Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

 

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc. 

Perceptia indusa publicului dupa anuntarea inflatiei de peste 3% de la inceputul anului a fost ca exista cauze ce tin mai degraba de hazard decat de o tendinta de durata instalata in economie. 

Adica ar fi de vina pretul combustibililor (influentat de oscilatiile din pietele interna?ionale ale titeiului) si cel al energiei electrice (ca urmare a liberalizarii totale pentru populatie). 

Ei bine, din cresterea de 3,2% consemnata in aprilie 2021 fata de aprilie 2020, o parte importanta a venit din aceste surse, dar exista si alte produse si servicii care au dat o mana consistenta de ajutor. 

Energia si combustibilii au dat tonul scumpirilor

De pilda, energia electrica s-a scumpit cu aproape 17%. Cum ponderea sa in cosul inflatiei este de 4,64%, rezulta ca din cresterea preturilor de 3,2%, felia cuvenita energiei electrice reprezinta 0,78%. 

Combustibilii s-au scumpit la randul lor cu 8,66%. Cum ponderea lor in cosul de consum este de 8,75%, rezulta o contributie generala de 0,75%. Una peste alta, din combustibili si energie electrica vine mai putin de jumatate din cresterea preturilor de 3,2% din ultimul an. 

Iar faptul ca estimarile BNR pentru finalul acestui an vizeaza o inflatie de peste 4% (4,1% in decembrie 2021 fata de decembrie 2020) ne duce cu gandul la o crestere constanta a preturilor din zone ce nu tin de energie si in perioada urmatoare. 

De altfel, printre produsele cu cresteri mai mari decat media IPCC in ultimele 12 luni sunt: 

Nr.crt	Articol	Crestere 2021(%)	Pondere cos (%)
1	en. electrica	17	4.6
2	combustibili	8.6	8.7
3	ulei	11	0.6
4	tigari	7	6.5
5	igiena/cosmetica	6.5	1.2
6	ingrijiri medicale	5.2	1.8
7	paine	4.8	3.4
8	peste/conserve peste	4.2	1.2
9	branza	4	1.1

Robor merge in sens invers. Pana cand?

In ciuda cresterilor de preturi din economie, pe piata bancara Robor la 3 luni este la minimele ultimului an, coborand recent la 1,5% (in urma cu un an era la 2,4%). 

IRCC, referinta pentru creditele mai noi, este la randul sau la 1,67%, dupa ce in urma cu un an se afla si acesta la peste 2,4%. 

Excesul de lichiditate din piata interbancara, alimentat de deficitul bugetar consistent, nu va fi insa o constanta de neclintit. 

Daca presiunile inflationiste se mentin si in 2022, BNR ar putea trece la majorarea graduala a dobanzilor, iar aici intervin ceva probleme pentru posesorii de credite, care isi vor vedea ratele majorate. 

Cel mai intelept lucru pentru cei care cocheteaza cu ideea unor noi imprumuturi acum, pe valul consumului eliberat din chingile pandemiei, ar fi sa isi dozeze foarte bine efortul de rambursare, asigurandu-si un raport cat mai linistitor intre ratele bancare si veniturile recurente.