Masurile fiscale anuntate, pe langa faptul ca bulverseaza economia, au si un impact bugetar semnificativ. Firmele vor fi afectate cel mai mult de majorarea salariului minim si de schimbarile administrative pe care le presupune mutarea contributiilor. Angajatii, unii dintre ei primesc in plus sume infime, care nu justifica efortul.
“Autoritatile au anuntat o serie de masuri cu impact potential pozitiv pentru mediul de afaceri, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%. Aceasta s-ar aplica atat la veniturile salariale, precum si la veniturile din pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole, venituri independente si drepturi de autor. Alte masuri benefice le reprezinta mentinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum si cresterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici”, se arata intr-un comunicat al PwC Romania.
Scad incasarile la bugetul de stat, care deja are mari probleme
Insa impactul bugetar, de 5 miliarde de lei, in 2018, nu este unul de neglijat.
„Desigur, astfel de masuri sunt de salutat, insa mediul de afaceri are semne de intrebare in privinta sustenabilitatii bugetare a unor astfel de initiative, avand in vedere faptul ca, in expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se mentioneaza fapul ca acestea vor genera o scadere a veniturilor bugetare cu pana la 5 miliarde de lei in 2018. Romania are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale in PIB dintre statele membre UE, iar incasarile bugetare sunt dependente in mod disproportionat de veniturile din impozite si taxe indirecte – TVA si accize, care sunt pana la urma taxe pe consum si deci puternic pro-ciclice”, a declarat Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania.
Referitor la majorarea plafonului pentru microintreprinderi de la 500.000 de euro la un milion de euro, specialistii PwC spun ca masura va afecta companiile cu profitabilitate scazuta.
„Aplicarea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri de 1% va afecta indeosebi companiile cu profitabilitate scazuta sau care inregistreaza pierderi. Practic, companiile care au o rata de profit mai mica de 6,25% raportata la cifra de afaceri, vor fi nevoite sa plateasca un impozit mai mare decat in prezent. Si sa nu uitam ca in aceasta categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro intra aproximativ 80% din companiile inregistrate in Romania”, a declarat Mihaela Mitroi.
In privinta trecerii contributiilor sociale in sarcina angajatului, este de remarcat faptul ca actul normativ nu prevede caracterul obligatoriu al majorarii salariilor brute pentru toti angajatii pentru a mentine actualul cuantum al salariului net (ceea ce PwC a semnalat deja ca nu este posibil din punct de vedere juridic). Prin urmare, este posibil ca aplicarea acestei masuri in mod neunitar la nivel national sa duca la dezechilibre pe piata muncii.
Majorarea salariului minim, lovitura la firmele cu multi angajati
Totodata, diversi analisti economici atrag atentia asupra faptului ca aceste masuri accentueaza problema sustenabilitatii programului de guvernare, in conditiile diminuarii veniturilor bugetare si a cresterii cheltuielilor.
Referitor la cresterea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei in prezent, la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018 (35%), oamenii de afaceri sustin ca aceasta masura va obliga companiile sa regandeasca grila de salarizare, ceea ce ar putea reprezenta o problema semnificativa pentru firmele cu multi angajati.
Cat despre mutarea contributiilor, parerea unanima a specialistilor este ca, desi este oarecum o mutare cu suma nula, cuplata cu reducerea impozitului, (in cazul in care salariile brute se majoreaza pentru a acoperi mutarea de contributii) va afecta pe toata lumea prin schimbarile administrative pe care le presupune (schimbarea contractelor, a sistemelor informatice etc.). Cat despre castiguri, vor fi anumite categorii de salariati cu cresteri infime de net, iar angajatii din IT vor pierde clar din mutarea contributiilor, pentru ca reducerea de impozit nu se aplica in cazul lor, fiind deja scutiti de aceasta taxa.
“Autoritatile au anuntat o serie de masuri cu impact potential pozitiv pentru mediul de afaceri, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%. Aceasta s-ar aplica atat la veniturile salariale, precum si la veniturile din pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole, venituri independente si drepturi de autor. Alte masuri benefice le reprezinta mentinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum si cresterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici”, se arata intr-un comunicat al PwC Romania.
Scad incasarile la bugetul de stat, care deja are mari probleme
Insa impactul bugetar, de 5 miliarde de lei, in 2018, nu este unul de neglijat.
„Desigur, astfel de masuri sunt de salutat, insa mediul de afaceri are semne de intrebare in privinta sustenabilitatii bugetare a unor astfel de initiative, avand in vedere faptul ca, in expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se mentioneaza fapul ca acestea vor genera o scadere a veniturilor bugetare cu pana la 5 miliarde de lei in 2018. Romania are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale in PIB dintre statele membre UE, iar incasarile bugetare sunt dependente in mod disproportionat de veniturile din impozite si taxe indirecte – TVA si accize, care sunt pana la urma taxe pe consum si deci puternic pro-ciclice”, a declarat Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica, PwC Romania.
Referitor la majorarea plafonului pentru microintreprinderi de la 500.000 de euro la un milion de euro, specialistii PwC spun ca masura va afecta companiile cu profitabilitate scazuta.
„Aplicarea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri de 1% va afecta indeosebi companiile cu profitabilitate scazuta sau care inregistreaza pierderi. Practic, companiile care au o rata de profit mai mica de 6,25% raportata la cifra de afaceri, vor fi nevoite sa plateasca un impozit mai mare decat in prezent. Si sa nu uitam ca in aceasta categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro intra aproximativ 80% din companiile inregistrate in Romania”, a declarat Mihaela Mitroi.
In privinta trecerii contributiilor sociale in sarcina angajatului, este de remarcat faptul ca actul normativ nu prevede caracterul obligatoriu al majorarii salariilor brute pentru toti angajatii pentru a mentine actualul cuantum al salariului net (ceea ce PwC a semnalat deja ca nu este posibil din punct de vedere juridic). Prin urmare, este posibil ca aplicarea acestei masuri in mod neunitar la nivel national sa duca la dezechilibre pe piata muncii.
Majorarea salariului minim, lovitura la firmele cu multi angajati
Totodata, diversi analisti economici atrag atentia asupra faptului ca aceste masuri accentueaza problema sustenabilitatii programului de guvernare, in conditiile diminuarii veniturilor bugetare si a cresterii cheltuielilor.
Referitor la cresterea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei in prezent, la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018 (35%), oamenii de afaceri sustin ca aceasta masura va obliga companiile sa regandeasca grila de salarizare, ceea ce ar putea reprezenta o problema semnificativa pentru firmele cu multi angajati.
Cat despre mutarea contributiilor, parerea unanima a specialistilor este ca, desi este oarecum o mutare cu suma nula, cuplata cu reducerea impozitului, (in cazul in care salariile brute se majoreaza pentru a acoperi mutarea de contributii) va afecta pe toata lumea prin schimbarile administrative pe care le presupune (schimbarea contractelor, a sistemelor informatice etc.). Cat despre castiguri, vor fi anumite categorii de salariati cu cresteri infime de net, iar angajatii din IT vor pierde clar din mutarea contributiilor, pentru ca reducerea de impozit nu se aplica in cazul lor, fiind deja scutiti de aceasta taxa.
No comments:
Post a Comment