Garantiile pe care fondurile de pensii private trebuie sa le asigure creste riscul ca participantii sa obtina in final o pensie mica. Banii ajung sa fie investiti nu in functie de interesele consumatorilor, ci dupa interesele administratorului, arata un studiu al Bancii Mondiale.
In Romania, ca intr-o serie de alte tari din Europa Centrala si de Est, fondurile de pensii private ofera asa-numita garantie a randamentului minim. Conform legii, administratorul are obligatia sa investeasca banii, astfel incat sa genereze un randament cel putin egal cu minimul legal.
Daca timp de 2 ani, randamentul fondului este mai mic decat randamentul minim, atunci fondul se desfiinteaza, iar participantii vor fi mutati la un alt fond existent pe piata.
Aceasta garantie a fost conceputa pentru a oferi un plus de siguranta consumatorilor. Indiferent de fondul ales, ai garantia ca banii tai nu vor fi blocati intr-un fond ineficient.
Banca Mondiala: Banii nu sunt investiti cu scopul de a genera venituri mari la pensie
Un studiu publicat de economisti ai Bancii Mondiale (Riscul pensiilor si supravegherea bazata de riscuri in fondurile de pensii cu contributii definite) arata insa ca aceasta garantie nu este in avantajul consumatorilor.
Acest lucru deriva din modul in care se determina randamentul minim. Conform normelor ASF, randamentul minim se calculeaza in Romania, pe baza performantelor inregistrate de toate fondurile de pensii active.
Prin urmare, randamentul minim se modifica in timp. Daca fondurile performeaza bine, randamentul minim creste. Iar daca piata merge prost si randamentul minim devine mai mic.
Aceste cerinte forteaza administratorii sa aloce banii in portofolii, care nu sunt optime. In loc sa caute sa investeasca banii astfel incat la momentul pensionarii, consumatorul sa acumuleze cat mai multi bani, administratorii isi concentreaza atentia pe performantele pe termen scurt.
In plus, randamentul minim duce la aparitia unui efect de turma, in sensul ca toate fondurile ajung sa aloce banii in mod similar, respectiv in portofolii ineficiente pe termen lung.
“Nu este iesit din comun sa gasesti salariati la nivelul administratorilor ale caror atributii sa fie estimarea, ghicirea sau spionarea portofoliilor competitorilor”, se mentioneaza in studiul Bancii Mondiale.
Efectul vizibil al acestor decizii se reflecta in structura portofoliilor, care este foarte asemanatoare intre fonduri. Asa cum Conso.ro a semnalat anterior, pana si detinerile de actiuni sunt similare la fondurile din Romania.
Competitia pe termen scurt este excerbata de aceste garantii, motiv pentru care administratorii prefera instrumente sigure (titluri de stat, obligatiuni, depozite bancare). Valoarea acestora nu inregistreaza modificari semnificative in timp, astfel ca fondul nu risca sa scada brusc sub randamentul minim.
Garantia contributiilor duce la portofolii conservatoare
O alta garantie impusa in Romania este cea a contributiilor platite. Legea prevede ca un participant nu poate primi in momentul pensionarii o suma mai mica decat valoarea contributiilor platite (mai putin comisioanele retinute de administrator).
In cazul in care suma acumulata la fond scade sub nivelul contributiilor, administratorul trebuie sa compenseze pierderea din propriul capital. Conform legii, ei trebuie sa constituie provizioane tehnice, pentru a acoperi eventualele pierderi.
In aceste conditii, deciziile investitionale vor cauta sa limiteze activarea garantiei si pierderile pe care le-ar putea suferi administratorii, arata studiul Bancii Mondiale.
Astfel, obiectivul initial al fondului – acela de a investi banii in functie de interesele consumatorilor – nu mai este cel prioritar. Dimpotriva, politica investitionala este orientata spre investitii sigure, care limiteaza pierderile administratorilor.
Fondurile de pensii din Romania aloca peste 80% din active in investitii care genereaza venituri din dobanzi. Aceasta strategie este prezentata publicului larg ca una prudenta, care pune pe primul plan siguranta investirii banilor.
Autorii studiului realizat de Banca Mondiala prezinta insa lucrurile dintr-o alta perspectiva. Fondurile de pensii cu portofolii conservatoare risca sa genereze pensii mici in viitor. Administatorii aloca banii in portofolii ineficiente care nu vor putea asigura beneficii adecvate la momentul pensionarii.
In Romania, ca intr-o serie de alte tari din Europa Centrala si de Est, fondurile de pensii private ofera asa-numita garantie a randamentului minim. Conform legii, administratorul are obligatia sa investeasca banii, astfel incat sa genereze un randament cel putin egal cu minimul legal.
Daca timp de 2 ani, randamentul fondului este mai mic decat randamentul minim, atunci fondul se desfiinteaza, iar participantii vor fi mutati la un alt fond existent pe piata.
Aceasta garantie a fost conceputa pentru a oferi un plus de siguranta consumatorilor. Indiferent de fondul ales, ai garantia ca banii tai nu vor fi blocati intr-un fond ineficient.
Banca Mondiala: Banii nu sunt investiti cu scopul de a genera venituri mari la pensie
Un studiu publicat de economisti ai Bancii Mondiale (Riscul pensiilor si supravegherea bazata de riscuri in fondurile de pensii cu contributii definite) arata insa ca aceasta garantie nu este in avantajul consumatorilor.
Acest lucru deriva din modul in care se determina randamentul minim. Conform normelor ASF, randamentul minim se calculeaza in Romania, pe baza performantelor inregistrate de toate fondurile de pensii active.
Prin urmare, randamentul minim se modifica in timp. Daca fondurile performeaza bine, randamentul minim creste. Iar daca piata merge prost si randamentul minim devine mai mic.
Aceste cerinte forteaza administratorii sa aloce banii in portofolii, care nu sunt optime. In loc sa caute sa investeasca banii astfel incat la momentul pensionarii, consumatorul sa acumuleze cat mai multi bani, administratorii isi concentreaza atentia pe performantele pe termen scurt.
In plus, randamentul minim duce la aparitia unui efect de turma, in sensul ca toate fondurile ajung sa aloce banii in mod similar, respectiv in portofolii ineficiente pe termen lung.
“Nu este iesit din comun sa gasesti salariati la nivelul administratorilor ale caror atributii sa fie estimarea, ghicirea sau spionarea portofoliilor competitorilor”, se mentioneaza in studiul Bancii Mondiale.
Efectul vizibil al acestor decizii se reflecta in structura portofoliilor, care este foarte asemanatoare intre fonduri. Asa cum Conso.ro a semnalat anterior, pana si detinerile de actiuni sunt similare la fondurile din Romania.
Competitia pe termen scurt este excerbata de aceste garantii, motiv pentru care administratorii prefera instrumente sigure (titluri de stat, obligatiuni, depozite bancare). Valoarea acestora nu inregistreaza modificari semnificative in timp, astfel ca fondul nu risca sa scada brusc sub randamentul minim.
Garantia contributiilor duce la portofolii conservatoare
O alta garantie impusa in Romania este cea a contributiilor platite. Legea prevede ca un participant nu poate primi in momentul pensionarii o suma mai mica decat valoarea contributiilor platite (mai putin comisioanele retinute de administrator).
In cazul in care suma acumulata la fond scade sub nivelul contributiilor, administratorul trebuie sa compenseze pierderea din propriul capital. Conform legii, ei trebuie sa constituie provizioane tehnice, pentru a acoperi eventualele pierderi.
In aceste conditii, deciziile investitionale vor cauta sa limiteze activarea garantiei si pierderile pe care le-ar putea suferi administratorii, arata studiul Bancii Mondiale.
Astfel, obiectivul initial al fondului – acela de a investi banii in functie de interesele consumatorilor – nu mai este cel prioritar. Dimpotriva, politica investitionala este orientata spre investitii sigure, care limiteaza pierderile administratorilor.
Fondurile de pensii din Romania aloca peste 80% din active in investitii care genereaza venituri din dobanzi. Aceasta strategie este prezentata publicului larg ca una prudenta, care pune pe primul plan siguranta investirii banilor.
Autorii studiului realizat de Banca Mondiala prezinta insa lucrurile dintr-o alta perspectiva. Fondurile de pensii cu portofolii conservatoare risca sa genereze pensii mici in viitor. Administatorii aloca banii in portofolii ineficiente care nu vor putea asigura beneficii adecvate la momentul pensionarii.
