revenire a preturilor s-a mai observat in zona Dunare&Mare si Muntenia la nivelul ultimului trimestru.

Moldova este regiunea unde preturile au suferit cel mai mic declin, avand loc o reducere cu 22,5% fata de momentul de varf de la mijlocul anului 2008. 

ASF: Numarul salariatilor a crescut conjunctural

ASF are ca obiectiv reducerea numarului de angajati la 460 pana la sfarsitul anului, astfel incat sa aiba un personal mai mic decat cel mostenit de la fostele autoritati de supraveghere.

Intre timp, numarul de salariati s-a indepartat si mai mult de la tinta. De la 540 de salariati – cat a preluat prin fuziunea CSA, CSSPP si CNVM – s-a ajuns ca acum sa aiba 627 de salariati.

ASF explica aceasta evolutie prin faptul ca in urma comasarii, ASF a devenit o institutie cu peste 500 de angajati, care conform legii trebuie sa dispuna de 2 departamente suplimentare: serviciul de sanatate si securitate a muncii si serviciul de protectie a informatiilor clasificate.

In plus, institutia a creat inca 2 departamente specializate: directia de supraveghere integrata si directia de analiza, studii si publicatii.

ASF a precizat ca cele 67 de posturi suplimentare nu afecteaza obiectivul ca pana la sfarsitul anului, autoritatea sa aiba un personal cu 15% mai mic decat cel rezultat in urma comasarii celor 3 autoritati.

Unul din argumentele infiintarii ASF a fost reducerea costurilor cu supravegherea sectorului financiar, prin functionarea unei singure institutii in loc de trei. In acest sens, era de asteptat ca anumite posturi administrative sa dispara (ex. resurse umane, contabilitate, logistica etc.).

Chiar de la aparitia ASF, eforturile de reducerile a cheltuielilor au inceput cu stangul, consiliul administrativ fiind proiectat initial sa aiba 19 membri, iar fosta-conducere a autoritatilor desfiintate si-a atribuit sume exagerate sub forma salariilor compensatorii.

Certificatul energetic este obligatoriu la vanzarea sau inchirierea locuintelor

Proprietarii care vand sau inchiriaza cladiri trebuie sa puna la dispozitie cumparatorilor si chiriasilor certificatul energetic al imobilului. Conditia a devenit obligatorie din 19 iulie 2013. Fara certificat, contractele sunt nule.

Dupa multe amanari, certificatul energetic a devenit in sfarsit obligatoriu. Legea nr. 159/2013 obliga din 19 iulie, proprietarii sa obtina certificat, apeland la un auditor energetic, atestat de Ministerul Dezvoltarii.

Certificatul este valabil 10 ani. El arata performanta energetica a unei cladiri (prin incadrarea intr-o clasa de la A la G) si cuprinde recomandari de reducere a consumului de energie. Scopul sau este de a permite cumparatorului sa compare performanta energetica a diverselor cladiri.
Responsabilitatea obtinerii certificatului revine proprietarilor care doresc sa vanda sau sa inchirieze locuinta. In lipsa certificatului, tranzactiile sunt considerate nule.

Inainte de incheierea tranzactiei, cumparatorul/chiriasul are dreptul sa primeasca o copie dupa certificat. In cazul vanzarii unui imobil, certificatul original trebuie predat cumparatorului, dupa finalizarea tranzactiei. 

Pentru cladirile care se construiesc, certificatul se elaboreaza de catre investitor. Procesul verbal incheiat cu ocazia receptiei, neinsotit de copia de pe certificat, este nul.

Conform legii, toate anunturile de vanzare si de inchiriere de imobile trebuie sa mentioneze indicatorii de performanta energetica (clasa energetica, consumul total de energie si indicele de emisii echivalente).

Banca Transilvania extinde programul de loialitate si pentru carduri business

Banca Transilvania a inclus cardurile de credit business Silver si Gold in programul Star BT, ce permite acumularea de puncte la fiecare tranzactie la comercianti. 

Bonusul poate fi cheltuit apoi in reteaua de comercianti parteneri. Printre avantajele cardurilor se mai numara posibilitatea de a face cumparaturi in rate fara dobanda si perioada de gratie de pana la 55 zile.

Aceste carduri sunt destinate IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate si intreprinderilor individuale si familiale.
Limitele de credit sunt adaptabile si pot ajunge pana la 30.000 lei, in functie de situatia financiara a companiei. La intervale de 3 luni, limita poate fi extinsa daca intreprinderea isi majoreaza cifra de afaceri sau rulajul operatiunilor derulate prin banca.

Cardurile business permit acoperirea nevoilor temporare de lichiditati. Creditul poate fi utilizat de catre mai multe persoana din cadrul firmei, cu ajutorul unor sub-conturi create de catre banca, fiecare avand atasat propriul card. 

Economia nu se va relansa cu investitii straine si fonduri europene

Echipa FMI avertizeaza ca relansarea economica nu trebuia sa se bazeze prea mult pe investitiile straine directe, deoarece nu sunt sanse ca ele sa revina prea curand la valori consemnate inainte de criza.

De asemenea, fondurile europene  - vehiculate deseori de toate guvernele ca solutie pentru cresterea economica – nu pot face vreo diferenta pe termen scurt. Expertii FMI semnaleaza ca desi gradul de absorbtie s-a imbunatatit, sumele atrase sunt mici si nu au capacitatea de a sustine economia.
In viziunea FMI, solutia pe termen lung ar fi politici monetare si fiscale stabile si continuarea reformelor structurale, prin imbunatatirea climatului de afaceri si cresterea eficientei in sectoare cheie, precum transporturi si energie.

Acest lucru inseamna majorarea preturilor la energie si gaze si eliminarea restrictiilor pentru exportul de gaze, astfel ca factura va fi platita de catre consumatori. 

In domeniul transporturilor, FMI recomanda privatizarea CFR Marfa si adoptarea unor masuri pentru a da mai multa libertate de actiune pentru managerii privati de la CFR Calatori si CFR Infrastructura.

Avantajele uniunii bancare pentru Romania

BNR sustine participarea Romaniei la uniunea bancara deoarece va permite inlaturarea unui potential stimulent pentru dezintermediere, inclusiv din motive conjuncturale ce tin de bancile-mama.
Banca centrala arata in raportul anual ca este avantajos pentru tarile cu sisteme bancare dominate de capitalul strain sa fie incluse in uniunea bancara. Acest lucru va face supravegherea bancara mai eficienta, va imbunatatii accesul la informatii si va elimina posibilitatea arbitrajul jurisdictional.
In plus, este preferabila participarea la constructia unui mecanism caruia toate tarile membre ale UE i se vor alatura, in mod necesar, o data cu adoptarea euro (cu exceptia statelor care dispun de derogare permanenta).

Din perspectiva participarii la uniunea bancara, urmatoarele obiective sunt considerate prioritare de catre autoritatile romanesti:
-    corelarea implementarii mecanismului unic de supraveghere cu centralizarea garantarii depozitelor si adoptarea unui cadru comun de rezolutie;
-    obtinerea unui statut echitabil in ceea ce priveste drepturile si responsabilitatile statelor membre participante la uniune (statele-membre non-euro vor avea reprezentanti in Comitetul de supraveghere al Bancii Centrale Europene, dar nu si in Consiliul Guvernatorilor – forul decizional ultim la nivelul bancii). 

Care sunt cele mai atractive finantari imobiliare in lei?

Creditele imobiliare sunt prima optiune la care se gandesc in general consumatorii atunci cand au in vedere finantarea achizitiei sau modernizarii unei locuinte. O analiza a costurilor releva insa ca solutiile de economisire-creditare, pot genera costuri mai mici pentru consumatori.

Bancile promoveaza tot mai des finantarile in lei in detrimentul imprumuturilor in valuta. Daca in cazul creditelor de nevoi personale, leul s-a impus de cativa ani, in prezent, frontul de lupta s-a mutat pe segmentul finantarilor imobiliare, inclusiv in programul Prima Casa.

Din aceasta perspectiva, Conso.ro analizeaza solutiile existente pentru finantari imobiliare in lei.

Credit Prima Casa

Creditul Prima Casa in lei impune un avans minim de numai 5%, iar costul creditului nu poate depasi 2,5 puncte procentuale peste Robor. In prezent, creditele au o DAE de 7-8%.

Dezavantajul acestui credit este faptul ca participarea in program este restrictionata prin lege, iar banii nu pot fi utilizati decat pentru achizitia sau constructia unei locuinte. Modernizarea locuintei nu se poate face din aceste fonduri, iar persoanele care au mai avut in trecut o locuinta nu pot participa in program.

La un credit de 80.000 lei pe 10 ani, rata lunara este de aproximativ 1.000 lei, insa se poate majora in timp. Ratele dobanzilor depind de evolutia indicelui Robor la 3 luni, care a cunoscut fluctuatii importante pe termen scurt. Suma totala de rambursat in exemplul de mai sus este cuprinsa intre 111.000-115.000 lei.

Credit imobiliar

Creditul imobiliar in lei elimina o parte din probleme intalnite in programul Prima Casa, in sensul ca banii pot fi utilizati in orice scop imobiliar.

Ca si la creditul Prima Casa, costurile nu sunt fixe, deoarece dobanzile practicate de banci sunt variabile. Astfel, exista si aici riscul ca evolutia ascendenta a indicelui Robor sa urce costul creditelor.

DAE la aceste credite este cuprinsa intre 7% si 14%. In general, doar clientii cu o situatie financiara foarte buna se pot califica pentru creditele cele mai ieftine, astfel ca un client standard ar urma sa achite costuri mai mari la un credit imobiliar decat la unul Prima Casa.

Pentru un credit de 80.000 lei pe 10 ani, suma totala de rambursat este cuprinsa intre 111.000 – 144.000 lei, in functie de oferta bancii.

Economisire-creditare

O solutie mai putin utilizata sunt contractele de economisire-creditare. Acestea exista pe piata de mai multi ani, insa cea mai mare parte a clientilor le folosesc ca o alternativa la depozitul bancar, pentru a capitaliza prima de stat.

Aceste produse financiare au fost concepute insa pentru a finanta proiectele imobiliare ale populatiei, la costuri mai mici. Tocmai de aceea, statul sustine programul printr-o subventie de maxim 250 euro pe an.

Produsele de economisire-creditare permit atat cumpararea sau constructia unei locuinte, cat si lucrari de modernizare sau chiar refinantarea unui credit imobiliar.

In mod traditional, contractele de economisire-creditare necesita o perioada initiala de acumulare de cativa ani, in care se fac depuneri lunare. Abia dupa ce clientul acumuleaza 40-50% din valoarea investitiei imobiliare primeste creditul de la banca si are acces la toti banii economisiti. Acest moment este denumit repartizarea contractului.

Creditul se acorda la costuri preferentiale in lei. Rata dobanzii coboara pana la 4,5% si este fixa pe toata durata creditului.

Mergand pe exemplul de mai sus, la o investitie imobiliara de 80.000 lei, suma totala de plata este de aproape 84.000 lei intr-o perioada de peste 14 ani, conform estimarilor realizate prin Calculatorul de economisire-creditare, dezvoltat de Conso.ro.

Aceasta varianta este de departe cea mai ieftina, insa clientul va putea obtine banii doriti doar dupa ce economiseste cativa ani. Astfel, multe persoane ar putea abandona demersul, deoarece ar dori ca planurile lor sa fie puse in aplicare chiar acum.

Credit anticipat, combinat cu contract de economisire-creditare

Solutia intermediara este combinarea unui contract de economisire-creditare cu un credit anticipat. Clientul va primi toti banii imediat, sub forma unui credit ceva mai scump, cu DAE de aproximativ 8-9%. Acest credit se acorda pe o perioada de maxim 5 ani, pana cand contractul de economisire-creditare ajunge la repartizare. 

Dupa aceea, creditul anticipat se stinge, iar clientul va derula mai departe doar contractul de economisire-creditare. Mai multe detalii despre aceasta procedura sunt prezentate in Ghidul creditului anticipat.

Revenind la exemplul de mai sus, pentru un proiect imobiliar de 80.000 lei, suma totala de plata este in aceasta varianta de finantare de peste 110.000 lei, conform estimarilor realizate prin Calculatorul de credit anticipat, realizat de Conso.ro. Durata contractului este de aproape 10 ani.

Practic, costul total este egal cu cel mai ieftin credit Prima Casa sau credit imobiliar, insa costurile sunt fixe in acest caz. Daca in urmatorii 10 ani, indicele Robor creste – ceea ce este imposibil de evitat – pachetul “creditul anticipat - contract de economisire-creditare” iese in avantaj.

Dezavantajul creditului anticipat este ca rata lunara este ceva mai ridicata in primii 5 ani, dar apoi se reduce considerabil. In exemplul considerat, clientul trebuie sa achite la banca aproape 1.300 lei, dupa care efortul financiar scade la numai 560 lei.

Cum ajungi sa faci bani din tehnologie. Sfaturile unui antreprenor pentru o afacere de succes

Chiar daca la o prima vedere firmele deschise recent par sa fie un dezavantaj de la bun inceput, pentru ca vor concura cu multe companii de renume, acest lucru nu este adevarat.

Primul mit: “nu poti vinde eficient daca nu esti un brand cunoscut”. Desi este adevarat ca renumele unei forme poate ajuta la vanzarea produselor sau serviciilor, la nivel mondial exista foarte putine companii suficient de puternice ca sa traga atentia doar prin numele lor. Prin urmare, de cele mai multe ori, nu este mare diferenta intre o companie existenta si una care abia s-a lansat pe piata. Nu trebuie omis faptul ca multe firme au o reputatie negativa, in timp ce o companie noua are sansa sa o ia de la zero, sa demonstreze prin produsele oferite ca este superioara altora deja existente, deci sa faca o prima impresia cat mai buna.

Al doilea mit: “clientii nu au incredere in noile companii”. Chiar si companiile de succes cauta mereu sa ofere ceva nou clientilor, deci nu conteaza de cati ani functioneaza firma, ci daca este capabila de o continua adaptare la cerinte si de inovatie. Clientii sunt interesati de ce anume le ofera o firma, nu cand a fost aceasta fondata.

Mitul al treilea: “o noua companie va fi prea mica pentru a putea satisface nevoile clientilor”. O firma noua, mai mica, va putea oferi cele mai bune servicii, pentru ca nu se va confrunta cu foarte multe probleme birocratice, spre deosebire de companiile mari, cu o structura ierarhica mai complicata, unde apar deseori anumite interese.

Mitul patru: “produsele netestate sunt greu de vandut”. O compania lansata recent nu trebuie sa astepte ca un anumit concep sa fie lansat de altii si abia apoi sa-l adopte, in speranta ca va fi o reteta de succes. Este important ca incepatorii sa vina cu inovatii, deci, daca au o idee buna, cu siguranta vor gasi si clientii interesati de ea.

Mitul cinci: “competitia acerba va distruge o noua firma.” Este posibil, dar asta se va intampla numai daca noua companie nu va reusi sa ofere ceva inedit, ceva ce alte companii nu pot sa ofere. In concluzie, trebuie gasiti clientii nemultumiti sau ale carora nevoi nu sunt satisfacute si aici este zona in care trebuie investit. Identificarea unei nise libere este sansa unei firme aflate la inceput de drum. Sfaturile date de un tanar care a lansat o afecere de succes

Paul DeJoe, confondatorul companiei de audit Ecquire, a oferit cateva safturi utile celor care vor sa-si deschida o noua afacere. Paul precizeaza ca a inceput sa se scoale la ora 4 dimineata intr-o perioada in care cauta informatii despre depresie. Aceasta tulburare psihica este strans legata de lipsa luminii solare, prin urmare, cu cat ai parte de mai multa lumina naturala, cu atat vei fi mai bine dispus, sustine el. “Nici macar nu mai am nevoie de o vacanta”, declara Paul. Avantajul trezitului de dimineata consta in primul rand ca nu trebuie sa te grabesti: poti face totul in liniste, relaxat, nimeni nu se asteapta sa faci ceva in urmatoarele 3-4 ore, deci ai timp si pentru tine si poti da frau liber imaginatiei. “Nu exista presiuni, nici asteptari din partea mea”, spune Paul. “Cel mai creativ sunt dimineata devreme, nu am nevoie de vacanta, pentru ca imi place ceea ce fac. Imi trebuie doar cateva ore libere, in fiecare zi, cand nimeni altcineva nu este treaz”. Astfel, pana la ora 7 dimineata, Paul se mandreste ca are timp sa se concentreze pe problemele cele mai importante, fara sa fie distras de alta activitati.

Un bancher roman a castigat peste 1 milion euro pe an

Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat o lista cu managerii din banci care au castigat peste 1 milion de euro pe an. In Romania, o singura persoana a depasit acest prag in 2010.

Managerul respectiv a incasat 1.584.038 euro, din care salariul fix a fost 1,18 milioane euro, iar restul a fost componenta variabila a pachetului salarial.

In 2011, niciun manager din bancile romanesti nu a mai primit un salariu mai mare de 1 milion de euro pe an.
Conform statisticilor ABE, tara cu cei mai bine platiti manageri este Marea Britanie, unde aproape 2.500 de persoane au salarii anuale de 7 cifre in euro, fata de numai 739 in restul UE. 

Pe locurile urmatoare se situeaza Germania (cu 170 de managerii cu salarii de peste 1 milion euro), Franta (162), Spania (125), Italia (96) si Olanda (36).

Aceste date arata si de ce Marea Britanie s-a opus masurilor de plafonare a bonusurilor din banci. Conform noilor reguli europene, bonusul nu va putea depasi 100% din salariu si poate ajunge la 200%, doar cu aprobarea actionarilor. 

De la INSOLVENTA la INSOLENTA nu-i decat un pas!...

Cazurile de insolventa s-au multiplicat in ultimii ani in progresie geometrica. Aceasta uriasa problema, in care si industria bancara are partea ei de vina, impiedica relansarea creditarii si  implicit, a cresterii economiei. Noul cod al insolventei ar putea descuraja utilizarea abuziva a procedurii in spatele careia s-au ascuns unele companii.

Publicand statistica cresterii geometrice a cazurilor de insolventa in decursul ultimilor ani si, fara a incerca o analiza a motivelor pentru care rata de succes este cantonata undeva intre 1-2%, mass-media nu face nici un efort in a disimula o cel putin ciudata satisfactie pentru impactul pe care acest fenomen il are asupra creditorilor (identificati exclusiv ca fiind banci si ignorand nonsalant pe furnizorii de produse si servicii care inregistreaza expuneri cel putin egale cu ale bancilor) si mai ales asupra reprezentantilor acestora generic denumiti “bancheri”, chiar daca adevaratii bancheri* din Romania nu depasesc numeric degetele unei singure maini!

Cresterea economiei nu se poate produce fara reluarea creditarii

Desigur, daca evolutia actualei crize din Romania a fost neindoielnic favorizata de un apetit de un optimism nejustificat la risc al industriei bancare, nu trebuie uitat faptul ca dinamica dezvoltarii spectaculoase ce a precedat criza si a devenit element de referinta al acesteia este imposibil de imaginat in absenta aceluiasi mai mult decat determinant apetit la risc care a generat o “ploaie financiara” pe acoperisul unei Romanii cu o panta mult prea inclinata pentru a retine ceva semnificativ din aceasta!
Axioma ciclicitatii evolutiei economice neputand excepta Romania, atentia trebuie concentrata asupra aspectului subiectiv, respectiv a capacitatii de reluare rapida si eficienta a cresterii, crestere in al carei complex model pot fi sau nu inclusi, in functie de diversele optiuni strategice, anumiti factori. Daca selectarea  acestor factori poate fi definita ca optionala, exista unul ce nu poate fi in niciun caz ignorat: “creditarea”, reprezentata covarsitor de industria bancara, creditor generic a carui omniprezenta este o cerinta unanim acceptata in toate societatile contemporane.

De cativa ani, creditarea stagneaza si, mai mult sau mai putin discret, aceasta stagnare este invocata, subinteles sau deschis – acuzativ, ca fiind principala piedica in calea reluarii dezvoltarii economice, a relansarii “mediului de afaceri”, excluzandu-se in mod straniu industria bancara din mediul de afaceri, chiar daca singura diferenta intre un investitor in industria producatoare sau comert, servicii, etc. si un investitor intr-o institutie bancara nu este decat obiectul de activitate!

Importanta creditarii in succesul unui model economico-financiar este superflua, aspect sustinut de faptul ca nu exista economie contemporana – indiferent de modelul social si politic – care sa nu implice si un sistem bancar. 

Provocarea consta nu in a proteja industria bancara mai mult decat o alta industrie, ci in a mentine interesul si increderea investitorilor in aceasta industrie ce in mod particular tranzactioneaza preponderent riscuri! 

In cadrul acestor riscuri, sunt unele subiective, a caror asumare si probabilitate tin exclusiv de profesionalismul si abilitatea analitic-investigationala a institutiilor bancare in sine, pentru care raspunderea actionarilor si a conducerii executive trebuie asumata integral si este strict reglementata. 

Industria – si, in consecinta, modelul economic din care face parte – sufera insa consecintele unor riscuri pe care este fortata sa si le asume, ele decurgand din cadrul legislativ si, respectiv din modul de aplicare al acestuia. Semnificativa este reglementarea procedurii insolventei.

Noul Cod al insolventei trebuie sa corecteze formularile legislative interpretabile

Reglementarea, principial elaborata pentru a asigura solutionarea optima si echilibrata a unui impas afectand concomitent debitori si creditori (companii furnizoare si banci!) este o materializare nesperat de fidela a maximei care spune ca “drumul spre iad este pavat cu cele mai bune intentii”! Se creeaza si se salveaza foarte multi “pasageri naufragiati” – scutiti de indeplinirea unor obligatii asumate – cu pretul scufundarii “vaporului” – furnizorii si  institutiile  bancare in mod direct si economia, indirect. 

Consecinta? “Vapoarele” sunt din ce in ce mai ezitante in a lua pasageri la bord, nelasandu-le acestora alta optiune decat aceea de a calatori cu ajutorul propriilor mijloace, adica fara credit – comercial sau banesc!

Elaborarea “Codului Insolventei” poate contribui decisiv la relansarea creditarii, mult mai mult decat scaderea dobanzii la credite (la urma urmei miliardele de euro ce reprezinta ansamblul creditelor neperformante si fara sanse de recuperare, la care nu se mai calculeaza dobanda nu sunt decat “grant-uri”!) sau generozitatea fondurilor de garantare, prin corectarea formularilor ce permit o extrem de larga subiectivitate in aplicare: lipsa de termene ferme pentru dezvoltarea procedurii, eliminarea sau limitarea explicita a creditorilor de “complezenta” (un chirografar si un salariat cu creante insumand cateva mii de lei paralizeaza votul unui creditor garantat cu creante de milioane de lei!), obscuritatea raspunderii profesionale a decidentilor – inclusiv a judecatorilor! , limitarea raspunderii tertilor garanti la nivelul planului de reorganizare, mentinerea fostilor administratori la conducerea societatii, etc.

Mentinerea spiritului actualei reglementari printr-o simpla cosmetizare va trebui asumata ca o declaratie impotriva relansarii economice si, de ce nu, ca patent al unui model economic de succes printre ale carui componente nu se regaseste si creditarea!

In plus, s-ar preveni situatii – hilare, daca nu ar fi tragice - de care cazuistica abunda. Reprezentativ, un client ce a beneficiat de un important credit si care, ulterior, a esuat din motive absolut subiective in intreprinderea asumata, nu a gasit nimic mai bun de facut decat ca, in momentul initierii de catre creditor a procedurilor legale de recuperare, sa solicite Registrului Comertului schimbarea denumirii societatii in cauza in “ALUPEGUS”, dupa care, lichidand toate activele sub obladuirea legislatiei insolventei, s-a retras linistit in spatioasa sa vila dintr-un cartier de lux al Capitalei!

Pentru a spulbera orice indoiala, verificati existenta societatii in evidentele Registrului Comertului si, daca nu este dificil, cititi numele societatii “de la sfarsit”!  Astfel, mesajul pe care un intreprinzator il transmite creditorilor si, extinzand, intregii societati romanesti – prin intermediul unei institutii a statului! - este mai mult decat sugestiv.

De la INSOLVENTA la INSOLENTA este doar un pas! Quod errat demonstrandum!