Notificarile debitorilor care au decis sa apeleze la darea in plata incep sa primeasca raspunsuri de la banci. In cele mai multe cazuri, acestea sunt contestate pe motive de necostitutionalitate, in general, dar si pentru ca, potrivit bancilor, nu indeplinesc toate conditiile de admisibilitate.
Potrivit avocatului Alexandra Burada, bancile au transmis instantelor contestatii pentru notificarile de dare in plata extrem de stufoase, de 12 – 16 pagini, din care doar doua paragrafe sunt alocate criteriilor de admisibilitate, iar restul reclama neconstitutionalitatea legii in intregul ei.
„Au inceput contestatiile pentru notificarile transmise in data de 16 mai si 17 mai. Intre 12 si 16 pagini de motivatie pe neconstititutionalitatea intregii legi”, a explicat Burada.
Pentru notificarile transmise pana in prezent de avocat in numele clientilor, contestatiile au venit de la Piraeus Bank, Banca Romaneasca si Bancpost, insa pe acelasi model.
Suprafata locuintei, contestata, desi este aceeasi ca in momentul acordarii creditului
„Piraeus Bank s-a remarcat printr-o contestatie de 18 pagini in care ne explica, in majoritate, cum ca legea este neconstitutionala de la inceput pana la final, iar la sfarsit ne explica in doua paragrafe ca nu sunt intrunite conditiile de admisibilitate deoarece la un moment dat a fost inscris un sediu social la locuinta respectiva, dar nu se desfasoara activitate economica. Este doar un sediu social pentru ca asa isi castiga oamenii painea. Iar al doilea motiv, care este si mai hilar, este acela ca locuinta, de 3 camere de altfel, nu este locuinta, deoarece nu are 102 metri patrati construiti”, a explicat Burada.
Interesant este faptul ca, in momentul in care banca a acordat creditul pentru acea locuinta, nu a fost impiedicata de acest aspect.
„Conform Anexei 1, exigente minimale pentru locuinte, a Legii 114 pe ‘96, suprafata minimala pentru o constructie cu destinatie de locuinta cu cel putin 3 camere plus dependinte, trebuie sa fie de 102 metri patrati iar imobilul reclamantilor are o suprafata construita de doar 93,15 mp. In consecinta, nu sunt indeplinite prevederile legale pentru ca aceasta constructie sa fie catalogata drept locuinta”, se arata in contestatia Piraeus, citata de Burada.
„Mergand mai departe cu aceasta logica (a bancii –n.r.), toti romanii traiesc intr-un cotet”, a mai spus Burada.
Cu siguranta toti romanii care locuiesc in orase stiu ca exista si apartamente cu mai multe camere care au o suprafata mult mai mica de 100 de metri patrati.
Clientul are drept deplin de proprietate asupra locuintei
Cu privire la faptul ca banca a contestat notificarea pe motiv ca la acea adresa exista un sediu social, avocatul sustine ca „asa cum invoca banca dreptul de proprietate asupra banilor ei, asa pot sa invoce si cetatenii cu imobile ipotecate dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, cum ar fi folosinta imobilului”.
Alt motiv invocat de banci pentru contestarea noticarilor pe criterii de adminisbilitate se refera la faptul ca domiciliul debitorului nu este acelasi cu adresa locuintei.
In aceste cazuri, avocatul citat a explicat ca vor fi formulate in cateva zile intampinari in instanta, pentru ca termenele practicate sunt foarte scurte.
In acest moment, insa, pentru debitorii care au depus notificari este important ca sunt sistate orice plati catre banca si orice proceduri de executare silita.
Burada: Este strigator la cer faptul ca Legea darii in plata nu este recunoscuta
Ce se va intampla, insa, daca instanta accepta contestatia bancii sau daca, in final, legea este dclarata neconstitutionala?
„In opinia mea, cred ca solutia tehnica va fi aceea de repunere a contractului in scadenta si eventual prelungita perioada. Oricum, in nicio situatie, nu vad cum se poate intampla fara incheierea unui act aditional intre client si banca, deoarece legea nu distinge ce se intampla in aceasta situatie, decat ca se repun partile in situatia anterioara si atunci nu putem decat sa presupunem ce se intampla”, a explicat Alexandra Burada.
Dincolo de aceste aspecte, ea s-a aratat stupefiata de reactia bancilor fata de Legea privind darea in plata. „Ce este strigator la cer este ca aceasta lege, nu ca este contestata juridic la Curtea Constitutionala, dar este nerecunoscuta. Eu nu am vazut niciodata in cariera mea ca cineva sa spuna cu subiect si predicat ca nu recunosate o lege. S-a depasit orice limita”, considera Burada.
Potrivit avocatului Alexandra Burada, bancile au transmis instantelor contestatii pentru notificarile de dare in plata extrem de stufoase, de 12 – 16 pagini, din care doar doua paragrafe sunt alocate criteriilor de admisibilitate, iar restul reclama neconstitutionalitatea legii in intregul ei.
„Au inceput contestatiile pentru notificarile transmise in data de 16 mai si 17 mai. Intre 12 si 16 pagini de motivatie pe neconstititutionalitatea intregii legi”, a explicat Burada.
Pentru notificarile transmise pana in prezent de avocat in numele clientilor, contestatiile au venit de la Piraeus Bank, Banca Romaneasca si Bancpost, insa pe acelasi model.
Suprafata locuintei, contestata, desi este aceeasi ca in momentul acordarii creditului
„Piraeus Bank s-a remarcat printr-o contestatie de 18 pagini in care ne explica, in majoritate, cum ca legea este neconstitutionala de la inceput pana la final, iar la sfarsit ne explica in doua paragrafe ca nu sunt intrunite conditiile de admisibilitate deoarece la un moment dat a fost inscris un sediu social la locuinta respectiva, dar nu se desfasoara activitate economica. Este doar un sediu social pentru ca asa isi castiga oamenii painea. Iar al doilea motiv, care este si mai hilar, este acela ca locuinta, de 3 camere de altfel, nu este locuinta, deoarece nu are 102 metri patrati construiti”, a explicat Burada.
Interesant este faptul ca, in momentul in care banca a acordat creditul pentru acea locuinta, nu a fost impiedicata de acest aspect.
„Conform Anexei 1, exigente minimale pentru locuinte, a Legii 114 pe ‘96, suprafata minimala pentru o constructie cu destinatie de locuinta cu cel putin 3 camere plus dependinte, trebuie sa fie de 102 metri patrati iar imobilul reclamantilor are o suprafata construita de doar 93,15 mp. In consecinta, nu sunt indeplinite prevederile legale pentru ca aceasta constructie sa fie catalogata drept locuinta”, se arata in contestatia Piraeus, citata de Burada.
„Mergand mai departe cu aceasta logica (a bancii –n.r.), toti romanii traiesc intr-un cotet”, a mai spus Burada.
Cu siguranta toti romanii care locuiesc in orase stiu ca exista si apartamente cu mai multe camere care au o suprafata mult mai mica de 100 de metri patrati.
Clientul are drept deplin de proprietate asupra locuintei
Cu privire la faptul ca banca a contestat notificarea pe motiv ca la acea adresa exista un sediu social, avocatul sustine ca „asa cum invoca banca dreptul de proprietate asupra banilor ei, asa pot sa invoce si cetatenii cu imobile ipotecate dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, cum ar fi folosinta imobilului”.
Alt motiv invocat de banci pentru contestarea noticarilor pe criterii de adminisbilitate se refera la faptul ca domiciliul debitorului nu este acelasi cu adresa locuintei.
In aceste cazuri, avocatul citat a explicat ca vor fi formulate in cateva zile intampinari in instanta, pentru ca termenele practicate sunt foarte scurte.
In acest moment, insa, pentru debitorii care au depus notificari este important ca sunt sistate orice plati catre banca si orice proceduri de executare silita.
Burada: Este strigator la cer faptul ca Legea darii in plata nu este recunoscuta
Ce se va intampla, insa, daca instanta accepta contestatia bancii sau daca, in final, legea este dclarata neconstitutionala?
„In opinia mea, cred ca solutia tehnica va fi aceea de repunere a contractului in scadenta si eventual prelungita perioada. Oricum, in nicio situatie, nu vad cum se poate intampla fara incheierea unui act aditional intre client si banca, deoarece legea nu distinge ce se intampla in aceasta situatie, decat ca se repun partile in situatia anterioara si atunci nu putem decat sa presupunem ce se intampla”, a explicat Alexandra Burada.
Dincolo de aceste aspecte, ea s-a aratat stupefiata de reactia bancilor fata de Legea privind darea in plata. „Ce este strigator la cer este ca aceasta lege, nu ca este contestata juridic la Curtea Constitutionala, dar este nerecunoscuta. Eu nu am vazut niciodata in cariera mea ca cineva sa spuna cu subiect si predicat ca nu recunosate o lege. S-a depasit orice limita”, considera Burada.
No comments:
Post a Comment