Dolarul si francul elvețian depasesc euro. Ce urmeaza?

 

Diferentialul de dobanda, vulnerabilitatile energetice si apropierea de conflictul din Ucraina au slabit moneda unica europeana pana la paritatea cu dolarul american. 

Dupa ce, la inceputul lunii iulie, euro atingea paritatea cu francul, moneda elvetiana fiind considerata in mod traditional un refugiu in vremurile tulburi, euro a reusit performanta de a cobori si pana la nivelul dolarului american, pe 14 iulie euro tranzactionandu-se pentru cateva ore chiar sub raportul de 1:1 cu dolarul. 

Ce a determinat o asemenea corectie si un raport euro/dolar nemaivazut de 20 de ani?

Diferentialul de dobanda e o piatra de moara pentru euro

Banca Centrala din Statele Unite a semnalat in repetate randuri ca are de gand sa se lupte cu inflatia pana o domoleste semnificativ si pietele asteapta inca o masura agresiva de crestere a dobanzilor pe finalul lunii iulie, cu minim 0,75%, poate chiar cu 1%. 

In schimb, BCE a anuntat o prima decizie de crestere a dobanzilor in 21 iunie (din ultimii 11 ani!), cu 0,25 puncte procentuale, dobanzile aflandu-se momentan la 0%. Abia din septembrie se asteapta o majorare cu alte 0,50 pp care sa duca mai decis dobanzile in zona pozitiva. 

Impreuna cu renuntarea la programul de achizitie de active monetare, BCE spera sa faca astfel primii pasi in procesul de domolire a inflatiei care a ajuns la 8,6% in iunie in zona euro. 

Simultan, dobanda Fed este acum la 1,75% si este asteptata pe 27 iulie sa ajunga la cel putin 2,5%, inflatia din SUA aflandu-se in prezent la 9,1%.

Pe piete foarte mari cum sunt zona euro si lumea dolarului american, investitorii sunt foarte sensibili la diferentialul de dobanda si parasesc moneda mai slab remunerata in favoarea dobanzilor mai mari. Or, intre o dobanda de 2,5% si una de 0,25% decizia e usor de luat, mai ales pentru investorii care actioneaza in marja. 

In plus, se tine cont si de faptul ca zona euro are mult mai putin spatiu de manevra pentru cresterea dobanzilor din cauza statelor foarte indatorate din sud (va amintiti de grupul PIGS – Portugalia, Italia, Grecia, Spania?) care incep sa aiba probleme cu refinantarea datoriei publice la dobanzi mai mari. 

Energia, calcaiul lui Ahile 

Cu apeluri ale autoritatilor europene de economisire drastica a resurselor energetice in contextul in care iarna se anunta una complicata, iar oprirea livrarilor de gaze din Rusia sau reducerea lor considerabila este o posibilitate reala, soarta economiei europene nu pare sa fie una prea fericita. 

Chiar daca s-ar trece cu bine peste iarna, cu rationalizari ale consumului, inchiderea marilor consumatori si protejarea populatiei, spitalelor si IMM-urilor, era gazului ieftin pe care s-a bazat expansiunea economca a Germaniei, motorul UE, pare de domeniul trecutului. 

Firesc, investitorii vor sa isi tina banii intr-o moneda care sa aiba in spate o economie cat mai puternica, iar zona euro nu prea mai seamana cu un astfel de model. Ramane de vazut daca euro va testa minimele fata de dolar (0,84 a fost raportul in mai 2001) in aceasta iarna. 

Scaderea euro face victime in regiune

Slabirea monedei europene s-a resimtit diferit in regiune, statele emergente din sud-est fiind considerate mai vulnerabile decat zona euro in ansamblu. 

Daca Romania si Cehia au preferat sa isi apere cursul de schimb (vom vedea lunile urmatoare cu ce costuri), forintul si zlotul polonez s-au depreciat destul de mult in fata euro in ultima perioada. 

Asta desi in Ungaria dobanda de politica monetara a urcat recent la 9,75% (in Romania avem 4,75%). Euro, care incepea anul la 366 forinti, este acum la 400, iar fata de zlot, de la un raport euro/zlot de 4,5 s-a ajuns la 4,78.