Romania este fruntasa in Europa la crestere economica, analistii sustin ca aceasta crestere este peste potential, deci ca economia ar fi supraturata, iar salariile avanseaza in ritm demn de perioada de boom. Cu toate acestea, numarul restantierilor la banci si IFN-uri creste de la luna la luna si atinge noi maxime istorice.
Aceasta evolutie, la fel ca si multe alte aspecte negative ale economiei romanesti, a fost pusa pe seama Legii privind darea in plata.
O serie de oponenti ai legii au sustinut ca, odata cu intrarea sa in vigoare, si cei care isi pot plati ratele la banca vor fi stimulati sa nu mai achite creditul si sa dea casa in plata, mai ales daca valoarea creditului ramas de plata este mai mare decat valoarea de piata a locuintei. Aceasta situatie este valabila in majoritatea cazurilor de credite ipotecare aflate in derulare, in special cele contractate in anii 2007 - 2008 cand preturile pe aceasta piata explodasera.
Totusi, explicatia potrivit careia numarul restantierilor creste din cauza darii in plata nu sta in picioare, daca analizam datele venite de la Biroul de credit si pe cele centralizate de Banca Nationala a Romaniei la Centrala Riscului de credit.
Numarul rau-platnicilor a atins un nou maxim
Numarul restantierilor raportati la Biroul de Credit, care strange date de la cele 31 de banci si 26 de IFN-uri, a crescut, la jumatatea acestui an, la un nou maxim de dupa criza din 2008, respectiv 754.228 de persoane, cu 14.715 in plus fata de luna precedenta.
Mai mult, Biroul de credit a publicat si statisticile pentru luna iulie, din care reiese ca numarul restantierilor a mai scazut fata de iunie, dar se mentine la un nivel foarte ridicat, de 745.443 de persoane.
Trebuie mentionat ca la Biroul de credit sunt raportate toate restantele persoanelor fizice mai mari de 30 de zile, indiferent de suma.
Restantierii la creditele de peste 5.000 de euro sunt tot mai putini
Pe de alta parte, datele BNR, care contin doar creditele de valori mai mari, de peste 20.000 echivalent lei, unde intra si creditele ipotecare, arata ca restantierii sunt in scadere.
Asadar, la Centrala Riscului de credit de la BNR vedem ca numarul celor cu intarzieri la plata era, la finalul lunii iunie, in scadere la 155.907 de persoane, fata de 159.799 in luna mai, cel mai redus nivel de dupa criza.
In concluzie, statisticile arata ca numarul restantierilor creste in cazul creditelor de valori mici, sub 20.000 de lei (mai putin de 5.000 de euro), care nu sunt centralizate la BNR, deci in niciun caz la creditele ipotecare.
De altfel, Conso.ro a atras deja atentia ca creditele de nevoi personale sunt din nou promovate agresiv atat de banci dar mai ales de IFN-uri.
Si datele de la Banca Nationala a Romaniei arata ca imprumuturile de consum contractate de populatie cresc in ritmuri anuale de peste 30% de mai bine de jumatate de an, insa bancherii le ”compenseaza” cu scaderile la valuta si sustin ca evolutia nu este ingrijoratoare.
Aceasta evolutie, la fel ca si multe alte aspecte negative ale economiei romanesti, a fost pusa pe seama Legii privind darea in plata.
O serie de oponenti ai legii au sustinut ca, odata cu intrarea sa in vigoare, si cei care isi pot plati ratele la banca vor fi stimulati sa nu mai achite creditul si sa dea casa in plata, mai ales daca valoarea creditului ramas de plata este mai mare decat valoarea de piata a locuintei. Aceasta situatie este valabila in majoritatea cazurilor de credite ipotecare aflate in derulare, in special cele contractate in anii 2007 - 2008 cand preturile pe aceasta piata explodasera.
Totusi, explicatia potrivit careia numarul restantierilor creste din cauza darii in plata nu sta in picioare, daca analizam datele venite de la Biroul de credit si pe cele centralizate de Banca Nationala a Romaniei la Centrala Riscului de credit.
Numarul rau-platnicilor a atins un nou maxim
Numarul restantierilor raportati la Biroul de Credit, care strange date de la cele 31 de banci si 26 de IFN-uri, a crescut, la jumatatea acestui an, la un nou maxim de dupa criza din 2008, respectiv 754.228 de persoane, cu 14.715 in plus fata de luna precedenta.
Mai mult, Biroul de credit a publicat si statisticile pentru luna iulie, din care reiese ca numarul restantierilor a mai scazut fata de iunie, dar se mentine la un nivel foarte ridicat, de 745.443 de persoane.
Trebuie mentionat ca la Biroul de credit sunt raportate toate restantele persoanelor fizice mai mari de 30 de zile, indiferent de suma.
Restantierii la creditele de peste 5.000 de euro sunt tot mai putini
Pe de alta parte, datele BNR, care contin doar creditele de valori mai mari, de peste 20.000 echivalent lei, unde intra si creditele ipotecare, arata ca restantierii sunt in scadere.
Asadar, la Centrala Riscului de credit de la BNR vedem ca numarul celor cu intarzieri la plata era, la finalul lunii iunie, in scadere la 155.907 de persoane, fata de 159.799 in luna mai, cel mai redus nivel de dupa criza.
In concluzie, statisticile arata ca numarul restantierilor creste in cazul creditelor de valori mici, sub 20.000 de lei (mai putin de 5.000 de euro), care nu sunt centralizate la BNR, deci in niciun caz la creditele ipotecare.
De altfel, Conso.ro a atras deja atentia ca creditele de nevoi personale sunt din nou promovate agresiv atat de banci dar mai ales de IFN-uri.
Si datele de la Banca Nationala a Romaniei arata ca imprumuturile de consum contractate de populatie cresc in ritmuri anuale de peste 30% de mai bine de jumatate de an, insa bancherii le ”compenseaza” cu scaderile la valuta si sustin ca evolutia nu este ingrijoratoare.
No comments:
Post a Comment