Ai un credit in lei la banca si, din cand in cand, constati ca rata ta creste sau scade? Inseamna ca ai un credit cu dobanda variabila in functie de evolutia indicelui ROBOR. Ce este acest indice, cum se calculeaza, unde il poti gasi si, mai ales, cum iti influenteaza rata la banca?
Indicele ROBOR a fost considerat, multa vreme, de romanii cu credite in lei doar o “ciudatenie” mentionata in contractul lor de credit. Desi a fost populariazat odata cu aparitia OUG 50/2010, care a obligat bancile sa calculeze dobanzile la imprumuturile in lei pe baza acestui indicator, in anii care au urmat indicele a cazut in uitare. Ne-am amintit de el prin toamna lui 2017 cand rata la banca a crescut brusc, chiar cu cateva sute de lei de la un trimestru la altul in cazul creditelor ipotecare.
Ce s-a intamplat atunci? Dupa cativa ani in care dobanzile pe piata monetara din Romania, si implicit indicele ROBOR, au scazut, acestea au revenit pe crestere.
Ce inseamna asta pentru creditul tau? In cazul in care dobanda prevazuta in contract este variabila (mentionata sub forma ROBOR + marja), rata ta lunara creste. Cand indicele scad, si rata la banca se diminueaza.
Cum se calculeaza acest indice?
Dar, de fapt, ce este ROBOR? Este indicele de referinta pentru imprumuturile in moneda nationala (prescurtarea de la Romanian Interbank Offer Rate) si se calculeaza ca medie a dobanzilor pentru creditele in lei acordate de banci intre ele pe piata interbancara. Sunt luate in calcul dobanzile practicate de 10 banci selectate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in functie de anumiti indicatori, iar indicele este publicat in fiecare zi.
Asadar, oricine este interesat, poate consulta valorile istorice ale ROBOR, astfel ca isi poate face o idee despre posibila evolutie viitoare a ratei lunare in perioada care urmeaza.
BNR publica, zilnic, nu mai putin de 8 astfel de indicatori, in functie de scadenta la care se imprumuta bancile. Avem, asadar, ROBOR O/N (overnight - la o zi), ROBOR T/N (la doua zile), ROBOR la o saptamana, si apoi ROBOR la 1, 3, 6, 9 si 12 luni.
La care trebuie sa ne uitam? Indicii cei mai utilizati de banci pentru stabilirea nivelului dobanzilor variabile sunt ROBOR 3M (la trei luni) si ROBOR 6M (la 6 luni).
Cum se actualizeaza dobanzile?
BNR publica zilnic acesti indici! Cum se reflecta ei in rata lunara? Cele mai multe banci au dobanzile variabile legate de ROBOR la 3 luni (atat pentru creditele de consum cat si pentru ipotecare standard si Prima casa) si actualizeaza dobanda trimestrial, luand in calcul valoarea indicelui din ultima zi a trimestrului care se incheie sau pe cea din prima zi a trimestrului urmator.
Spre exemplu, la finalul anului, banca recalculeaza dobanda valabila pentru primul trimestru al anului urmator. Pentru asta ia in calcul fie nivelul ROBOR la 3 luni din data de 31 decembrie (daca este in weekend, se in considerare ultima zi bancara a anului), fie din 1 ianuarie (sau prima zi bancara a anului urmator).
Dobanda fiind stabilita in contract dupa formula ROBOR la 3 luni + marja, banca va inlocui valoarea ROBOR la care a facut actualizarea precedenta (in urma cu trei luni) cu noua valoare si reiese dobanda valabila in urmatoarele trei luni si, implicit, noua rata lunara.
Astfel, daca ROBOR creste intre cele doua actualizari, rata va fi mai mare, iar daca scade, rata va fi mai mica.
Exemplu: In cazul unui credit ipotecar cu dobanda anuala stabilita dupa formula ROBOR 3M + 2% (marja fixa), daca la finalul trimestrului trei al anului indicele este la 3,2% pe an, dobanda pentru trimestrul patru va fi de 5,2% pe an (3,2% + 2%). Daca la finalul anului, ROBOR 3 M urca la 3,4% pe an, dobanda pentru primul trimestru din anul urmator va fi 5,4% pe an (3,4% +2%), iar rata la banca va creste. Daca indicele scade la 3% pe an, atunci dobanda in primele trei luni din anul urmator va fi de 5% (3% +2%), iar rata la banca va scadea.
Pentru cazurile in care banca actualizeaza dobanda o data la 6 luni, la actualizare se ia in calcul indicele ROBOR 6 M de la finalul semestrului/inceputul semestrului urmator (30 iunie/1 iulie) si cel de la finalul anului/inceputul anului urmator (31 decembrie/1 ianuarie).
ATENTIE! Sunt si banci care actualizeaza dobanda in functie de o medie a acestor indici. Astfel, in cazul actualizarii trimestriale, se face media indicilor din trimestrul care se incheie si se aplica pentru trimestrul urmator. La fel si in cazul actualizarilor semestriale. Indiferent insa care este mecanismul de actualizare al ROBOR practicat de fiecare banca, acesta este explicat clar in contractul de creditare.
Rata lunara poate fluctua doar in functie de ROBOR!
Este de retinut faptul ca rata lunara la banca la creditele in lei cu dobanda variabila nu poate varia decat in functie de acest indice. Banca nu are voie sa majoreze marja fixa pe perioada de derulare a creditului.
Aceste prevederi au fost stabilite in anul 2010 prin Ordonanta de Urgenta 50/2010. Potrivit aceteia, bancile sunt obligate sa exprime rata dobanzii variabile sub forma de indice + marja, iar marja ramane fixa pe toata perioada de derulare a creditului. Anterior, bancile actualizau dobanda dupa o formula proprie, greu, daca nu chiar imposibil, de inteles pentru clienti.
Totodata, Ordonanta lasa loc bancilor sa reduca marja, nu insa sa o si creasca (doar in conditii exceptionale). De asemenea, banca poate sa actualizeze dobanda la o valoare ROBOR mai redusa decat cea afisata de BNR, nu insa la o valoare mai mare.
“In acord cu politica comerciala a fiecarei institutii de credit, prin exceptie de la prevederile lit. b), valoarea marjei si valoarea indicilor de referinta pot fi reduse”, se arata in Ordonanta.
In plus, actul mai prevede ca “formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si in cel al reducerii acesteia”.
ROBOR este indicele de referinta doar pentru creditele in lei cu dobanda variabila. Pentru creditele in valuta sunt utilizati indicii EURIBOR (pentru euro) si LIBOR (pentru dolari si franci elvetieni).
Cine influenteaza evolutia acestor indici? Ce ii determina sa creasca sau sa scada?
ROBOR se stabileste pe o piata – piata monetara interbancara, deci, pe baza cererii si ofertei. Altfel spus, este pretul pe care il platesc bancile pentru a se imprumuta intre ele. El nu este stabilit administrativ, nu este impus de nimeni ci este determinat atat de nivelul general de lichiditate din piata la un moment dat (banii disponibili), dar si de nevoile de lichiditate individuale ale participantilor (bancile si statul).
In functie de cum cresc aceste nevoi in raport cu oferta de lichiditate, creste si pretul lichiditatii, adica dobanda si, implicit, ROBOR.
In plus, economia de ansamblu si nivelul inflatiei actioneaza asupra ROBOR cu maturitati mai lungi (minim 3 luni). Daca inflatia este in crestere, dobanzile urmeaza aceasta tendinta. Odata cu cresterea anticipatiilor inflationiste din economie (toata lumea se asteapta in viitor ca preturile sa creasca) se consolideaza si un trend de crestere a dobanzilor. La toate acestea se mai adauga si factori externi care pot cauza cresterea dobanzilor.
Asadar, clientii bancilor sunt exclusiv “la mana” conditiilor de piata? Nu! Banca Nationala a Romaniei are la indemana cateva instrumente prin care poate controla, in anumita masura, evolutia dobanzilor. Dobanda de politica monetara este unul dintre ele. In momentul in care inflatia creste, BNR majoreaza dobanda pentru a tempera cresterea preturilor, ceea ce duce si la cresterea dobanzilor din piata. In contrapartida, in momentul in care bancile au probleme de lichiditate, si dobanzile, inclusiv indicii ROBOR cresc, BNR poate acorda bancilor lichiditate (imprumuturi pe termen de o saptamana la dobanda cheie), astfel incat sa impiedice dobanzile sa creasca cu mult peste acest nivel.
Indicele ROBOR a fost considerat, multa vreme, de romanii cu credite in lei doar o “ciudatenie” mentionata in contractul lor de credit. Desi a fost populariazat odata cu aparitia OUG 50/2010, care a obligat bancile sa calculeze dobanzile la imprumuturile in lei pe baza acestui indicator, in anii care au urmat indicele a cazut in uitare. Ne-am amintit de el prin toamna lui 2017 cand rata la banca a crescut brusc, chiar cu cateva sute de lei de la un trimestru la altul in cazul creditelor ipotecare.
Ce inseamna asta pentru creditul tau? In cazul in care dobanda prevazuta in contract este variabila (mentionata sub forma ROBOR + marja), rata ta lunara creste. Cand indicele scad, si rata la banca se diminueaza.
Cum se calculeaza acest indice?
Dar, de fapt, ce este ROBOR? Este indicele de referinta pentru imprumuturile in moneda nationala (prescurtarea de la Romanian Interbank Offer Rate) si se calculeaza ca medie a dobanzilor pentru creditele in lei acordate de banci intre ele pe piata interbancara. Sunt luate in calcul dobanzile practicate de 10 banci selectate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in functie de anumiti indicatori, iar indicele este publicat in fiecare zi.
Asadar, oricine este interesat, poate consulta valorile istorice ale ROBOR, astfel ca isi poate face o idee despre posibila evolutie viitoare a ratei lunare in perioada care urmeaza.
BNR publica, zilnic, nu mai putin de 8 astfel de indicatori, in functie de scadenta la care se imprumuta bancile. Avem, asadar, ROBOR O/N (overnight - la o zi), ROBOR T/N (la doua zile), ROBOR la o saptamana, si apoi ROBOR la 1, 3, 6, 9 si 12 luni.
La care trebuie sa ne uitam? Indicii cei mai utilizati de banci pentru stabilirea nivelului dobanzilor variabile sunt ROBOR 3M (la trei luni) si ROBOR 6M (la 6 luni).
Cum se actualizeaza dobanzile?
BNR publica zilnic acesti indici! Cum se reflecta ei in rata lunara? Cele mai multe banci au dobanzile variabile legate de ROBOR la 3 luni (atat pentru creditele de consum cat si pentru ipotecare standard si Prima casa) si actualizeaza dobanda trimestrial, luand in calcul valoarea indicelui din ultima zi a trimestrului care se incheie sau pe cea din prima zi a trimestrului urmator.
Spre exemplu, la finalul anului, banca recalculeaza dobanda valabila pentru primul trimestru al anului urmator. Pentru asta ia in calcul fie nivelul ROBOR la 3 luni din data de 31 decembrie (daca este in weekend, se in considerare ultima zi bancara a anului), fie din 1 ianuarie (sau prima zi bancara a anului urmator).
Dobanda fiind stabilita in contract dupa formula ROBOR la 3 luni + marja, banca va inlocui valoarea ROBOR la care a facut actualizarea precedenta (in urma cu trei luni) cu noua valoare si reiese dobanda valabila in urmatoarele trei luni si, implicit, noua rata lunara.
Astfel, daca ROBOR creste intre cele doua actualizari, rata va fi mai mare, iar daca scade, rata va fi mai mica.
Exemplu: In cazul unui credit ipotecar cu dobanda anuala stabilita dupa formula ROBOR 3M + 2% (marja fixa), daca la finalul trimestrului trei al anului indicele este la 3,2% pe an, dobanda pentru trimestrul patru va fi de 5,2% pe an (3,2% + 2%). Daca la finalul anului, ROBOR 3 M urca la 3,4% pe an, dobanda pentru primul trimestru din anul urmator va fi 5,4% pe an (3,4% +2%), iar rata la banca va creste. Daca indicele scade la 3% pe an, atunci dobanda in primele trei luni din anul urmator va fi de 5% (3% +2%), iar rata la banca va scadea.
Pentru cazurile in care banca actualizeaza dobanda o data la 6 luni, la actualizare se ia in calcul indicele ROBOR 6 M de la finalul semestrului/inceputul semestrului urmator (30 iunie/1 iulie) si cel de la finalul anului/inceputul anului urmator (31 decembrie/1 ianuarie).
ATENTIE! Sunt si banci care actualizeaza dobanda in functie de o medie a acestor indici. Astfel, in cazul actualizarii trimestriale, se face media indicilor din trimestrul care se incheie si se aplica pentru trimestrul urmator. La fel si in cazul actualizarilor semestriale. Indiferent insa care este mecanismul de actualizare al ROBOR practicat de fiecare banca, acesta este explicat clar in contractul de creditare.
Rata lunara poate fluctua doar in functie de ROBOR!
Este de retinut faptul ca rata lunara la banca la creditele in lei cu dobanda variabila nu poate varia decat in functie de acest indice. Banca nu are voie sa majoreze marja fixa pe perioada de derulare a creditului.
Aceste prevederi au fost stabilite in anul 2010 prin Ordonanta de Urgenta 50/2010. Potrivit aceteia, bancile sunt obligate sa exprime rata dobanzii variabile sub forma de indice + marja, iar marja ramane fixa pe toata perioada de derulare a creditului. Anterior, bancile actualizau dobanda dupa o formula proprie, greu, daca nu chiar imposibil, de inteles pentru clienti.
Totodata, Ordonanta lasa loc bancilor sa reduca marja, nu insa sa o si creasca (doar in conditii exceptionale). De asemenea, banca poate sa actualizeze dobanda la o valoare ROBOR mai redusa decat cea afisata de BNR, nu insa la o valoare mai mare.
“In acord cu politica comerciala a fiecarei institutii de credit, prin exceptie de la prevederile lit. b), valoarea marjei si valoarea indicilor de referinta pot fi reduse”, se arata in Ordonanta.
In plus, actul mai prevede ca “formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si in cel al reducerii acesteia”.
ROBOR este indicele de referinta doar pentru creditele in lei cu dobanda variabila. Pentru creditele in valuta sunt utilizati indicii EURIBOR (pentru euro) si LIBOR (pentru dolari si franci elvetieni).
Cine influenteaza evolutia acestor indici? Ce ii determina sa creasca sau sa scada?
ROBOR se stabileste pe o piata – piata monetara interbancara, deci, pe baza cererii si ofertei. Altfel spus, este pretul pe care il platesc bancile pentru a se imprumuta intre ele. El nu este stabilit administrativ, nu este impus de nimeni ci este determinat atat de nivelul general de lichiditate din piata la un moment dat (banii disponibili), dar si de nevoile de lichiditate individuale ale participantilor (bancile si statul).
In functie de cum cresc aceste nevoi in raport cu oferta de lichiditate, creste si pretul lichiditatii, adica dobanda si, implicit, ROBOR.
In plus, economia de ansamblu si nivelul inflatiei actioneaza asupra ROBOR cu maturitati mai lungi (minim 3 luni). Daca inflatia este in crestere, dobanzile urmeaza aceasta tendinta. Odata cu cresterea anticipatiilor inflationiste din economie (toata lumea se asteapta in viitor ca preturile sa creasca) se consolideaza si un trend de crestere a dobanzilor. La toate acestea se mai adauga si factori externi care pot cauza cresterea dobanzilor.
Asadar, clientii bancilor sunt exclusiv “la mana” conditiilor de piata? Nu! Banca Nationala a Romaniei are la indemana cateva instrumente prin care poate controla, in anumita masura, evolutia dobanzilor. Dobanda de politica monetara este unul dintre ele. In momentul in care inflatia creste, BNR majoreaza dobanda pentru a tempera cresterea preturilor, ceea ce duce si la cresterea dobanzilor din piata. In contrapartida, in momentul in care bancile au probleme de lichiditate, si dobanzile, inclusiv indicii ROBOR cresc, BNR poate acorda bancilor lichiditate (imprumuturi pe termen de o saptamana la dobanda cheie), astfel incat sa impiedice dobanzile sa creasca cu mult peste acest nivel.
