Legea privind constituirea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala a fost promulgata de catre presedintele Klaus Iohannis, dupa ce, anul trecut, acesta a trimis-o in Parlament spre reexaminare. Fata de varianta initiala, actul normativ contine cateva modificari, in conformitate cu cerintele din cererea presedintelui.
Printre acestea, se numara faptul ca cei noua membri ai conducerii Comitetului nu vor beneficia de imunitate penala si civila, asa cum prevedea Legea in prima formula. Conform actului normativ, Comitetul va fi condus de un Consiliu General, format din noua membri, respectiv guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru. Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR.
De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, institutie cu responsabilitati in procesul de solutionare a situatiei institutiilor de credit aflate in dificultate, va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot.
Recomandarile Comitetului devin consultative
Un alt aspect sesizat de presedintele Iohannis in cererea de reexaminare si eliminat din lege se refera la recomandarile facute de Comitet. Initial, legea presupunea ca acestea sunt obligatorii pentru Guvern. Acum, recomandarile emise de noua entitate vor fi consultative.
Destinatarii recomandarilor Comitetului sunt fie BNR si ASF, in calitate de autoritati de supraveghere financiara sectoriala, fie Guvernul Romaniei. In textul initial al legii se reciza ca "Destinatarii (...) trebuie sa adopte masurile corespunzatoare, inclusiv emiterea de reglementari, in vederea respectarii recomandarilor sau, dupa caz, sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati. Destinatarii trebuie sa informeze Comitetul cu privire la masurile adoptate sau sa furnizeze o justificare corespunzatoare in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri".
In noua forma, destinatarii recomandarilor sau avertizarilor Comitetului “pot sa adopte masurile corespunzatoare, inclusiv emiterea de reglementari, in vederea respectarii recomandarilor sau, dupa caz, pot sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati. Destinatarii informeaza Comitetul cu privire la masurile adoptate sau, in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri, informarea va cuprinde motivele neadoptarii acestora".
Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va functiona ca structura de cooperare interinstitutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national.
Constituirea Comitetului a fost intens criticata, principalele obiectii vizand faptul ca recomandarile institutiei ar fi de fapt obligatorii si ca acest comitet nu ar fi altceva decat un supraguvern in care membrii au imunitate.
Printre acestea, se numara faptul ca cei noua membri ai conducerii Comitetului nu vor beneficia de imunitate penala si civila, asa cum prevedea Legea in prima formula. Conform actului normativ, Comitetul va fi condus de un Consiliu General, format din noua membri, respectiv guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef ai Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru. Presedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR.
De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, institutie cu responsabilitati in procesul de solutionare a situatiei institutiilor de credit aflate in dificultate, va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot.
Recomandarile Comitetului devin consultative
Un alt aspect sesizat de presedintele Iohannis in cererea de reexaminare si eliminat din lege se refera la recomandarile facute de Comitet. Initial, legea presupunea ca acestea sunt obligatorii pentru Guvern. Acum, recomandarile emise de noua entitate vor fi consultative.
Destinatarii recomandarilor Comitetului sunt fie BNR si ASF, in calitate de autoritati de supraveghere financiara sectoriala, fie Guvernul Romaniei. In textul initial al legii se reciza ca "Destinatarii (...) trebuie sa adopte masurile corespunzatoare, inclusiv emiterea de reglementari, in vederea respectarii recomandarilor sau, dupa caz, sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati. Destinatarii trebuie sa informeze Comitetul cu privire la masurile adoptate sau sa furnizeze o justificare corespunzatoare in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri".
In noua forma, destinatarii recomandarilor sau avertizarilor Comitetului “pot sa adopte masurile corespunzatoare, inclusiv emiterea de reglementari, in vederea respectarii recomandarilor sau, dupa caz, pot sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati. Destinatarii informeaza Comitetul cu privire la masurile adoptate sau, in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri, informarea va cuprinde motivele neadoptarii acestora".
Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va functiona ca structura de cooperare interinstitutionala, fara personalitate juridica, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national.
Constituirea Comitetului a fost intens criticata, principalele obiectii vizand faptul ca recomandarile institutiei ar fi de fapt obligatorii si ca acest comitet nu ar fi altceva decat un supraguvern in care membrii au imunitate.
