Banca Nationala a Romaniei pledeaza pentru un sistem de legiferare care sa mentina un echilibru intre drepturile si obligatiile partilor contractuale. In plus, reprezentantii institutiei sustin ca bancile trebuie sa isi intensifice eforturile in sensul educarii financiare a propriilor clienti, iar acestia din urma sa isi asume responsabilitatea in momentul in care contracteaza un credit.
Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, remarca faptul ca Romania se confrunta cu o efervescenta la nivel legislativ, care se poate constata si la nivelul Uniunii Europene, cu intentia declarata de a genera o informare mai adecvata si o protectie sporita consumatorului.
“Sunt promovate, intr-un ritm relativ alert, reglementari care isi propun cresterea gradului de protectie a consumatorului de servicii financiare. Obiectivul declarat al acestor initiative este eliminarea acelor practici nedorite ale unor actori ai pietei financiarecare vulnerabilizeaza clientela deservita”, a explicat Georgescu in cadrul unei conferinte de specialitate.
Oficialul BNR sustine, insa, ca accesul la astfel de servicii nu reprezinta si nu poate reprezenta un drept al consumatorului si, implicit, o obligatie pentru creditor, ci este un serviciu eminamente comercial, oferit pe baza cererii si ofertei, si pentru care este necesar acordul ambelor parti in vederea incheierii contractului, cu deplina cunoastere a riscurilor asumate.
Efectele unei legiferari dezechilibrate
Pe de alta parte, acesta precizeaza ca, desi nu se incadreaza pe linia de competente a Bancii Nationale a Romaniei, problematica protectiei consumatorului prezinta o importanta deosebita.
“Romania se situeaza, inca, in partea de jos a clasamentelor, atat la nivel european, cat si mondial, in ceea ce priveste educatia financiara, incluziunea si intermedierea financiara. Aceste elemente, coroborate cu gradul ridicat de indatorare, in special in cazul persoanelor cu venituri mici, si cu o incredere scazuta in sistemul fianciar - bancar conduc in unele cazuri catre o tendinta de reglementare dezechilibrata in sensul supra-protejarii consumatorilor”, a punctat prim-viceguvernatorul BNR.
El este de parere ca, desi o astfel de abordare poate da iluzia solutionarii problemelor, nu trebuie neglijate efectele secundare ale acesteia, atat cele imediate, cat si cele pe termen mediu si lung, respectiv: perturbarea mecanismelor de functionare a pietei creditului si prejudicierea intereselor creditorilor de buna credinta, ce pot conduce chiar la decizii de reamplasare a investitiilor, dar si la influentarea negativa a clientilor prin incetinirea inovatiei in domeniu, restrangerea ofertei de creditare sau stimularea unui comportament caracterizat printr-o responsabilitate scazuta din partea debitorului, cu cresterea gradului de nerambursare a creditelor.
Creditorul trebuie sa isi asume responsabilitatea fiecarui credit
“Trebuie sa ne asumam insa nivelul precar al educatiei financiare a clientelei de produse financiare, ce se traduce prin nevoia acuta de informare si educare a consumatorilor cu privire la implicatiile deciziilor adoptate in aceasta materie. (...) Nu trebuie insa neglijata sarcina deloc usoara ce revine fiecarei entitati ce presteaza activitati cu caracter financiare , si anume aceea de a identifica modalitati de implicare activa in imbunatatirea gradului de cunoastere si constientizare a populatiei cu privire la efectele pe care le pot avea deciziile luate in materie financiara. Dincolo de aspectele specifice vizate de legislatia protectiei consumatorului referitoare la necesitatea derularii, pe baze oneste, transparente si cu profesionalism, de catre creditori a relatiilor contractuale cu consumatorii, bancile trebuie sa isi intensifice eforturile in sensul educarii financiare a propriilor clienti”, a mai spus oficialul BNR.
Totodata, acesta sustine ca este necesara implicarea activa a asociatiilor profesionale ale industriei financiare atat in rezolvarea problemei educatiei financiare.
Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, remarca faptul ca Romania se confrunta cu o efervescenta la nivel legislativ, care se poate constata si la nivelul Uniunii Europene, cu intentia declarata de a genera o informare mai adecvata si o protectie sporita consumatorului.
“Sunt promovate, intr-un ritm relativ alert, reglementari care isi propun cresterea gradului de protectie a consumatorului de servicii financiare. Obiectivul declarat al acestor initiative este eliminarea acelor practici nedorite ale unor actori ai pietei financiarecare vulnerabilizeaza clientela deservita”, a explicat Georgescu in cadrul unei conferinte de specialitate.
Oficialul BNR sustine, insa, ca accesul la astfel de servicii nu reprezinta si nu poate reprezenta un drept al consumatorului si, implicit, o obligatie pentru creditor, ci este un serviciu eminamente comercial, oferit pe baza cererii si ofertei, si pentru care este necesar acordul ambelor parti in vederea incheierii contractului, cu deplina cunoastere a riscurilor asumate.
Efectele unei legiferari dezechilibrate
Pe de alta parte, acesta precizeaza ca, desi nu se incadreaza pe linia de competente a Bancii Nationale a Romaniei, problematica protectiei consumatorului prezinta o importanta deosebita.
“Romania se situeaza, inca, in partea de jos a clasamentelor, atat la nivel european, cat si mondial, in ceea ce priveste educatia financiara, incluziunea si intermedierea financiara. Aceste elemente, coroborate cu gradul ridicat de indatorare, in special in cazul persoanelor cu venituri mici, si cu o incredere scazuta in sistemul fianciar - bancar conduc in unele cazuri catre o tendinta de reglementare dezechilibrata in sensul supra-protejarii consumatorilor”, a punctat prim-viceguvernatorul BNR.
El este de parere ca, desi o astfel de abordare poate da iluzia solutionarii problemelor, nu trebuie neglijate efectele secundare ale acesteia, atat cele imediate, cat si cele pe termen mediu si lung, respectiv: perturbarea mecanismelor de functionare a pietei creditului si prejudicierea intereselor creditorilor de buna credinta, ce pot conduce chiar la decizii de reamplasare a investitiilor, dar si la influentarea negativa a clientilor prin incetinirea inovatiei in domeniu, restrangerea ofertei de creditare sau stimularea unui comportament caracterizat printr-o responsabilitate scazuta din partea debitorului, cu cresterea gradului de nerambursare a creditelor.
Creditorul trebuie sa isi asume responsabilitatea fiecarui credit
“Trebuie sa ne asumam insa nivelul precar al educatiei financiare a clientelei de produse financiare, ce se traduce prin nevoia acuta de informare si educare a consumatorilor cu privire la implicatiile deciziilor adoptate in aceasta materie. (...) Nu trebuie insa neglijata sarcina deloc usoara ce revine fiecarei entitati ce presteaza activitati cu caracter financiare , si anume aceea de a identifica modalitati de implicare activa in imbunatatirea gradului de cunoastere si constientizare a populatiei cu privire la efectele pe care le pot avea deciziile luate in materie financiara. Dincolo de aspectele specifice vizate de legislatia protectiei consumatorului referitoare la necesitatea derularii, pe baze oneste, transparente si cu profesionalism, de catre creditori a relatiilor contractuale cu consumatorii, bancile trebuie sa isi intensifice eforturile in sensul educarii financiare a propriilor clienti”, a mai spus oficialul BNR.
Totodata, acesta sustine ca este necesara implicarea activa a asociatiilor profesionale ale industriei financiare atat in rezolvarea problemei educatiei financiare.
“Pana vom ajunge, insa, la momentul la care vom vedea in mod real si efectiv roadele acestor demersuri, ar putea fi necesar, ca lipsa de educatie financiara a clientilor proprii sa fie suplinita de actiuni ale creditorilor. Acestia trebuie sa isi asume responsabilitatea fiecarui credit acordat in ceea ce priveste evaluarea riscului din ambele perspective - a creditorului si a debitorului - cel putin pana la momentul la care clientii vor atinge un nivel suficient de informare pentru a fi in masura sa participe in mod activ la propria protectie si sa-si minimizeze riscul de supraindatorare”, a adaugat Florin Georgescu.
