Comisia Europeana analizeaza posibilitatea restrictionarii platilor in numerar sau chiar interzicerea acestora in Uniunea Europeana. Institutia a publicat un studiu care contine atat avantajele cat si dezavantajele unei astfel de decizii, insa sustine ca scopul final, respectiv combaterea finantarii terorismului, scuza mijloacele utilizate.
Totodata, se intentioneaza si restrictionarea tranzactiilor care asigura anonimatul celor care participa la ele, cum ar fi cele in moneda virtuala Bitcoin. Institutia sustine ca, in acest caz, are in vedere incurajarea dezvoltarii unor tehnologii similare, care insa sa nu mai ascunda identitatile participantilor la tranzactii.
Pe de alta parte, CE recunoaste ca restrictionarea utilizarii cash-ului ar putea fi asimilata cu incalcarea dreptului fundamental al cetatenilor la intimitate si la viata privata.
Planul presupune costuri suplimentare pentru cetateni
La capitolul dezavantaje, Comisia mai noteaza si faptul ca, in cazul restrictionarii platilor cash, cetatenii UE ar putea fi obligati sa recurga la variante mai costisitoare de gestionare a banilor, avand in vedere ca nu au totdeauna acces la alternative la fel de ieftine si de simple precum numerarul.
Documentul reaminteste ca numerarul este cea mai accesibila modalitate de plata, fiind inca utilizat pe scara larga si privit de o buna parte a populatiei ca reprezentand o chestiune de libertate individuala.
Totusi, executivul european remarca faptul ca masurile similare adoptate, punctual, de anumite state europene nu au fost contestate cu succes. Acestea nu sunt, insa, omogene, si lasa infractorilor posibilitatea sa profite de nivelul mai redus al restrictiilor din unele jurisdictii, comparativ cu altele.
Cum ar putea arata legislatia in domeniu?
Studiul ar urma sa stea la baza unei reglementari, programata pentru anul viitor, care sa sustina combaterea finantarii terorismului si a spalarii de bani rezultati din activitati infractionale.
O varianta de lucru pentru viitoarea legislatie in domeniu este instituirea unei obligatii unitare europene de declarare a tranzactiilor in cash unei autoritati competente. Aceasta, insa, ar impune o povara administrativa si birocratica insemnata atat asupra cetatenilor si companiilor, cat si asupra institutiilor care ar trebui sa monitorizeze, proceseze si investigheze declaratiile, se mai arata in raportul CE.
In cazul in care se opteaza pentru restrictionare, nu eliminare totala, se analizeaza care ar fi pragul de la care s-ar institui restrictia, daca acesta ar urma sa fie unic la nivelul UE sau ar trebui sa tina cont de puterea de cumparare medie, de accesul la sisteme alternative de plati si de practicile curente de tranzactionare din fiecare stat membru.
Romania a luat, deja, de ceva vreme decizia de a limita platile in numerar, scopul fiind, insa, diferit de cel urmarit in UE, respectiv combaterea evaziunii fiscale.
Astfel, in tara noastra, operatiunile in numerar intre firme si persoane fizice sunt plafonate la 10.000 lei. In acelasi timp, platile si incasarile in numerar intre persoane juridice sunt limitate la un plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoana.
Primele reactii la planul CE
Reactiile la acest plan nu au intarziat sa apara. Un economist finlandez este de parere ca restrictionarea platilor in cash ar limita puterea de decizie a deponentilor cu privire la propriile economii si ar da bancilor centrale dreptul sa impuna inclusiv dobanzi negative la depozite.
Mai mult, economistul citat sustine ca economisirile ar putea fi confiscate pentru salvarea bancilor sau a economiei, in eventualitatea unei crize.
Totodata, se intentioneaza si restrictionarea tranzactiilor care asigura anonimatul celor care participa la ele, cum ar fi cele in moneda virtuala Bitcoin. Institutia sustine ca, in acest caz, are in vedere incurajarea dezvoltarii unor tehnologii similare, care insa sa nu mai ascunda identitatile participantilor la tranzactii.
Pe de alta parte, CE recunoaste ca restrictionarea utilizarii cash-ului ar putea fi asimilata cu incalcarea dreptului fundamental al cetatenilor la intimitate si la viata privata.
Planul presupune costuri suplimentare pentru cetateni
La capitolul dezavantaje, Comisia mai noteaza si faptul ca, in cazul restrictionarii platilor cash, cetatenii UE ar putea fi obligati sa recurga la variante mai costisitoare de gestionare a banilor, avand in vedere ca nu au totdeauna acces la alternative la fel de ieftine si de simple precum numerarul.
Documentul reaminteste ca numerarul este cea mai accesibila modalitate de plata, fiind inca utilizat pe scara larga si privit de o buna parte a populatiei ca reprezentand o chestiune de libertate individuala.
Totusi, executivul european remarca faptul ca masurile similare adoptate, punctual, de anumite state europene nu au fost contestate cu succes. Acestea nu sunt, insa, omogene, si lasa infractorilor posibilitatea sa profite de nivelul mai redus al restrictiilor din unele jurisdictii, comparativ cu altele.
Cum ar putea arata legislatia in domeniu?
Studiul ar urma sa stea la baza unei reglementari, programata pentru anul viitor, care sa sustina combaterea finantarii terorismului si a spalarii de bani rezultati din activitati infractionale.
O varianta de lucru pentru viitoarea legislatie in domeniu este instituirea unei obligatii unitare europene de declarare a tranzactiilor in cash unei autoritati competente. Aceasta, insa, ar impune o povara administrativa si birocratica insemnata atat asupra cetatenilor si companiilor, cat si asupra institutiilor care ar trebui sa monitorizeze, proceseze si investigheze declaratiile, se mai arata in raportul CE.
In cazul in care se opteaza pentru restrictionare, nu eliminare totala, se analizeaza care ar fi pragul de la care s-ar institui restrictia, daca acesta ar urma sa fie unic la nivelul UE sau ar trebui sa tina cont de puterea de cumparare medie, de accesul la sisteme alternative de plati si de practicile curente de tranzactionare din fiecare stat membru.
Romania a luat, deja, de ceva vreme decizia de a limita platile in numerar, scopul fiind, insa, diferit de cel urmarit in UE, respectiv combaterea evaziunii fiscale.
Astfel, in tara noastra, operatiunile in numerar intre firme si persoane fizice sunt plafonate la 10.000 lei. In acelasi timp, platile si incasarile in numerar intre persoane juridice sunt limitate la un plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoana.
Primele reactii la planul CE
Reactiile la acest plan nu au intarziat sa apara. Un economist finlandez este de parere ca restrictionarea platilor in cash ar limita puterea de decizie a deponentilor cu privire la propriile economii si ar da bancilor centrale dreptul sa impuna inclusiv dobanzi negative la depozite.
Mai mult, economistul citat sustine ca economisirile ar putea fi confiscate pentru salvarea bancilor sau a economiei, in eventualitatea unei crize.
