Unul din trei europeni declara ca ar vrea o viata fara cash insa, cu toate acestea, aproape 90% apeleaza tot la bancnote pentru platile cotidiene de mica valoare. In Romania, procentul care si-ar dori o viata fara numerar este mai mare, de 38%.
Potrivit unui sondaj recent, unul din cinci europeni (21%) arareori poarta la el bancnote sau monede, in timp ce o treime (34%) ar alege sa renunte cu totul la cash daca ar avea aceasta optiune.
In tarile mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Olanda, exista unele dintre cele mai sofisticate infrastructuri de plata digitala din lume. Cu toate acestea, tarile respective nu au inregistrat cele mai mari procente dintre tarile chestionate, acestea situandu-se numai la 21%, respectiv 23%, reiese din sondajul ING International Survey – O societate fara cash.
Pe de alta parte, in tarile emergente precum Turcia, Polonia si Romania, unde tehnologia digitala de plati nu este atat de avansata, apetitul pentru o viata fara cash este considerabil mai mare (42%, 40%, respectiv 38%). Acest lucru poate sugera ca dezvoltarea tehnologica, dar si confortul pot fi factori importanti in preferintele consumatorilor.
Tendinta de a folosi numerar scade de la an la an
La nivel european, studiul arata o scadere constanta in obiceiul de a utiliza bani lichizi, cu peste jumatate dintre respondenti (54%) folosind mai putin cash in ultimele 12 luni si 78% dintre acestia previzionand o scadere si mai mare in urmatorul an.
Acum cateva decenii, aproape toate cheltuielile se faceau folosind bani lichizi. Astazi, noile metode de plata, precum cardurile contactless sau portofelele digitale, au determinat 50% dintre europeni sa raspunda ca s-ar simti relaxati fara bani lichizi cel putin o saptamana si 29% sunt de parere ca pot rezista pe un termen nedefinit.
Totodata, alternativele la plata cash au determinat 68% dintre respondenti sa aleaga sa cumpere de la magazine care accepta doar plati fara cash, in detrimentul celorlalte, daca li se ofera aceasta optiune. In realitate, insa, chiar si in tari cu o tehnologie avansata de plati, majoritatea europenilor (88%) aleg tot bancnotele pentru plati cotidiene mici, cu o valoare pana la echivalentul a 10 euro, cum ar fi o cafea, o gustare sau cheltuieli de transport.
Totusi, europenii au bani in portofel
Mai bine de o jumatate dintre respondenti (57%) au in portofel echivalentul a 40 de euro si 82% au folosit bancnote in ultimele trei zile.
In acelasi timp, 55% dintre europeni cred ca nivelul de securitate atunci cand fac plati digitale este „ridicat” sau „foarte ridicat”. Numai 11% considera ca este „scazut” sau „foarte scazut”.
„Pentru multi, cashul nu mai este prima optiune. Zilele in care mergeam la ATM pentru a avea suficienti bani in weekend au trecut demult. Numarul platilor cu cardul sau chiar cu telefonul mobil cresc, fiind percepute ca alternative mai sigure. Cu toate acestea, sunt mici sansele ca banii fizici sa dispara prea curand. Patru din cinci persoane declara ca au folosit cash in ultimele trei zile. Oamenii inca prefera sa simta si sa vada banii in mana”, a declarat Ian Bright, economist ING.
În cadrul studiului, care a fost realizat in perioada 7-27 februarie 2017, au fost chestionate aproape 15.000 de persoane din 15 tari.
Potrivit unui sondaj recent, unul din cinci europeni (21%) arareori poarta la el bancnote sau monede, in timp ce o treime (34%) ar alege sa renunte cu totul la cash daca ar avea aceasta optiune.
In tarile mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Olanda, exista unele dintre cele mai sofisticate infrastructuri de plata digitala din lume. Cu toate acestea, tarile respective nu au inregistrat cele mai mari procente dintre tarile chestionate, acestea situandu-se numai la 21%, respectiv 23%, reiese din sondajul ING International Survey – O societate fara cash.
Pe de alta parte, in tarile emergente precum Turcia, Polonia si Romania, unde tehnologia digitala de plati nu este atat de avansata, apetitul pentru o viata fara cash este considerabil mai mare (42%, 40%, respectiv 38%). Acest lucru poate sugera ca dezvoltarea tehnologica, dar si confortul pot fi factori importanti in preferintele consumatorilor.
Tendinta de a folosi numerar scade de la an la an
La nivel european, studiul arata o scadere constanta in obiceiul de a utiliza bani lichizi, cu peste jumatate dintre respondenti (54%) folosind mai putin cash in ultimele 12 luni si 78% dintre acestia previzionand o scadere si mai mare in urmatorul an.
Acum cateva decenii, aproape toate cheltuielile se faceau folosind bani lichizi. Astazi, noile metode de plata, precum cardurile contactless sau portofelele digitale, au determinat 50% dintre europeni sa raspunda ca s-ar simti relaxati fara bani lichizi cel putin o saptamana si 29% sunt de parere ca pot rezista pe un termen nedefinit.
Totodata, alternativele la plata cash au determinat 68% dintre respondenti sa aleaga sa cumpere de la magazine care accepta doar plati fara cash, in detrimentul celorlalte, daca li se ofera aceasta optiune. In realitate, insa, chiar si in tari cu o tehnologie avansata de plati, majoritatea europenilor (88%) aleg tot bancnotele pentru plati cotidiene mici, cu o valoare pana la echivalentul a 10 euro, cum ar fi o cafea, o gustare sau cheltuieli de transport.
Totusi, europenii au bani in portofel
Mai bine de o jumatate dintre respondenti (57%) au in portofel echivalentul a 40 de euro si 82% au folosit bancnote in ultimele trei zile.
In acelasi timp, 55% dintre europeni cred ca nivelul de securitate atunci cand fac plati digitale este „ridicat” sau „foarte ridicat”. Numai 11% considera ca este „scazut” sau „foarte scazut”.
„Pentru multi, cashul nu mai este prima optiune. Zilele in care mergeam la ATM pentru a avea suficienti bani in weekend au trecut demult. Numarul platilor cu cardul sau chiar cu telefonul mobil cresc, fiind percepute ca alternative mai sigure. Cu toate acestea, sunt mici sansele ca banii fizici sa dispara prea curand. Patru din cinci persoane declara ca au folosit cash in ultimele trei zile. Oamenii inca prefera sa simta si sa vada banii in mana”, a declarat Ian Bright, economist ING.
În cadrul studiului, care a fost realizat in perioada 7-27 februarie 2017, au fost chestionate aproape 15.000 de persoane din 15 tari.
