Conducerea executiva a Bancii Nationale a Romaniei a prezentat membrilor comisiilor parlamentare de Buget-Finante situatia creditelor in franci elvetieni, pericolul pe care il reprezinta pentru sistemul bancar dar si potentiale solutii pentru clientii afectati de aprecierea francului din ultima perioada.
Din prezentare a reiesit ca volumul creditelor nu prezinta risc sistemic, dar ar putea afecta solvabilitatea celor trei banci care detin, impreuna, peste 70% din imprumuturile in moneda elvetiana, iar la capitolul solutii au fost mentionate conversia la cursul pietei cu discount, ”electorata” cu modificarile deja anuntate si legea insolventei persoanelor fizice.
Totusi, exista un risc pentru cele trei banci care detin, impreuna, peste 70% din debitorii in franci, si care ”nu sunt banci mici”, avand in vedere ca detin impreuna 14% din activele sistemului bancar.
BNR vrea conversie, dar nu la curs istoric
"Nu numai ca nu ne opunem conversiei, suntem pentru ea, multe credite au fost convertite, dar conversia solicitata, la cursul istoric, are costuri prea ridicate pe care bancile nu pot sa le suporte. (...) O banca a trimis in ultimele doua saptamani la toti debitorii in franci elvetieni solicitarea sa se prezinte pentru solutii legate de situatia lor. S-au prezentat 13% pana in prezent. 21% din cei 13% au spus ca nu discuta nimic altceva decat conversia la cursul istoric, 15% au negociat, au gasit solutii si au semnat documentele, iar restul sunt in curs de negociere", a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
In acelasi timp, seful bancii centrale a declarat si in fata parlamentarilor ca o eventuala conversie a creditelor din franci elvetieni in lei la cursul istoric ar genera bancilor pierderi de 5,7 miliarde de lei (0,8% din PIB), iar conversia tuturor creditelor în valuta (franci plus euro) la cursul din momentul acordarii creditului, 9,8 miliarde de lei (1,4% din PIB).
Mugur Isarescu a avertizat ca, in cazul conversiei creditelor la cursul istoric, patru banci din sistem ar inregistra un nivel de solvabilitate sub pragul minim reglementat si ar avea nevoie de infuzii semnificative de capital, caz in care banca ar putea da statul in judecata pentru recuperarea banilor.
BNR sustine alocarea de bani publici pentru ajutorarea debitorilor vulnerabili
Oficialul bancii centrale a explicat ca in Romania, in prezent, exista conditii pentru a gasi solutii de piata pentru cei cu credite in franci, avand in vedere ca inflatia a scazut, iar dobanzile la lei sunt competitive. "Pledam pentru solutii de piata, nu administrative", a spus guvernatorul BNR.
Cu toate acestea, el a amintit, ca solutie viabila, si Ordonanta 46/2014 privind rescadentarea creditelor, cu modificarile anuntate de Ministerul Finantelor, cu conditia ca sprijinul statului sa coste putin, eventual recuperabil, sa fie acordat tintit grupurilor vulnerabile de cetateni si pentru toate tipurile de credite, pentru ca masura sa nu fie discriminatorie.
Guvernatorul BNR accepta faptul ca in randul debitorilor in franci exista grupuri sociale vulnerabile, insa cazurile acestea trebuie tratate individual, pe baza de negociere, intre client si banca.
In plus, oficialul BNR sustine ca este de acord cu o lege a insolventei persoanelor fizice, cu conditia sa fie functionala, sa nu induca ideea ca persoana care nu plateste nu are niciun cost si sa nu fie discriminatorie.
”Nu credem ca ar fi utila o interventie legislativa, cu exceptia legii insolventei, care ar da nu numai pentru debitorii in franci elvetieni, ci pentru toti debitorii, capacitatea mai mare sa negocieze cu bancile pentru ca ar avea o frana de protectie. Altminteri nu vedem legea ca o solutie miraculoasa, pentru ca intrarea sub imperiul legii insolventei persoanelor fizice este extrem de dureros. Dar existenta ei este un lucru pozitiv si suntem pentru acest lucru", a explicat Isarescu.
Din prezentare a reiesit ca volumul creditelor nu prezinta risc sistemic, dar ar putea afecta solvabilitatea celor trei banci care detin, impreuna, peste 70% din imprumuturile in moneda elvetiana, iar la capitolul solutii au fost mentionate conversia la cursul pietei cu discount, ”electorata” cu modificarile deja anuntate si legea insolventei persoanelor fizice.
Totusi, exista un risc pentru cele trei banci care detin, impreuna, peste 70% din debitorii in franci, si care ”nu sunt banci mici”, avand in vedere ca detin impreuna 14% din activele sistemului bancar.
BNR vrea conversie, dar nu la curs istoric
"Nu numai ca nu ne opunem conversiei, suntem pentru ea, multe credite au fost convertite, dar conversia solicitata, la cursul istoric, are costuri prea ridicate pe care bancile nu pot sa le suporte. (...) O banca a trimis in ultimele doua saptamani la toti debitorii in franci elvetieni solicitarea sa se prezinte pentru solutii legate de situatia lor. S-au prezentat 13% pana in prezent. 21% din cei 13% au spus ca nu discuta nimic altceva decat conversia la cursul istoric, 15% au negociat, au gasit solutii si au semnat documentele, iar restul sunt in curs de negociere", a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
In acelasi timp, seful bancii centrale a declarat si in fata parlamentarilor ca o eventuala conversie a creditelor din franci elvetieni in lei la cursul istoric ar genera bancilor pierderi de 5,7 miliarde de lei (0,8% din PIB), iar conversia tuturor creditelor în valuta (franci plus euro) la cursul din momentul acordarii creditului, 9,8 miliarde de lei (1,4% din PIB).
Mugur Isarescu a avertizat ca, in cazul conversiei creditelor la cursul istoric, patru banci din sistem ar inregistra un nivel de solvabilitate sub pragul minim reglementat si ar avea nevoie de infuzii semnificative de capital, caz in care banca ar putea da statul in judecata pentru recuperarea banilor.
BNR sustine alocarea de bani publici pentru ajutorarea debitorilor vulnerabili
Oficialul bancii centrale a explicat ca in Romania, in prezent, exista conditii pentru a gasi solutii de piata pentru cei cu credite in franci, avand in vedere ca inflatia a scazut, iar dobanzile la lei sunt competitive. "Pledam pentru solutii de piata, nu administrative", a spus guvernatorul BNR.
Cu toate acestea, el a amintit, ca solutie viabila, si Ordonanta 46/2014 privind rescadentarea creditelor, cu modificarile anuntate de Ministerul Finantelor, cu conditia ca sprijinul statului sa coste putin, eventual recuperabil, sa fie acordat tintit grupurilor vulnerabile de cetateni si pentru toate tipurile de credite, pentru ca masura sa nu fie discriminatorie.
Guvernatorul BNR accepta faptul ca in randul debitorilor in franci exista grupuri sociale vulnerabile, insa cazurile acestea trebuie tratate individual, pe baza de negociere, intre client si banca.
In plus, oficialul BNR sustine ca este de acord cu o lege a insolventei persoanelor fizice, cu conditia sa fie functionala, sa nu induca ideea ca persoana care nu plateste nu are niciun cost si sa nu fie discriminatorie.
”Nu credem ca ar fi utila o interventie legislativa, cu exceptia legii insolventei, care ar da nu numai pentru debitorii in franci elvetieni, ci pentru toti debitorii, capacitatea mai mare sa negocieze cu bancile pentru ca ar avea o frana de protectie. Altminteri nu vedem legea ca o solutie miraculoasa, pentru ca intrarea sub imperiul legii insolventei persoanelor fizice este extrem de dureros. Dar existenta ei este un lucru pozitiv si suntem pentru acest lucru", a explicat Isarescu.
