Deponentii si platitorii de taxe ar trebui sa fie ultima varianta la care sa se apeleze pentru salvarea bancilor, este opinia unui comitet al Parlamentului European. Europarlamentarii au votat pentru a interzice a utilizarea depozitelor sub 100.000 euro in situatii de criza.
Setul de reguli a fost propus de Comsia Europeana si priveste salvarea bancilor cu probleme. Acesta a ajuns in Comitetul de Afaceri Economice si Monetare al Parlamentului European unde a primit o serie de ajustari importante.
Astfel, deponentii ar trebui sa beneficieze de mai multa siguranta iar depozitele aflate sub pragul de garantare nu trebuie sa fie afectate in cazul in care banca are probleme.
Regulile vin dupa ce in aprilie sistemul bancar din Cipru s-a ajuns in mijlocul atentiei publice, prin propunerea de taxare a deponentilor pentru salvarea celor mai mari 2 banci ale tarii.
Mai multa protectie pentru deponenti
Conform proiectului de reglementare, o banca cu probleme trebuie sa recurga in primul rand la propriile active pentru a isi rezolva situatia de crisa. Cazul recent din Cipru a demonstrat in mod clar necesitatea pentru proceduri care sa ofere garantia ca intai actionari, apoi detinatori de titluri si abia in ultimul rand deponentii au de suferit.
Pozitia Parlamentului sustine propunerea Comisiei privind ordinea creditorilor care sunt afectati dar insereaza si clauze care stipuleaza ca depozitele mai mici de 100.000 euro nu vor putea fi utilizate deloc, iar cele peste 100.000 euro nu pot fi atinse decat in ultima instanta.
Textul adoptat de Parlament elimina posibilitatea sugerata de Comisia de a utiliza fonduri ale schemelor de garantare a depozitelor pentru a sustine masurile de redresare a bancilor.
Schema ar urma sa intre in vigoare pana in ianuarie 2016 cel tarziu, termenul propus fiind cu 2 ani mai mic decat cel inaintat de Comisia Europeana.
Fondurile publice nu vor mai fi utilizate decat exceptional
Regulile ofera detalii asupra situatiilor in care banii publici pot fi utilizati la sustinerea unei banci.
Fondurile de stat ar trebui sa fie o soluitie de ultima instanta, adoptata doar dupa ce tot capitalul institutiei de credit a fost folosit, iar interventia publica este necesara fie pentru a preveni “efecte adverse semnificative asupra stabilitatii financiare”, fie pentru a “proteja interesul public in cazul in care banca ar fiobtinut anterior infuzii de lichiditate extraordinare din partea bancii centrale”.
“Banii cetatenilor nu pot fi utilizati decat in 3 modalitati: pentru a garanta pasive sau active, pentru a achizitiona o cota parte dintr-o banca sau pentru a institui proprietatea publica temporara”, precizeaza oficiali ai Parlamentului European.
Fiecare stat membru va trebui sa infiinteze un fond de redresare, finantat de industria bancara. In termen de 10 ani de la intrarea in vigoare a reglementarilor, fiecare fond trebuie sa atinga pragul de 1,5% din valoarea depozitelor administrate de bancile participante.
Proiectul legislativ asteapta si opinia Consiliului UE, dupa care urmeaza o runda de negocieri intre Parlamentul European si Consiliu.
Setul de reguli a fost propus de Comsia Europeana si priveste salvarea bancilor cu probleme. Acesta a ajuns in Comitetul de Afaceri Economice si Monetare al Parlamentului European unde a primit o serie de ajustari importante.
Astfel, deponentii ar trebui sa beneficieze de mai multa siguranta iar depozitele aflate sub pragul de garantare nu trebuie sa fie afectate in cazul in care banca are probleme.
Regulile vin dupa ce in aprilie sistemul bancar din Cipru s-a ajuns in mijlocul atentiei publice, prin propunerea de taxare a deponentilor pentru salvarea celor mai mari 2 banci ale tarii.
Mai multa protectie pentru deponenti
Conform proiectului de reglementare, o banca cu probleme trebuie sa recurga in primul rand la propriile active pentru a isi rezolva situatia de crisa. Cazul recent din Cipru a demonstrat in mod clar necesitatea pentru proceduri care sa ofere garantia ca intai actionari, apoi detinatori de titluri si abia in ultimul rand deponentii au de suferit.
Pozitia Parlamentului sustine propunerea Comisiei privind ordinea creditorilor care sunt afectati dar insereaza si clauze care stipuleaza ca depozitele mai mici de 100.000 euro nu vor putea fi utilizate deloc, iar cele peste 100.000 euro nu pot fi atinse decat in ultima instanta.
Textul adoptat de Parlament elimina posibilitatea sugerata de Comisia de a utiliza fonduri ale schemelor de garantare a depozitelor pentru a sustine masurile de redresare a bancilor.
Schema ar urma sa intre in vigoare pana in ianuarie 2016 cel tarziu, termenul propus fiind cu 2 ani mai mic decat cel inaintat de Comisia Europeana.
Fondurile publice nu vor mai fi utilizate decat exceptional
Regulile ofera detalii asupra situatiilor in care banii publici pot fi utilizati la sustinerea unei banci.
Fondurile de stat ar trebui sa fie o soluitie de ultima instanta, adoptata doar dupa ce tot capitalul institutiei de credit a fost folosit, iar interventia publica este necesara fie pentru a preveni “efecte adverse semnificative asupra stabilitatii financiare”, fie pentru a “proteja interesul public in cazul in care banca ar fiobtinut anterior infuzii de lichiditate extraordinare din partea bancii centrale”.
“Banii cetatenilor nu pot fi utilizati decat in 3 modalitati: pentru a garanta pasive sau active, pentru a achizitiona o cota parte dintr-o banca sau pentru a institui proprietatea publica temporara”, precizeaza oficiali ai Parlamentului European.
Fiecare stat membru va trebui sa infiinteze un fond de redresare, finantat de industria bancara. In termen de 10 ani de la intrarea in vigoare a reglementarilor, fiecare fond trebuie sa atinga pragul de 1,5% din valoarea depozitelor administrate de bancile participante.
Proiectul legislativ asteapta si opinia Consiliului UE, dupa care urmeaza o runda de negocieri intre Parlamentul European si Consiliu.
