Parlamentul dezbate, in aceasta perioada, o serie de proiecte legislative care vizeaza clientii institutiilor financiare, persoane fizice. Ca urmare a acestor initiative, clientii ar putea beneficia de o serie de avantaje, cum ar fi plafonarea dobanzilor la credite si limitarea valorii creantei pe care cesionarul o poate recupera de la debitor.
In cazul plafonarii dobanzilor, initiativa vizeaza, in principal, limitarea costurilor platibile (DAE) conform contractului de catre consumator la de 2,5 ori dobanda legala (egala cu dobanda cheie a BNR, de 2,25% in prezent) pentru imprumuturile ipotecare. In prezent, aceasta limita ar fi de 5,63% pe an. Pentru creditele de consum, plafonul propus este fix, respectiv 18%.
Mai mult, limitele ar urma sa se aplice si contractelor in derulare. In aceste conditii, consumatorii care au contracte de credit in derulare ale caror rate de dobanda sunt peste plafoanele mentionate vor beneficia de o reducere a costurilor si implicit o crestere a resurselor disponibile pentru consum si economisire.
Care este motivatia limitarii dobanzilor?
Autorul initiativei, senatorul liberal Daniel Zamfir, considera ca romanii platesc dobanzi prea mari in comparatie cu statele din UE si ca bancile obtin astfel un profit nemeritat, iar ca in unele cazuri institutiile financiare nebancare practica "camataria" prin dobanzile exorbitante cerute de la debitori.
El a facut referire, in sustinerea initiativei, la faptul ca si alte state din UE utilizeaza plafoane de dobanda, sub diverse forme.
Proiectul a fost votat, in aceasta varianta, in Senat si se afla in debatere in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor.
Creanta, limitata la dublul sumei cu care a fost vanduta
O alta initiativa care, de asemenea, a trecut de Senat, este cea referitoare la cesiunea creantelor, si anume limitarea valorii pe care cesionarul unei creante o poate recupera de la consumator la maximum dublul sumei platite de acesta pentru a cumpara creanta de la cedent.
Modificarea legislatiei nu numai ca ar reduce datoriile celor care au fost cedati recuperatorilor de creante, dar ar da si dreptul rau-platnicilor sa rascumpere la de doua ori pretul de transfer creanta si sa se elibereze de datorii, inclusiv cu eliberarea de sarcini a bunurilor ipotecate/gajate.
Debitorii cu lichiditati vor beneficia, astfel, de o iertare de datorie, indiferent de situatia lor economica si sociala.
A treia initiativa prevede eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de leasing/de credit incheiate cu consumatorii, precum si pentru contractele de garantie aferente acestora si limitarea penalitatilor si a altor obligatii de plata in cazul rezilierii contractului de creditare/leasing. Autorul proiectului motiveaza ca astfel instantele vor verifica contractele privind existenta clauzelor abuzive inainte ca creditorii sa poata incepe executarea silita. Aceasta se afla inca in dezbatere in Senat.
Reprezentantii institutiilor financiare sustin, insa, ca fiecare dintre aceste initiative vor avea, in final, efecte adverse asupra consumatorilor de servicii financiare, avand in vedere faptul ca punerea lor in aplicare va determina bancile sa inaspreasca conditiile de creditare, chiar disparitia unor produse de creditaare, cu efecte in special asupra consumatorilor vulnerabili.
In cazul plafonarii dobanzilor, initiativa vizeaza, in principal, limitarea costurilor platibile (DAE) conform contractului de catre consumator la de 2,5 ori dobanda legala (egala cu dobanda cheie a BNR, de 2,25% in prezent) pentru imprumuturile ipotecare. In prezent, aceasta limita ar fi de 5,63% pe an. Pentru creditele de consum, plafonul propus este fix, respectiv 18%.
Mai mult, limitele ar urma sa se aplice si contractelor in derulare. In aceste conditii, consumatorii care au contracte de credit in derulare ale caror rate de dobanda sunt peste plafoanele mentionate vor beneficia de o reducere a costurilor si implicit o crestere a resurselor disponibile pentru consum si economisire.
Care este motivatia limitarii dobanzilor?
Autorul initiativei, senatorul liberal Daniel Zamfir, considera ca romanii platesc dobanzi prea mari in comparatie cu statele din UE si ca bancile obtin astfel un profit nemeritat, iar ca in unele cazuri institutiile financiare nebancare practica "camataria" prin dobanzile exorbitante cerute de la debitori.
El a facut referire, in sustinerea initiativei, la faptul ca si alte state din UE utilizeaza plafoane de dobanda, sub diverse forme.
Proiectul a fost votat, in aceasta varianta, in Senat si se afla in debatere in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor.
Creanta, limitata la dublul sumei cu care a fost vanduta
O alta initiativa care, de asemenea, a trecut de Senat, este cea referitoare la cesiunea creantelor, si anume limitarea valorii pe care cesionarul unei creante o poate recupera de la consumator la maximum dublul sumei platite de acesta pentru a cumpara creanta de la cedent.
Modificarea legislatiei nu numai ca ar reduce datoriile celor care au fost cedati recuperatorilor de creante, dar ar da si dreptul rau-platnicilor sa rascumpere la de doua ori pretul de transfer creanta si sa se elibereze de datorii, inclusiv cu eliberarea de sarcini a bunurilor ipotecate/gajate.
Debitorii cu lichiditati vor beneficia, astfel, de o iertare de datorie, indiferent de situatia lor economica si sociala.
A treia initiativa prevede eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de leasing/de credit incheiate cu consumatorii, precum si pentru contractele de garantie aferente acestora si limitarea penalitatilor si a altor obligatii de plata in cazul rezilierii contractului de creditare/leasing. Autorul proiectului motiveaza ca astfel instantele vor verifica contractele privind existenta clauzelor abuzive inainte ca creditorii sa poata incepe executarea silita. Aceasta se afla inca in dezbatere in Senat.
Reprezentantii institutiilor financiare sustin, insa, ca fiecare dintre aceste initiative vor avea, in final, efecte adverse asupra consumatorilor de servicii financiare, avand in vedere faptul ca punerea lor in aplicare va determina bancile sa inaspreasca conditiile de creditare, chiar disparitia unor produse de creditaare, cu efecte in special asupra consumatorilor vulnerabili.
