Posibilul faliment al colosului imobiliar Evergrande a dat fiori investitorilor la inceputul saptamanii, bursele suferind corectii severe. La o privire mai atenta insa, cele doua falimente nu sunt comparabile.
Cu 300 miliarde dolari datorii, cu peste 200.000 angajati directi si alte peste 3,5 milioane de angajati de la companiile care colaboreaza cu Evergrande in China, falimentul sau ar transmite fara indoiala un soc important economiei chineze.
Cum s-a ajuns aici?
E vorba de o schema folosita des in constructii, cand dezvoltatorul se imprumuta demarand proiecte noi in speranta ca va incasa repede avansul pentru acestea si va demara alte proiecte si tot asa.
Asta a facut ca Evergrande sa aiba peste 800 de proiecte mari in faze diferite de dezvoltare. Teoretic, exista garantii in proiectele in derulare pentru creditele angajate.
Practic, costurile de imprumut au crescut si devine problematica executarea acestora la pretul din contabilitate, pentru ca nimeni nu preia un proiect inceput la valoarea sa intrinseca, ar dori ceva disconturi pentru continuarea sa.
Vom avea un Lehman Brothers chinez?
Sansele sunt mici desi vorbim de o problema structurala a Chinei. Totusi, strategia tarii e complet diferita de cea a SUA, autoritatile chineze au inceput sa descurajeze formarea unor colosi care sa devina “prea mari ca sa fie lasati sa cada” mai tarziu, vezi sicanele cu care s-a confruntat Alibaba in ultima vreme si alti giganti din IT.
Scumpirea finantarilor Evegrande are o parte buna, incearca sa taie o craca de sub picioarele unui colos in crestere accelerata care ar putea genera daune mai mari daca se va prabusi mai tarziu.
In cazul Lehman Brothers, falimentul a declansat destul de repede o teama generalizata in pietele financiare iar bancile au inceput sa ezite sa mai tranzactioneze intre ele pentru ca multe aveau produse toxice in care Lehman era parte.
In cazul unui dezvoltator imobiliar precum Evergrande nu exista asa ceva, falimentul ar declansa probleme bancilor finantatoare si companiilor partenere dar asta doar daca statul nu intervine nationalizand compania si platind apoi din datorii pe masura ce proiectele demarate sunt finalizate.
Cumva, asta s-a petrecut si in SUA dupa falimentul Lehman (care a atras si alte falimente precum Wells Fargo si Merryl Lynch) cand masinile de tiparit ale Fed au intrat puternic in priza si statul a preluat la datoria publica banii pompati in banci.
De ce scad totusi bursele?
Chiar daca investitorii nu cred serios in repetarea scenariului Lehman Brothers, pietele abia asteptau pretextul unei corectii dupa raliul din ultimele luni.
Din martie 2020, cand a atins un minim de 2.220 puncte, indicele S&P500 urcase de pilda peste 4.500 de puncte la inceputul lunii septembrie 2021. Este o crestere extraordinara pentru o piata matura si toata lumea priveste spre o corectie care sa ofere apoi combustibil pentru aprecieri viitoare.
Astfel incat orice pretext e folosit in acest scop, fie ca vorbim despre problemele Evergrande, fie de eternele discutii din legislativul SUA despre cresterea pragului de indatorare, fie de posibila modificare a politicii monetare.
In concluzie, chiar daca nu vom avea un nou Lehman Brothers, bursele tot vor experimenta o corectie importanta pe care pietele o accepta deja. Ramane de vazut cand se va intampla asta (nu si daca se va intampla).
No comments:
Post a Comment