Economisirea pe termen lung in euro are dezavantaje acum

 

In conditiile in care bancile centrale din UE si SUA se misca in directia cresterii dobanzilor, blocarea banilor pe scadente mai lungi in euro la dobanzile din prezent se poate dovedi o idee neinspirata. 

Pe 16 septembrie s-a incheiat o nouta etapa din Programul Fidelis, titluri de stat listate la bursa. Pentru titlurile in euro interesul a fost ceva mai crescut decat la precedenta emisiune, incheiata in iunie, pe fondul dobanzilor mai bune. 

In vara, titlurile denominate in euro avand scadenta in iunie anul viitor si cu o dobanda de 1,40% au cumulat ordine in valoare de 38,5 milioane euro iar pe emisiunea in moneda unica europeana cu maturitate in iunie 2024 si purtand o dobanda anuala de 2,30% subscrierile s-au ridicat la 65,4 milioane euro.

In etapa recent incheiata, pentru titlurile cu scadenta la 1 an si cu o dobanda de 1,85% au fost introduse ordine in valoare de 44,2 milioane euro iar la emisiunea cu maturitate in septembrie 2024 care are o rata a cuponului de 2,65%, valoarea subscrierilor a fost de 76,3 milioane euro.

Dupa cum se vede, cu o crestere a dobanzilor de 0,35-0,45 puncte procentuale in functie de emisiune, investitorii au adus per total cu 16 milioane de euro mai mult in septembrie decat in iunie in vreme ce pentru emisiunile in lei, subscrierile au fost cu 48% mai mici (echivalentul a 397 milioane euro in septembrie fata de 206 milioane euro in iunie). 

Scaderea subscrierilor pentru titlurile in lei vine insa in contextul in care randamentele au fost reduse, de la 8,25% pe an la 7,75% pe an, desi inflatia din august a urcat la 15,3% fata de 15% in iulie. 

De ce n-ar trebui plasati banii in valuta pe termen lung

Obligatiunile in euro listate cu o anumita dobanda incep sa sufere corectii la bursa daca pe piata dobanzile isi continua cresterea. 

De pilda, emisiunea de obligatiuni Fidelis in euro lansata in decembrie 2021 si cu scadenta in decembrie 2026, cu un cupon de 1,8%, se trazactioneaza acum la 96-97% din valoarea nominala. 

Asta deoarece dobanzile au crescut intre timp iar obligatiunile in euro Fidelis lansate in septembrie 2022 au deja dobanzi mai mari si la scadenta de 1 an (1,85% fata de 1,8%) ca sa nu mai pomenim de cei 2,6% la 3 ani. 

Pe piata depozitelor la termen doar doua banci au dobanzi mai mari de 1% la 12 luni-e vorba de ProCredit Bank cu 1,6% la depozitele promotionale in euro si de Banca Romaneasca, cu Depozitul Plus (1,25%)

Cum Banca Centrala Europeana a inceput la randul sau sa urce dobanzile mai agresiv pentru a lupta impotriva inflatiei, obligatiunile dar si depozitele la termen in euro vor primi dobanzi din ce in ce mai bune lunile urmatoare astfel incat cine face acum un plasament in obligatiuni sau deschide un depozit la termen cu scadenta mai mare de cateva luni va culege dobanzi semnificativ mai mici decat cei care amana aceasta initiativa pentru 2023. 

Unde ar putea ajunge dobanzile in euro? 

Cel mai recent sondaj realizat de Universitatea din Chicago in parteneriat cu Initiative on Global Markets sugereaza ca Rezerva Federala este departe de a pune capat campaniei de inasprire a politicii monetare.
Aproape 70% dintre cei 44 de economisti chestionati intre 13 si 15 septembrie cred ca dobanda fondurilor federale va atinge un varf cuprins intre 4% si 5%, 20% dintre opinii fiind ca se va depasi acest nivel.

Fed a majorat deja ratele dobanzilor in acest an in cel mai rapid ritm din 1981 si este de asteptat sa implementeze miercuri 21 septembrie o a treia crestere consecutiva a dobanzii, de 0,75 puncte procentuale. Aceasta miscare ar ridica intervalul tinta, care in martie era aproape de zero, la 3%-3,25%.

Politica monetara in spatiul euro nu poate ramane cu mult in urma si nici nu se poate opri la o distanta prea mare de stacheta setata in SUA astfel incat o dobanda de politica monetara de 4-5% in euro in 2023 nu ar fi exclusa. 

In consecinta, ar fi bine sa evitam depozitele in valuta cu scadente lungi, alegand plasamentele pe 3-6 luni pana cand dobanzile ajung mult mai tentante ca acum.