Efectele razboiului din Ucraina se simt deja pe piata locala asupra dobanzilor interbancare si in cotatiile valutelor emergente iar daca se va prelungi conflictul impactul asupra puterii de cumparare va fi dureros.
Pe piata valutara, avem o anumita stabilitate a leului fata de euro deoarece BNR are o politica de flotare controlata a cursului spre deosebire de bancile din Polonia sau Ungaria care permit fluctuatii mai mari ale cotatiilor.
De exemplu, daca privim evolutiile din perioada 16 februarie-01 martie, vedem ca euro a urcat de la 4,9405 la 4,9487 (+0,16%). In schimb, un zlot care valora 1,1006 lei este acum 1,0455 lei (-5%) iar 100 de forinti au scazut de la 1,3922 lei la 1,3224 (-5,01%).
O crestere de 5% pentru euro in fata leului ar fi echivalat cu un curs de 5,19 lei, ceea ce n-ar fi sunat deloc bine pentru o economie care se bizuie majoritar pe importuri. Vestea proasta este insa ca in cazul in care conflictul se prelungeste, BNR nu poate ramane rupta de evolutiile din regiune iar leul se poate deprecia mai repede decat eram obisnuiti.
Au fost insa si valute castigatoare, cele care de regula reprezinta un refugiu in cazul turbulentelor de orice natura. Dolarul a crescut fata de leu (de la 4,34 lei la 4,42 lei), la fel a facut yenul (de la 3,75 lei la 3,85 lei pentru 100 yeni) iar evolutia francului elvetian nu este placuta pentru cei care mai au credite in aceasta moneda (de la 4,6929 lei la 4,8099 lei in intervalul analizat, o apreciere de 2,5%).
Impotriva deprecierii leului se poate lupta cu dobanzi mai mari
Am vazut cum rubla s-a depreciat luni cu 20% pe fondul sanctiunilor fata de Rusia iar Banca Centrala de acolo a urcat dobanda de politica monetara la 20% pentru a tine pe loc moneda (e greu sa speculezi impotriva rublei platind un diferential de dobanda atat de mare dar asta are un efect neplacut asupra afacerilor).
Pastrand proportiile, orice stat care vrea sa tina in frau deprecierea monedei sale trebuie sa urce dobanzile (doar Turcia nu a inteles asta iar lira a tras concluziile in acest an).
Daca se prelungeste conflictul din Ucraina, BNR va fi probabil obligata sa accelereze ajustarile de dobanda, fie marind pasii, fie intervalul dintre sedinte. Deocamdata, din 16 februarie Robor la 6 luni a urcat de la 3,75% la 4,07%, o evolutie care parca anticipeaza urmatorii pasi ai Bancii Centrale.
Si chiar daca IRCC (indicele de referinta pentru creditele mai noi de mai 2019) are alt ritm de evolutie si alta amplitudine a ajustarilor decat Robor, pana la urma si IRCC va avea de suferit schimbari mai putin placute debitorilor.
Ce riscam daca se prelungeste conflictul din Ucraina
In acest moment avem o combinatie neplacuta intre preturi mari la energie (si care tind sa creasca in continuare), dobanzi in crestere si o criza alimentara la orizont (preturile vor fi lovite si dinspre cotatiile energetice si dinspre subtierea ofertei-Rusia si Ucraina erau mari exportatori de cereale).
Puterea de cumparare a populatiei va fi lovita foarte repede si de aici efectele se vor simti in lant-cererea se subtiaza, restantele la credite cresc. Din acest motiv e esential ca razboiul din Ucraina sa se termine cat mai repede iar pentru asta ar trebui sa avem si propaganda pentru pace nu doar pentru conflict.
